192,981 matches
-
profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. A desfășurat o bogată activitate publicistică, debutând în 1966 în paginile revistei "Steaua" și colaborând ulterior la revistele "Tribuna", "Familia", "România literară", "Vatra", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Teatru", "Manuscriptum", "Revue Roumaine", "Convorbiri literare", "Cahiers roumains d’études littéraires", "Ramuri", "Continent", "Jurnalul literar", "Curentul" (München), "Discobolul", "Arhipelag" și "Acolada". Este autorul a peste 20 de volume de critică, istorie și teorie literară și a peste 1500 de studii
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
din Alba Iulia. A desfășurat o bogată activitate publicistică, debutând în 1966 în paginile revistei "Steaua" și colaborând ulterior la revistele "Tribuna", "Familia", "România literară", "Vatra", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Teatru", "Manuscriptum", "Revue Roumaine", "Convorbiri literare", "Cahiers roumains d’études littéraires", "Ramuri", "Continent", "Jurnalul literar", "Curentul" (München), "Discobolul", "Arhipelag" și "Acolada". Este autorul a peste 20 de volume de critică, istorie și teorie literară și a peste 1500 de studii și articole de specialitate. Articolele sale
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
debutând în 1966 în paginile revistei "Steaua" și colaborând ulterior la revistele "Tribuna", "Familia", "România literară", "Vatra", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Teatru", "Manuscriptum", "Revue Roumaine", "Convorbiri literare", "Cahiers roumains d’études littéraires", "Ramuri", "Continent", "Jurnalul literar", "Curentul" (München), "Discobolul", "Arhipelag" și "Acolada". Este autorul a peste 20 de volume de critică, istorie și teorie literară și a peste 1500 de studii și articole de specialitate. Articolele sale au fost publicate ulterior în două cărți: "Sincronism și
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Teatru", "Manuscriptum", "Revue Roumaine", "Convorbiri literare", "Cahiers roumains d’études littéraires", "Ramuri", "Continent", "Jurnalul literar", "Curentul" (München), "Discobolul", "Arhipelag" și "Acolada". Este autorul a peste 20 de volume de critică, istorie și teorie literară și a peste 1500 de studii și articole de specialitate. Articolele sale au fost publicate ulterior în două cărți: "Sincronism și tradiție" (1972) și "Conjuncturi și permanențe" (1976). Volumele ulterioare conțin studii pe tema tradiției și modernismului literar. A mai
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
și teorie literară și a peste 1500 de studii și articole de specialitate. Articolele sale au fost publicate ulterior în două cărți: "Sincronism și tradiție" (1972) și "Conjuncturi și permanențe" (1976). Volumele ulterioare conțin studii pe tema tradiției și modernismului literar. A mai publicat studii introductive la unele ediții din operele lui Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Romulus Cioflec, Oscar Lemnaru, Octavian Goga, Ion Creangă, Pavel Dan, Jean Bart, Victor Eftimiu, N. D. Cocea, A. E. Baconsky. a obținut Premiul
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
introductive la unele ediții din operele lui Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Romulus Cioflec, Oscar Lemnaru, Octavian Goga, Ion Creangă, Pavel Dan, Jean Bart, Victor Eftimiu, N. D. Cocea, A. E. Baconsky. a obținut Premiul de critică și istorie literară al Asociației Scriitorilor din Sibiu (1982), Diploma Uniunii Scriitorilor din România (1984), Premiul „Opera omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu (2006). Este căsătorit cu scriitoarea Rodica Braga.
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
Cluj în 1955, apoi a urmat cursurile Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie, secția limba rusă, din cadrul Universității „Victor Babeș” din Cluj, obținând licența în 1959. Mai târziu, în 1982, va obține titlul de doctor în filologie al aceleiași universități cu teza "Opera literară a lui Delavrancea". După absolvirea facultății a lucrat ca reporter și redactor la Studioul de Radio Cluj (1959-1962) și ca redactor la secția de artă și de critică literară a revistei "Tribuna" (1962-1972), unde publică aproape săptămânal cronici dramatice și
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
titlul de doctor în filologie al aceleiași universități cu teza "Opera literară a lui Delavrancea". După absolvirea facultății a lucrat ca reporter și redactor la Studioul de Radio Cluj (1959-1962) și ca redactor la secția de artă și de critică literară a revistei "Tribuna" (1962-1972), unde publică aproape săptămânal cronici dramatice și cronici literare și îndeplinește în perioada 1970-1971, alături de Augustin Buzura, postul de secretar general de redacție. În 1972 se transferă la Editura Dacia din Cluj, unde ocupă prin concurs
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
lui Delavrancea". După absolvirea facultății a lucrat ca reporter și redactor la Studioul de Radio Cluj (1959-1962) și ca redactor la secția de artă și de critică literară a revistei "Tribuna" (1962-1972), unde publică aproape săptămânal cronici dramatice și cronici literare și îndeplinește în perioada 1970-1971, alături de Augustin Buzura, postul de secretar general de redacție. În 1972 se transferă la Editura Dacia din Cluj, unde ocupă prin concurs postul de redactor-șef (1972-1980). Este numit apoi director al Teatrului Național din
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
2000-2004 a îndeplinit funcția de prodecan al Facultății de Istorie și Filologie a Universității din Alba Iulia. A fost decorat în anul 2004 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria A - „Literatură”. Profesorul I.D. Sârbu îi remarcă calitățile literare în perioada studiilor liceale și îl îndrumă către cenaclul Filialei Cluj al Uniunii Scriitorilor, condus de A.E. Baconski. A debutat în anul 1956, cu poezii publicate în ziarul "Făclia" din Cluj. Publică în perioada studenției în paginile revistelor "Steaua
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
cretă colorată", 1986; La foc de tabără", 1989) etc. Piesele de teatru scrise de el sunt reprezentate pe scenele teatrelor din Sibiu, Cluj, Arad, Satu Mare, Baia Mare, Turda, Brașov, Timișoara, Botoșani. se remarcă, de asemenea, ca eseist și critic și istoric literar. A publicat comentarii critice despre Barbu Delavrancea (1982), Ion Lăncrănjan (1993), Ioan Slavici (1994; 2001), Mihai Eminescu (1997; 1998; 2000; 2001; 2002; 2005; 2006; 2008; 2011), I.L. Caragiale (1999; 2012), Pavel Dan (1999; 2007), Liviu Rebreanu (2001; 2012; 2013), Nicolae
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
2011), I.L. Caragiale (1999; 2012), Pavel Dan (1999; 2007), Liviu Rebreanu (2001; 2012; 2013), Nicolae Filimon (2003), Lucian Blaga (2005; 2010), Mihail Sebastian (2007), Emil Cioran (2007), Ion Creangă (2008), Constantin Virgil Gheorghiu (2011; 2016), Urmuz (2014). Articolele de critică literară publicate în reviste au fost adunate în vol. "Miniaturi critice" (1969), în timp ce articolele dedicate teatrului au fost cuprinse în vol. "Teatrul - istorie și actualitate" (1978) și "Teatrul între civic și etic" (1983). A fost distins cu Premiul Filialei din Cluj
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
(n. 15 mai 1926, Jibou - d. 15 mai 1993, București) a fost un istoric literar, critic literar și traducător român. S-a născut la 15 mai 1926 în familia plutonierului major de jandarmi Teodor Martin și al soției sale, Ana (n. Bora). A absolvit cursurile Școlii Normale din Blaj în 1945, după care a lucrat
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
(n. 15 mai 1926, Jibou - d. 15 mai 1993, București) a fost un istoric literar, critic literar și traducător român. S-a născut la 15 mai 1926 în familia plutonierului major de jandarmi Teodor Martin și al soției sale, Ana (n. Bora). A absolvit cursurile Școlii Normale din Blaj în 1945, după care a lucrat un an
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
Sălaj (1945-1946) și a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Cluj (1946-1950), unde i-a avut ca profesori pe Dumitru Popovici, Ion Breazu, Iosif Pervain, Liviu Rusu ș.a. A lucrat un an ca redactor la "Almanahul literar" din Cluj (1950-1951), apoi a urmat cursurile Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” din București (1951-1952). A fost cooptat în învățământul superior, mai întâi ca preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (1952-1954), unde a lucrat sub îndrumarea
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
Rusu ș.a. A lucrat un an ca redactor la "Almanahul literar" din Cluj (1950-1951), apoi a urmat cursurile Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” din București (1951-1952). A fost cooptat în învățământul superior, mai întâi ca preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (1952-1954), unde a lucrat sub îndrumarea lui George Călinescu, iar apoi ca lector la Institutul Pedagogic din București (1954-1958). A lucrat în paralel și în presă ca redactor la "Viața militară" (1952-1954), redactor-șef adjunct la
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
Securitate. A fost judecat de Tribunalul Militar București pentru uneltire contra ordinii sociale, dar a fost achitat din lipsă de probe (sentința 44/15 februarie 1960). Aurel Martin a revenit, după eliberare, în redacția revistelor "Luceafărul" (până în 1967) și "Gazeta literară" (1963-1967). În paralel, a lucrat ca redactor principal la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva (1969-1989). Este pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva (1969-1989). Este pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din Cluj (1949) și a publicat periodic în revistele "Almanahul literar", "Viața militară", "Tînărul scriitor", "Gazeta literară", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna" etc. A desfășurat o bogată activitate de critic și istoric literar
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din Cluj (1949) și a publicat periodic în revistele "Almanahul literar", "Viața militară", "Tînărul scriitor", "Gazeta literară", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna" etc. A desfășurat o bogată activitate de critic și istoric literar, publicând mai multe volume de analiză a operelor literare românești clasice și moderne, colaborând la coordonarea
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din Cluj (1949) și a publicat periodic în revistele "Almanahul literar", "Viața militară", "Tînărul scriitor", "Gazeta literară", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna" etc. A desfășurat o bogată activitate de critic și istoric literar, publicând mai multe volume de analiză a operelor literare românești clasice și moderne, colaborând la coordonarea generală a "Micului dicționar enciclopedic" (1972
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din Cluj (1949) și a publicat periodic în revistele "Almanahul literar", "Viața militară", "Tînărul scriitor", "Gazeta literară", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna" etc. A desfășurat o bogată activitate de critic și istoric literar, publicând mai multe volume de analiză a operelor literare românești clasice și moderne, colaborând la coordonarea generală a "Micului dicționar enciclopedic" (1972; ed. II, 1979
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din Cluj (1949) și a publicat periodic în revistele "Almanahul literar", "Viața militară", "Tînărul scriitor", "Gazeta literară", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna" etc. A desfășurat o bogată activitate de critic și istoric literar, publicând mai multe volume de analiză a operelor literare românești clasice și moderne, colaborând la coordonarea generală a "Micului dicționar enciclopedic" (1972; ed. II, 1979) și îngrijind și prefațând ediții variate din operele lui Barbu Ștefănescu Delavrancea (1954; 1957), Nicolae
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
și a publicat periodic în revistele "Almanahul literar", "Viața militară", "Tînărul scriitor", "Gazeta literară", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna" etc. A desfășurat o bogată activitate de critic și istoric literar, publicând mai multe volume de analiză a operelor literare românești clasice și moderne, colaborând la coordonarea generală a "Micului dicționar enciclopedic" (1972; ed. II, 1979) și îngrijind și prefațând ediții variate din operele lui Barbu Ștefănescu Delavrancea (1954; 1957), Nicolae Filimon (1964), Dimitrie Bolintineanu (1965; 1972), Mihai Eminescu (1970
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
Dan Zamfirescu (n. 21 decembrie 1933, București) este un istoric literar și bizantinolog român. A publicat cercetări istorice și filologice serioase ce au contribuit la cunoașterea culturii și literaturii române vechi, dar a lansat în același timp ipoteze exagerate cu privire la importanța acestor valori culturale în ansamblul culturii europene. Este considerat unul
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
colaborator al Securității, cu care a încheiat un angajament în 1973. A debutat ca ziarist în 1962 în paginile revistei "Luceafărul", colaborând apoi cu articole și studii despre cultura românească veche și modernă și despre spiritualitatea ortodoxă românească la "Gazeta literară", "România literară", "Ateneu", "Scînteia", "Scînteia tineretului", "România liberă", "Săptămîna", "Flacăra", "Viața studențească" ș.a. În 1990 devine director al Editurii Roza Vânturilor, care va publica lucrările unor scriitori ca Nichifor Crainic și Mircea Eliade, prefațate de Dan Zamfirescu. În anul 1994
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]