192,981 matches
-
pseudonimul Robert Cahuleanu, pe care l-a adoptat din profundă simțire românească, cum a declarat el mai târziu. Debutul editorial s-a produs în 1936, cu placheta de versuri "Melancolie". Ulterior a început să publice în câteva reviste: Basarabia, Basarabia literară, Raza. În 1944 i-a apărut la Chișinău cartea de poezii "Cântece de dor și de război". După pierderea Basarabiei de către România, odată cu retragerea trupelor române, în 1944 familia Eisenbraun s-a refugiat în România, stabilindu-se la Brăila. Robert
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
Tănase Scatiu este un roman scris de Duiliu Zamfirescu și publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada noiembrie 1895 - februarie 1896 în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1907 de către Editura Alcalay din București. Romanul continuă activitatea principalelor personaje din "Viața la țară" (1894-1895), fiind cel de-al doilea volum din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde încă alte trei volume: "În război" (publicat
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
ianuarie a anului următor. Duiliu Zamfirescu a scris în perioada 1892-1893 un roman intitulat " Viața la țară", publicat sub formă de foileton în perioada iulie 1894 - mai 1895 (nr. 3-8 din 1894 și 1-5 din 1895) în revista bucureșteană "Convorbiri literare". Într-o scrisoare din 20 mai 1895 către Duiliu Zamfirescu, reputatul critic Titu Maiorescu lăuda romanul, dar constata că ar avea și lipsuri: „E evident că are părți de o căldură delicată, de o tensiune a interesului, de o frumusețe
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
delicată, de o tensiune a interesului, de o frumusețe a descrierilor, care îl fac - în aceste părți - egal cu bunele romanuri occidentale. Dar în privința conducerii unitare a evenimentelor sunt obiecții de făcut”. Romanul a plăcut scriitorilor colaboratori ai revistei "Convorbiri literare" și a avut parte de un succes mare la public, atingând în 16 ani un tiraj de 37.000 de exemplare. Succesul romanului și obiecțiile făcute de critici că i-ar lipsi dramatismul l-au determinat pe Duiliu Zamfirescu să
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 12, 1 decembrie 1935, p. 604.</ref> Punerea în practică a intenției a fost amânată însă până la finalizarea publicării romanului " Viața la țară" în revista "Convorbiri literare". Zamfirescu împărtășea rezervele criticilor cu privire la nefinalizarea unor acțiuni secundare (printre care și revolta țăranilor) și la tratarea prea sumară a unor personaje interesante, afirmând într-o scrisoare din 9/21 iunie 1895 că-și dorește să corecteze aceste lipsuri și
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 100.</ref> Romanul a fost publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada noiembrie 1895 - februarie 1896 (nr. 11-12 din 1895 și 1-2 din 1896) în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1907 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Alcalay din București. Criticul Titu Maiorescu, unul din primii săi cititori, a afirmat că i-a plăcut noul roman, menționând că „situația și caracterele sunt clare și interesante
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
prezintă totdeauna o concepție, dar au meritul de a cuprinde în ele icoana unei părți din societatea românească de pe vremea războiului de la 1877. Aceasta este epoca pe care el o cunoaște mai bine”. "Tănase Scatiu" a fost considerat de criticii literari ca un „complement dramatic” al romanului " Viața la țară", înlocuind lirismul primului roman al ciclului cu episoade cu un ritm dinamic, precum și cu o analiză psihologică subtilă a unei tipologii umane. Romanul se remarcă prin observația atentă și prin rafinamentul
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
caricaturizarea personajului principal, descris cu ură, dar totuși plin de viață. Cu toate acestea, existența unor scene subtile sau viguroase precum cele care demonstrează senilitatea lui Dinu Murguleț sau uciderea de către țărani a lui Scatiu transformă romanul într-o scriere literară memorabilă. „Precipitarea, ritmul gâfâit din al doilea roman al ciclului contrapunctează energic bucolica desfășurare din "Viața la țară". Lumea satului rămâne doar un element de fundal”, completează Ioan Adam. Romanul "Tănase Scatiu" a fost tradus în limbile maghiară ("Tănase Scatiu
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
este un roman scris de Duiliu Zamfirescu și publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada iulie 1894 - mai 1895 în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1898 de către Editura Storck & Müller din București. "" este primul roman din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde patru volume: "Tănase Scatiu" (publicat în foileton în 1895-1896 și în volum în 1907), "În război" (publicat în foileton
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
volum intitulat "Istoria Comăneștenilor", acesta fiind primul ciclu romanesc din literatura română. În august 1911, după apariția volumului "Anna", ciclul întreg de cinci romane a fost denumit "Romanul Comăneștenilor". Primul roman al ciclului este considerat aproape în unanimitate de criticii literari drept cel mai valoros, prin „echilibrul de realism și de idealism, prin poezia pământului și a vechii noastre boierimi iubitoare de pământ, și, mai ales, prin neuitata creațiune a Sașei”, după cum aprecia Eugen Lovinescu. Autorul elogiază poetic frumusețea pământului natal
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
durabil. Romanul "Viața la țară" este împărțit în 23 de capitole, care nu au titluri. Acțiunea sa se desfășoară în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, pe parcursul a câtorva luni, din iulie până în iarnă. Încă de la începuturile activității sale literare, Duiliu Zamfirescu s-a manifestat ca un susținător al literaturii românești, el afirmând în 1890 că e nevoie de „a crea o literatură națională, care să păstreze ceea ce este specific românesc, limba românului și sufletul eroilor, și a o pune
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
ci să le prezinte obiectiv, „în toată goliciunea și cu toate infamiile lor”. Scopul romancierului, îi scria el de la Roma la 1 octombrie 1889 lui Titu Maiorescu, este de a crea o iluzie cât mai intensă cu privire la realitatea vieții. Operele literare trebuiau să se inspire din viața reală și să prezinte întâmplări posibile, iar în opinia sa scriitorului nu-i era suficientă doar o imaginație debordantă precum cea a lui Alex. Dumas și un stil literar asemănător cu cel al lui
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
intensă cu privire la realitatea vieții. Operele literare trebuiau să se inspire din viața reală și să prezinte întâmplări posibile, iar în opinia sa scriitorului nu-i era suficientă doar o imaginație debordantă precum cea a lui Alex. Dumas și un stil literar asemănător cu cel al lui Flaubert pentru a crea un roman modern, îi scria acestuia din nou la 6 octombrie 1890 de la Orvieto. Scrierile sale creează o iluzie a vieții reale, idealizând-o. Potrivit unor istorici literari, Duiliu Zamfirescu s-
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
și un stil literar asemănător cu cel al lui Flaubert pentru a crea un roman modern, îi scria acestuia din nou la 6 octombrie 1890 de la Orvieto. Scrierile sale creează o iluzie a vieții reale, idealizând-o. Potrivit unor istorici literari, Duiliu Zamfirescu s-ar fi inspirat în scrierea acestui roman din revolta țărănească din Bordeni-Scorțeni (județul Prahova) ce a avut loc în august 1883 și care a fost tratată și în piesa "Prea târziu". De asemenea, personajele romanului par a
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Criticul l-a încurajat și i-a oferit sfaturi ce au contribuit la găsirea finalului potrivit. Prima parte a romanului a fost trimisă de autor de la Bruxelles la sfârșitul lui decembrie 1892, la solicitarea lui Iacob Negruzzi, directorul revistei "Convorbiri literare".<ref name="Bucuța 10/1935 127">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 127.</ref> Membrii cenaclului Junimea nu au manifestat un prea mare
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
II, nr. 11, 1 noiembrie 1935, p. 307.</ref> "Viața la țară" a fost publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada iulie 1894 - mai 1895 (nr. 3-8 din 1894 și 1-5 din 1895) în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1898 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Storck & Müller din București, după cum a fost marea dorință a autorului (exprimată într-o scrisoare trimisă lui Titu Maiorescu la 2/14 august 1893).<ref name="Bucuța 10
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
fiind modificat în edițiile ulterioare în cel de "Viața la țară". Într-o scrisoare din 18/30 septembrie 1894 către Duiliu Zamfirescu, reputatul critic Titu Maiorescu lăuda romanul, semnalând prezența unor fraze de un sentimentalism fad și a unor construcții literare nepotrivite.<ref name="Bucuța 10/1936 144-145">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Titu Maiorescu lui Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 10, 1 octombrie 1936, pp. 144-145.</ref> Impresia generală a fost una pozitivă, după cum îi
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de făcut”.<ref name="Bucuța 10/1936 145">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Titu Maiorescu lui Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 10, 1 octombrie 1936, p. 145.</ref> Romanul a plăcut și scriitorilor de la "Convorbiri literare", după cum menționează autorul într-o scrisoare din 9/21 iunie 1895. Duiliu Zamfirescu împărtășea rezervele criticilor cu privire la nefinalizarea unor acțiuni secundare (printre care și revolta țăranilor) și la tratarea prea sumară a unor personaje interesante, afirmând că intenționează să scrie
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
mai șiret avocat”", se gândește tânărul Matei Damian. Intriga romanului o constituie parabola fiului risipitor, reîntors în patrie după peregrinări îndelungate pe alte meleaguri. Matei Damian poate fi considerat un alter-ego al autorului, o conștiință filozofică ce exprimă în plan literar patriotismul acestuia. Din acest motiv, personajul pare detașat de realitatea românească, pe care o privește mai mult ca un observator extern, evoluția lui petrecându-se doar în adâncimea sufletească. Romantismul idilic și vaporos devine astfel un mijloc de apărare împotriva
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
criticul Zigu Ornea considera că "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" sunt singurele scrieri „cu adevărat, rezistente” ale lui Duiliu Zamfirescu, în timp ce "În război" ar fi „un semieșec”, iar "Anna" și "Lydda" „eșecuri totale”. Criticul Eugen Lovinescu a elogiat scrierile literare ale lui Duiliu Zamfirescu, remarcând însă că romanele sale au o valoare inegală, iar " Viața la țară" este cel mai valoros dintre ele prin „echilibrul de realism și de idealism, prin poezia pământului și a vechii noastre boierimi iubitoare de
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Pompiliu Constantinescu care susține că „"Viața la țară" se desprinde ca o icoană de lumini și armonie” în ciclul Comăneștenilor, devenind o operă clasică ce îi asigură autorului un loc de frunte în proza secolului al XIX-lea. Opiniile criticilor literari sunt în general favorabile romanului "Viața la țară". Eugen Lovinescu afirma în 1928 că „"Viața la țară" e un poem al vieții câmpenești”, în timp ce George Călinescu considera că " Viața la țară" prezintă istoria câtorva neamuri „rasă a câtorva familii pământene
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
(n. 12 aprilie 1975, Constanța, România) este un scriitor de limbă română. Poet reprezentativ al noii generații, este considerat de critica literară unul dintre liderii generației de scriitori douămiiști și unul dintre cei mai atipici și originali scriitori de care dispune în prezent România, diferențiindu-se atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație . Conform criticului literar
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
literară unul dintre liderii generației de scriitori douămiiști și unul dintre cei mai atipici și originali scriitori de care dispune în prezent România, diferențiindu-se atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație . Conform criticului literar Maria Ana Tupan, poetul ne amintește adesea de Marin Sorescu, neabandonând nici poza inițiatului orfic sau tentația rostirii aforistice. Criticul literar Alexandru Cistelecan consideră că Ionuț Caragea merge pe drumul pozitiv și exemplar al poeziei, de la suferință la extaz, de la
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
prezent România, diferențiindu-se atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație . Conform criticului literar Maria Ana Tupan, poetul ne amintește adesea de Marin Sorescu, neabandonând nici poza inițiatului orfic sau tentația rostirii aforistice. Criticul literar Alexandru Cistelecan consideră că Ionuț Caragea merge pe drumul pozitiv și exemplar al poeziei, de la suferință la extaz, de la angoasă la iluminare și de la elegie la imn. Ionuț Caragea își petrece primii 28 de ani din viață la Constanța. Face
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
ediției din 2015. Totodată, își desfășoară activitatea de promotor cultural și pe site-ul oficial al ASLRQ, în cadrul revistei și cenaclului aceleiași asociații. Se întoarce în România în februarie 2012 și se stabilește la Oradea, oraș în care este întâmpinat literar de Ana Blandiana, printr-un text semnat de poetă pe coperta a 4-a a volumului "Cer fără scări" . După stabilirea la Oradea, Ionuț Caragea și Nicoleta Baciu întemeiază o familie, având o fiică, Ana-Maria, născută în anul 2013. Ionuț
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]