KorAP: Find »[drukola/base=rom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...764 765 766 ...774 >

19,336 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

o segregare de facto. Segregarea de facto, în cazul românesc, nu este o consecință a legii/a unei politici oficiale, ci o manifestare a tradiției, prejudecăților și inerției. Școlile segregate sunt plasate de regulă, în vecinătatea unor comunități compacte de romi, în care adesea există și un grad ridicat de sărăcie. Deși nu există bariere legale în transferul sau înscrierea copiilor la alte școli, în practică există o serie de bariere economice, birocratice sau de mentalitate. Uneori putem vorbi de un

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
unde ponderea elevilor romi este de până la 50%; școli cu o majoritate de elevi romi - școli cu o pondere a elevilor romi situată între 50, 1% și 70% școli în care predomină elevii romi - unități școlare în care procentul de romi oscilează între 70,1 % și 100%. Conform categoriilor de mai sus, ponderea tipurilor de școli în mediul rural este următoarea: 87,9% - școli mixte; 6,4% - școli cu o majoritate de elevi romi; 5,8% - școli în care predomină elevii

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
similare. Cealaltă jumătate a școlilor cu o majoritate de elevi romi se distribuie relativ egal între o distanță cuprinsă între trei și cinci kilometri, respectiv peste cinci kilometri față de școlile similare. În condițiile în care distanțele fizice dintre comunitățile de romi și cele cu populație nonroma (și, implicit, distanțele dintre școlile majoritar roma și cele nonroma) sunt relativ mici, explicația segregării școlare a elevilor romi poate fi dată și de distanța socială dintre populația majoritară și populația de romi. Distanța socială

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
comunitățile de romi și cele cu populație nonroma (și, implicit, distanțele dintre școlile majoritar roma și cele nonroma) sunt relativ mici, explicația segregării școlare a elevilor romi poate fi dată și de distanța socială dintre populația majoritară și populația de romi. Distanța socială considerabilă care desparte ansamblul societății românești de populația de romi este potențată de decalajele socioeconomice, dar și de o serie de prejudecăți și stereotipuri perpetuate în timp. Principala ipoteză a analizei care urmează este următoarea: în școlile cu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
școlile majoritar roma și cele nonroma) sunt relativ mici, explicația segregării școlare a elevilor romi poate fi dată și de distanța socială dintre populația majoritară și populația de romi. Distanța socială considerabilă care desparte ansamblul societății românești de populația de romi este potențată de decalajele socioeconomice, dar și de o serie de prejudecăți și stereotipuri perpetuate în timp. Principala ipoteză a analizei care urmează este următoarea: în școlile cu o pondere ridicată de elevi romi calitatea educației e mai scăzută comparativ

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
capacitate; rata repetenției; prezența la concursuri școlare și olimpiade. a) Prezența la examenul de capacitate reflectă deopotrivă interesul elevilor de a urma forme superioare de școlarizare și capacitatea acestora de a realiza acest lucru. În cazul acestui indicator, școlile cu romi înregistrează valori mai scăzute comparativ cu ansambul sistemului. Dacă pentru întregul mediu rural prezența la examenul de capacitate este de 88%, în cazul școlilor predominant roma care au oferit răspuns la acest indicator (132 de școli au oferit răspuns în timp ce

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
legale care permite școlarizarea în ciclurile primar și gimnazial de învățământ. d) Dacă mediul rural, în ansamblul său, este privit ca un mediu care nu stimulează performanța școlară, având o rată a participării la concursuri de doar 10%, școlile cu romi din rural au o situație și mai slabă la acest indicator. În școlile predominant roma rata participării la concursuri este de 1,7%, ceea ce înseamnă că este de aproape șase ori mai scăzută comparativ cu ansamblul sistemului. În alți termeni

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ce au un deficit de personal didactic calificat este un indicator în care am inclus toate unitățile de învățământ, indiferent de nivel, ce semnalează prezența personalului necalificat în școală (cel puțin un cadru necalificat). Există diferențe importante între școlile cu romi și ansamblul sistemului, în funcție de ponderea numărului de elevi romi în școala. Diferențele cele mai mari dintre școlile cu romi și ansamblul sistemului apar în cazul ciclului primar (școli I-IV). Școlile predominant roma semnalează prezența necalificării într-un procent aproape

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
indiferent de nivel, ce semnalează prezența personalului necalificat în școală (cel puțin un cadru necalificat). Există diferențe importante între școlile cu romi și ansamblul sistemului, în funcție de ponderea numărului de elevi romi în școala. Diferențele cele mai mari dintre școlile cu romi și ansamblul sistemului apar în cazul ciclului primar (școli I-IV). Școlile predominant roma semnalează prezența necalificării într-un procent aproape dublu (83,5%) comparativ cu ansamblul școlilor rurale (43,5%). Există un evident pattern de asociere între ponderea elevilor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
sigure și bine plătite pe piața muncii. În acest sens, este știut faptul că rețelele sociale informale (foștii colegii de școală, de exemplu, reprezintă o asemenea rețea) joacă un rol important în găsirea și ocuparea unui loc de muncă. În măsura în care romii sunt izolați și au relații sociale doar cu membrii ai comunităților închise, segregate, în care majoritatea oamenilor nu au un loc de muncă, probabilitatea romilor de a intra pe piața formală a muncii prin intermediul rețelelor informale este, practic, inexistentă. Nu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
prin transmiterea deprivărilor multiple condiționate de educație de la o generație la alta. Este probabil ca menținerea școlilor segregate pe termen scurt și mediu, să aibă în plan școlar o serie de consecințe negative: creșterea incidenței neșcolarizării pentru generațiile viitoare de romi, încheierea prematură a traseelor școlare, creșterea incidenței analfabetismului funcțional. Acest eșec educațional previzibil în condițiile menținerii școlilor segregate reduce oportunitățile sociale, financiare și relaționale ale viitoarelor generații de romi. Crearea unui segment de romi slab educat, deși școlarizat, este de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
serie de consecințe negative: creșterea incidenței neșcolarizării pentru generațiile viitoare de romi, încheierea prematură a traseelor școlare, creșterea incidenței analfabetismului funcțional. Acest eșec educațional previzibil în condițiile menținerii școlilor segregate reduce oportunitățile sociale, financiare și relaționale ale viitoarelor generații de romi. Crearea unui segment de romi slab educat, deși școlarizat, este de natură să adâncească și să transmită intergenerațional prejudecățile și stereotipurile la adresa populației de romi. Păstrarea sistemului dual în educație (școli roma și școli neroma) prejudiciază imaginea de sine a

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
incidenței neșcolarizării pentru generațiile viitoare de romi, încheierea prematură a traseelor școlare, creșterea incidenței analfabetismului funcțional. Acest eșec educațional previzibil în condițiile menținerii școlilor segregate reduce oportunitățile sociale, financiare și relaționale ale viitoarelor generații de romi. Crearea unui segment de romi slab educat, deși școlarizat, este de natură să adâncească și să transmită intergenerațional prejudecățile și stereotipurile la adresa populației de romi. Păstrarea sistemului dual în educație (școli roma și școli neroma) prejudiciază imaginea de sine a elevilor romi și, mai târziu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în condițiile menținerii școlilor segregate reduce oportunitățile sociale, financiare și relaționale ale viitoarelor generații de romi. Crearea unui segment de romi slab educat, deși școlarizat, este de natură să adâncească și să transmită intergenerațional prejudecățile și stereotipurile la adresa populației de romi. Păstrarea sistemului dual în educație (școli roma și școli neroma) prejudiciază imaginea de sine a elevilor romi și, mai târziu, a adulților. În condițiile unei slabe imagini de sine, participarea romilor la viața socială, culturală, politică, economică și civică va

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
incapabil să intre în competiție pe o piață a muncii din ce în ce mai concurențială. Susținerea unui segment roma din ce în ce mai mare prin beneficii sociale acordate de stat, dincolo de banii publici cheltuiți, contribuie la întărirea imaginii negative pe care populația majoritară o are față de romi. În plan societal mai larg, calitatea educației din școlile segregate, prin consecințele sale, face ca structura socială să fie tot mai mult una puternic condiționată etnic. O mare parte a absolvenților acestor școli segregate contribuie la mărirea segmentului romilor care

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
societății, este probabil să conducă la creșterea costurilor funcționării unor instituții (administrație publică, poliție, justiție) menite să protejeze ordinea socială în cazul unei slabe coeziuni sociale. Din pricina unui segment numeros de populație needucată, bugetul statului pierde sume importante de bani. Romii care încheie prematur educația școlară nu pot participa prin taxe și impozite la formarea bugetului, deoarece nu vor găsi un loc de muncă care să le permită acest lucru. De aici adâncirea polarizării sociale, desolidarizarea socială, destrămarea coeziunii sociale și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
a consecințelor negative ale acesteia îl reprezintă o notificare (nr. 29323/20.04.2004) a Ministerului Educației care constituie prima luare de poziție oficială a autorităților din educație: Menținerea separării în educație pe criterii etnice are efecte negative atât pentru romi, cât și pentru societatea românească în ansamblu. În școlile cu o populație formată preponderent din romi sau în clasele formate numai din elevi romi s-au identificat următoarele caracteristici: menținerea prejudecăților la nivelul populației majoritare și al romilor, sentimentul de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Educației care constituie prima luare de poziție oficială a autorităților din educație: Menținerea separării în educație pe criterii etnice are efecte negative atât pentru romi, cât și pentru societatea românească în ansamblu. În școlile cu o populație formată preponderent din romi sau în clasele formate numai din elevi romi s-au identificat următoarele caracteristici: menținerea prejudecăților la nivelul populației majoritare și al romilor, sentimentul de inferioritate la copiii romi, un număr insuficient al cadrelor didactice calificate, fluctuația cadrelor didactice, incapacitatea de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ca pe una dintre prioritățile sale în realizarea unui mediu școlar mai inclusiv. Rămâne de văzut în ce măsură programele și politicile educaționale orientate spre combaterea segregării își vor dovedi în timp eficiența în condițiile în care suportul social pentru politicile pentru romi este de presupus a fi scăzut, dacă judecăm după distanța socială care îi desparte pe romi de majoritate. Aducerea problemei segregării romilor în educație în dezbaterea publică ar putea mobiliza societatea civilă în susținerea măsurilor de incluziune în educație. Beneficiile

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în ce măsură programele și politicile educaționale orientate spre combaterea segregării își vor dovedi în timp eficiența în condițiile în care suportul social pentru politicile pentru romi este de presupus a fi scăzut, dacă judecăm după distanța socială care îi desparte pe romi de majoritate. Aducerea problemei segregării romilor în educație în dezbaterea publică ar putea mobiliza societatea civilă în susținerea măsurilor de incluziune în educație. Beneficiile aduse de succesul unor politici eficiente de desegregare depășesc cadrul educației și se manifestă pentru societate

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Editura Marlink, București. Sen, A., 2000, „Social Exclusion: Concept, Aplication, and Scrutiny”, Social Development Papers, nr. 1, Asian Development Bank, Manila. Zamfir, C.; Preda, M. (coord.), 2002, Romii din România, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Editura Expert, București. Metodologia dezvoltării sociale Măsurarea dezvoltării sociale Cosmin Briciu Raluca Popescu Amalia Vârdol Rolul indicatorilor în procesul de dezvoltare socială Măsurarea dezvoltării sociale este abordată în acest capitol din perspectiva

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Sănătății MS 1 19 Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului MTCT 7 20 Oficiul pentru Problemele Romilor* OPR 1 Notă: Instituțiile sunt ordonate în ordine alfabetică. Ministerul Finanțelor Publice a refuzat participarea la studiu. *OPR a fost transformat în Agenția Națională pentru Romi (O.U.G. nr. 78/2004 și H.G. nr. 1703/200). Pentru această monitorizare, relevanța unei acțiuni instituționale a fost stabilită prin raportare la obiectivele strategice PNAinc. Planul Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale stabilește cinci obiective strategice, detaliate

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
asemenea, de patru instituții (ANPCA, ANT, MAI și MEC). Creșterea oportunităților de angajare, asistarea copiilor aflați în situație de risc major (victime ale abuzurilor, neglijării, violenței, exploatării) în familie/comunitate, prevenirea excluziunii sociale cauzate de criminalitate, suportul pentru populația de romi, precum și promovarea egalității de șanse au prezentat și ele un interes strategic deosebit, fiind acoperite fiecare de câte șapte documente distincte elaborate de trei până la șase instituții. Similar strategiilor, planurile de acțiune care vizează subobiectivele PNAinc sunt foarte actuale, fiind

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
învață în școli speciale, după un curriculum diferit de cel al școlilor obișnuite (Denied a future?, Save the Children, vol. 2, 2001, p. 37). În Bulgaria, de asemenea, segregarea a fost bazată până în 1992 pe diferențe curriculare între școlile cu romi (denumite în perioada comunistă școli pentru copii cu lower level of life style and culture) și celelalte școli din sistem. Deși în 1992 s-a trecut la un curriculum unitar, național, în Bulgaria școlile au rămas, de fapt, segregate. Evaluând

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
țărilor din Europa Centrală și de Est, un studiu recent al UNDP găsește pentru România cifre similare cu cele pe care le-am arătat mai sus (studiul ia în considerare deopotrivă mediul rural și cel urban). Pe eșantioane naționale de romi răspunsurile la întrebarea „Care este afilierea etnică a majorității copiilor în clasă din școala pe care o urmează copiii dumneavoastră?” sunt: „Majoritatea lor sunt romi”, cu un procent de 27% pentru Bulgaria, 11,5% pentru Cehia, 16,5% pentru Ungaria

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]