19,793 matches
-
deoarece până la această dată sălbaticii erau mai degrabă situați pe o traiectorie paralelă cu cea a civilizaților sau chiar, în ochii anumitor teologi, în fața acestora, ei fiind plasați mai înainte pe o scară a degradării în curs descendent, începând cu căderea inițială. Aceste abordări presupuneau existența unor regimuri diferențiate de istoricitate. În schimb, problema fundamentală pentru teoreticienii Luminilor este cea a trecerii de la starea de natură la starea de civilizație, altfel spus aceea de a ține cont de ecartul dintre "ei
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Afirmarea publică a minorităților, angajarea lor în jocul politic presupune însă o adâncire a autonomiei identitare în raport cu celelalte entități minoritare și în special în raport cu cea a grupului majoritar. De aceea multiculturalismul presupune afirmarea unor identități clar conturate. Pentru a evita căderea în separatism, autonomizarea unui grup cultural poate merge până acolo unde se menține conștiința apartenenței la un spațiu multicultural comun. Dincolo de aceasta se poate ajunge, la fenomenul perceperii culturii majoritare ca una dominatoare și incompatibilă cu participarea la construcția unui
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sub semnul instabilului. Însă, în ciuda caracterului lor oarecum impalpabil, acestor frontiere nu li se poate nega rolul istoric fondator. Patru sînt factorii primordiali care, fie separat, fie în ansamblu, au generat nașterea lor: mai întîi dezmembrarea Europei latine îndată după căderea Imperiului Roman; apoi ruptura ce a urmat între creștinătatea ortodoxă și cea catolică; cel de-al treilea factor îl constituie expansiunea turcă asupra Balcanilor, începînd cu secolul al XV-lea; în sfîrșit, ultimul se referă la divizarea socioeconomică a țărănimii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Asturiei, înainte de a fi început luptele de recucerire în est, în direcția Barcelonei, reluată de spanioli în 801. Lupta pentru recucerire continua apoi de-a lungul următoarelor șapte secole înregistrînd perioade de acalmie alternante cu mari mișcări creștine marcate de căderea orașului Toledo, de victoria ireversibilă de la Las Navas de Tolosa (1212), de luarea Cordobei și a Sevillei și, în sfîrșit, de dezmembrarea finală din 1492 a ultimului regat arab, Granada. Ceea ce interesează nu e această "cruciadă" prelungită pe parcursul a douăzeci și cinci
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
servitori, cu o dezinvoltură napoleoniană. Aceasta semnala deja o stare de spirit revoluționară în plină generalizare. Remarcabil este totuși faptul că inventarea de către francezi a principiului de legitimitate al națiunii suverane, principiu valabil și astăzi, s-a produs încă înainte de căderea capetelor încoronate. Calea s-a deschis cu ușurință: nu este altă soluție decît de a urma modelul francez sau de a-l respinge; astfel, o alternativă pentru destinul politic în mod necesar național, practic nu exista. Exista desigur alternativa americană
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
denumire în Anglia în jurul ani-lor 1720, desemnînd din acest moment o atitudine afectivă și morală de angajament activ în interesul patriei. În Franța, abia pe la 1750 va căpăta această semnificație. În sfîrșit, "patriotismului de Stat"241, îi va urma, după căderea lui Napoleon, un alt tip de atașament, ostil puterii restaurate, care opune patriei legale și factice a politicienilor republicani, o patrie reală, primordială și nativă. Ar trebui să completăm acest glosar, menționînd șovi-nismul242, jingoismul britanic care îi este pereche 243
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
decembrie 1918 și martie 1919, autoritățile de la Praga zdrobesc mișcarea germanilor din Sudet și anexează orașul Teschen, în majoritate polonez. În luna august, printr-o acțiune militară, cehii ocupă acea parte a Slovaciei ex-ungare, care le scăpase pînă în momentul căderii regimului comunist al lui Bela Kun. În timpul aceluiași an 1919, Cehoslovacia se va mări prin anexarea Ruteniei subcarpatice, fără a consulta populația acesteia, doar pe baza unui acord încheiat cu un Comitet național rutean format din cîteva personalități exilate în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
manifesta dorința de a le fixa drept cadre ale regrupării comunitare obligatorii și de a susține cu tărie că numai cultura europeană sau anglo-saxonă, aceea a White male chauvinists se relevă a fi condamnabilă. Recent, a avut loc o adevărată cădere, odată cu ralierea figurilor eminente ale Partidului Republican la o strategie de demontare a affir-mative-action, ca și prin avîntul mișcării "comunitariene". Primul dintre aceste fenomene se observă în special în California și în statele Noii Anglii recunoscute ca fiind dintotdeauna promotoare
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
dezechilibrări (foto 115; 116) Parcursuri aplicative Aceste parcursuri pot fi alcătuite din două, trei sau mai multe dispozitive de complexitate diferită și au ca obiectiv dezvoltarea echilibrului dinamic solicitare majoră a proprioceptorilor. Parcurgerea lor se face contra cronometru, înregistrându-se căderile de pe dispozitive (foto 117).
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
sau echipamentului, de exemplu: montarea unui strung sau a unei prese, reglarea carburatorului unei mașini, reglarea, calibrarea și alinierea unui circuit electric etc.) 3.3. Activități ale Întregului corp 86 I Balansarea (menținerea balansului sau echilibrului corpului pentru a preveni căderea atunci când stai În picioare, când mergi, alergi, te Îndoi etc. pe suprafețe Înguste, alunecoase, abrupte sau mișcătoare, de exemplu: mersul pe o grindă Îngustă la Înălțime, lucrul pe un acoperiș abrupt etc.) 3.4. Nivelul de efort fizic 87 S
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
contextului social, politic și intelectual În care se face reconstituirea istorică. De aceea, poate că unul dintre cele mai semnificative exemple ar fi exilul românesc din a doua jumătate a secolului XX a cărui cercetare a devenit posibilă numai după căderea comunismului În România, după ce ani la rînd a fost evitată orice Încercare de apropiere de acest subiect. În ciuda faptului că, după Înlăturarea regimului comunist, cercetătorii români au avut libertatea de a aborda acest subiect, beneficiind de accesul la importante surse
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
regelui și instalării definitive a comuniștilor. Astfel, din România au pornit „În exil” nu numai membri sau simpatizanți ai partidelor politice, ci și neînțelegerile și conflictele care au caracterizat viața politică românească. Numeroasele critici formulate În epocă și reiterate după căderea comunismului la adresa activității politice a exilului românesc s-au concentrat asupra lipsei de eficiență În atingerea scopului major fixat, eliberarea României de sub autoritatea comuniștilor. Principalul argument invocat a fost lipsa de unitate și cooperare Între membrii comunității românești din exil
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la Începutul anului 1945 pot fi regăsite În numeroase povești de viață ale etnicilor germani care au trăit În România În perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Deși complet ignorate de istoricii agreați de stat În perioada comunistă, o dată cu căderea comunismului aceste povești au ajuns În centrul atenției a numeroși oameni de cultură, În special istorici și antropologi. De exemplu, istoricul român Doru Radosav oferă o importantă perspectivă asupra experienței și condițiilor de viață ale etnicilor germani deportați În Donbas
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și alți deportați, Cocîrlă era conștientă de faptul că orice mențiune cu privire la acest subiect era tabu În perioada comunistă. Oamenii știau, dar nu vorbeau despre nedreptăți sau persecuții. Această conspirație a tăcerii din jurul deportărilor din România va dura pînă la căderea comunismului. Ceea ce atrage atenția În poveștile lui Cocîrlă, Magyari, Hrușcă, Șimon și Stoinescu este aparenta ușurință cu care s-au adaptat și s-au reintegrat În societatea românească. Deși toate respondentele au oferit detalii despre sosirea În gară, reîntîlnirea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
căreia etnicii germani erau o parte a națiunii române - și deci nu ar trebui să emigreze -, statul a profitat de pe urma emigrării germanilor, vînzînd În jur de 10.000 (de germani) pe an guvernului Germaniei de Vest În anii ’80. După căderea comunismului, statul a Început să ofere despăgubiri foștilor deportați prin decretul din 1990, dar, avînd În vedere situația economică generală a României, acest ajutor material era mai mult simbolic. 5. Concluzii Deși tragică, soarta etnicilor germani din România de după cel
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a Împinge Albania În direcția indicată de evenimentele din celelalte state est-europene, iar Alia a chemat la „luptă de clasă”, vechea soluție, „Împotriva forțelor reacționare din interior”. Reacția era exact aceeași pe care am văzut-o la București În ajunul căderii lui Ceaușescu: declarații de fidelitate ale notabililor - Între care directorul Institutului de Istorie din Tirana, Stefanaq Pollo - și o represiune brutală. Cititorii revistei 22 Își mai aduc aminte probabil de o manifestație În fața clădirii În care era atunci Ambasada Albaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poliției politice, aproximarea numărului celor arestați și Încarcerați În anii ’48-1965, colectivizarea și violențele din mediul rural, deportările, festivismul regimului ș.a.m.d. pot fi aflate În această secțiune. Capitolul 7, „Lupta lui Dej pentru dominație În partid”, capitolul 8, „Căderea lui Lucrețiu Pătrășcanu”, și capitolul 11, „Dej Își impune supremația, 1952-1956”, se dovedesc foarte interesante pentru Înțelegerea luptelor pentru putere În interiorul partidului comunist autohton. Deși au ajuns la putere la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial, comuniștii români nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
rights!” (Drepturile omului? Nu există așa ceva!). Experiența arată că, Într-adevăr, administrațiile americane nu se jenaseră să colaboreze cu regimuri dictatoriale, dacă interesele geopolitice o cereau... Incapabil să anticipeze sau să observe, o dată faptul petrecut, „umanizarea” Uniunii Sovietice și, astfel, căderea În derizoriu a independenței sale afișate zgomotos, Ceaușescu speră ca lipsa oricărei concesii din partea lui să nu Înrăutățească relațiile cu Statele Unite. Dar, așa cum nu are o simpatie deosebită pentru drepturile omului, realismul politic nu promovează nici fidelitatea ca valoare primordială
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
adoptat tehnici de supraviețuire și au construit o realitate paralelă. Astfel, contactul oficial cu instituțiile este transformat În contact personal cu reprezentanții acestora. Autorii conchid În final că „am putea să afirmăm că Întreaga istorie instituțională a stat sub semnul «căderii» În informal” (p. 42), concluzie cutremurătoare. Studiul conține multiple explicații și sugestii cu trimitere În plan social; de exemplu, furnizează o explicație originii corupției În societatea noastră din perspectivă instituțională. Trebuie să observăm că volumul cuprinde o informație generală despre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a fost mutat la A.2/1.3. │apă prin degajare liberă a│ │ambarcațiunilor de salvare A.1/1.23│Mijloace de lansare la apă│- Reg. III/4, │- Reg. III/16, │- Rez. MSC.81(70) a IMO. │B + D │prin cădere liberă a │- Reg. A.1/1.24│Mijloace de lansare la apă│- Reg. III/4, │- Reg. III/12, │- Rez. MSC.81 (70) a IMO. │B + D │a plutelor de salvare │- Reg. A.1/1.25│Mijloace de lansare la apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211404_a_212733]
-
a fost mutat la A.2/1.3. │apă prin degajare liberă a│ │ambarcațiunilor de salvare A.1/1.23│Mijloace de lansare la apă│- Reg. III/4, │- Reg. III/16, │- Rez. MSC.81(70) a IMO. │B + D │prin cădere liberă a │- Reg. A.1/1.24│Mijloace de lansare la apă│- Reg. III/4, │- Reg. III/12, │- Rez. MSC.81 (70) a IMO. │B + D │a plutelor de salvare │- Reg. A.1/1.25│Mijloace de lansare la apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211840_a_213169]
-
temperatura la gura puțului, gradul de │ │mineralizare a apei și procesele de tratare a acesteia, dacă exista reinjecție│ │și câtă energie se consumă cu acest proces (kWh/tona) │ │- microhidrocentrale - valoarea debitului mediu lunar de apa, indicare curbei │ │anuale de debit, căderea de apa, etc │ │- pentru tehnologiile solare în general valoarea radiației solare, pe fiecare │ │lună a anului, bazată pe măsurători etc. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 5. durata de realizare și etapele principale; graficul de realizare a investiției (cu detalierea calendarului activităților) Costurile estimative ale investiției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
1.6.31.│Complete stație de transmisiuni R-105 M │ 8 1.6.42.│Echipamente de testare și verificare a rețelei │ 3 1.6.43.│Echipamente individuale pentru urcat pe stâlpi (cu condiția respectării │ 4 │ │ │legislației naționale în domeniu - maximum 5 căderi în coardă) 1.6.46.│Generatoare de ton pentru instruire │ 10 1.6.48.│Grupuri electrogene pentru tehnica de transmisiuni │ 6 1.6.49.│Huse din pânză/prelate pentru antene │ 3 1.6.50.│Imprimante matriciale, cu jet cerneală, laser
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
c) relee de utilaje și instalații tehnologice pentru transportul semințelor de consum în spațiile de depozitare. ... (4) Punctele de încărcare a mijloacelor de transport trebuie să aibă cel puțin una dintre următoarele dotări: ... a) tubulatura de scurgere la exterior prin cădere liberă; ... b) mijloace mecanice cu șnec și/sau cu banda transportoare; ... c) autoîncărcător cu cupă; ... d) sisteme vacuumatice de încărcare/descărcare și transport. ... Articolul 13 (1) Spațiile tehnologice pentru condiționarea semințelor, aferente depozitului, trebuie să fie dotate cu: ... a) echipamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214092_a_215421]
-
de subteran 7. Activități specifice de foraj terestru și de pe platforme maritime 8. Activități care se desfășoară sub apă 9. Activități în construcții civile, excavații, lucrări de puțuri, terasamente subterane și tuneluri, care implică risc de surpare sau risc de cădere de la înălțime 10. Activități în industria metalurgică și activități de construcții navale 11. Producerea gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate și utilizarea masivă a acestora 12. Activități care produc concentrații ridicate de praf de siliciu 13. Activități care implică riscuri electrice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226149_a_227478]