19,422 matches
-
și adâncimea lui sufletească (...). Există, de asemenea, la unii scriitori, cum ar fi N. Jianu, părerea dăunătoare că se pot «descurca» în acest domeniu complex și fără o pătrundere a problemelor construcției socialiste”. Orientată serios cu fața spre literatură, Scânteia dezvăluie alte Căi neprielnice creației literare descoperite de Paul Georgescu 35 în urma citirii revistei clujene Almanahul literar: „De la o vreme, cititorii observă cu nemulțumire în multe din materialele din Almanahul literar o îndepărtare de viața și problemele actuale ale poporului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
revista clujeană. Meciul Viața românească-Almanahul literar, Cluj continuă; căci acesta din urmă, în două numere la rând, deși într-un context mai larg, revine la critica lui E. Frunză menținându-se pe poziții (în nr.6), iar în nr.7 dezvăluind prezența scrisului de „mântuială” și în critica literară, nu numai în proză, cum ar fi, de exemplu, un articol al lui N. Moraru, găzduit de Viața românească. Până la urmă, arbitrează Scânteia și am văzut cum, prin pana (degetul arătător) al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
just I. Mihăileanu - în dezvoltarea ulterioară a ideilor sale, G. Călinescu alunecă într-o anumită măsură pe această pantă (...). Într-adevăr, «a cunoaște înseamnă a generaliza». Dar care este acest «general», care este acea «categorie întreagă» al cărei esențial trebuie dezvăluit în primul rând? Tipologia «etern-umană» sau clasa socială? Ce-i drept, anumite trăsături morale sunt relativ persistente. Oameni irascibili și bănuitori, oameni ipocriți și interesați, oameni leneși, dispuși să viseze planuri inutile și irealizabile etc., au existat și vor mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luat-o din mână și a asvârlit-o pe dulap, acolo unde erau și pălăriile celorlalți. A doua oară când vine la organizație, Ilie Barbu își aruncă singur, cu un gest hotărât, pălăria pe dulap. Notațiile acestea, în aparență «de amănunt», dezvăluie în mod viu frământarea de la început a lui Barbu, trăsăturile care-l caracterizează ca individ în acest moment, sfiala, modestia, energia încă nedescătușată, și relevă transformarea care s-a produs cu acest personaj (...). Dar cel mai strălucit exemplu din literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scriind poezii de dragoste, precum și fabule, pe care le vom detalia în capitolele următoare. Până atunci să încercăm să creionăm «aria cenușiului» în lirică, recte: poezii de mântuială, clișeu, șablon, schematism, «simțiri reci-imagini banale» și altele, așa cum au fost ele dezvăluite în presă. Un prim semnal de alarmă trage A.E. Baconsky. declanșând duelul Almanahul literar - Viața românească de care pomeneam mai devreme. Referindu-se la ciclul de poezii Pe scurt publicat de E. Frunză în revista Uniunii Scriitorilor, poetul clujean
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
relativă liniște de nici doi ani în jurul numelui său, Baconsky reintră pe „lista neagră” fiind pomenit, preponderent, în contexte negative. Teoretizând dogmatic și intransigent, prin formule ca: „noi milităm”, „noi cerem”, - conceptul și nivelul tipicului în poezie, S. Damian 55 dezvăluie multe aspecte ne-tipice și ne-luptătoare, poezii cenușii, monotone, plicticoase, moleșitoare în lirica vremii, în contrast cu poezii valabile, militante, civice semnate de M. Beniuc și E. Frunză. Măsura originalității, a individualității poetice este dată, în opinia criticului de la Contemporanul de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
grea pentru cucerirea dragostei, s-au decretat „netipice”, momentele dureroase, triste (...). Chipul înălțător al omului nu se poate oare reliefa chiar prin dragostea sa, prin sentimentele sale cele mai «personale»? Oare în atitudinea eroului față de femeia iubită nu se poate dezvălui frumusețea lui spirituală? Iată însă uneori poetul se ferește, nu crede că viața personală, sentimentele intime, pot defini caracterul, fizionomia morală a oamenilor noi, că pot fi caracteristice pentru ei. Un exemplu îl constituie două dintre Cântecele de iubire publicate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și proprietății. Galeria de portrete ale comandanților burgheziei, realizată de Marx în scrierile istorice, e un exemplu nemuritor de statiră combativă, realistă. Cei mai înrăiți dușmani ai proletariatului își pierd, sub sarcasmul marelui învățător al omenirii muncitoare, morga, și-și dezvăluie odată cu josnicia caracterului, mizeria morală. Nici Victor Hugo în al său Napoleon le Petit n-a știut să prindă ca Marx amestecul de murdărie, fanfaronadă și cinism care definea cariera și personalitatea lui Ludovic Bonaparte-Crâpulinschi, «paiața gravă», «vrăjitorul precupeței din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de murdărie, fanfaronadă și cinism care definea cariera și personalitatea lui Ludovic Bonaparte-Crâpulinschi, «paiața gravă», «vrăjitorul precupeței din Hale», golanul princiar cum îl denumea Marx. Chiar masca gravă de fier a lui Bismark se năruie sub apostrofa lui Marx care dezvăluie aplicațiile intime ale junkerului prusac, gata, de îndată ce nu mai e preocupat de intrigile sale războinice, să se întoarcă pasional la vechea meserie, atât de adecvată calibrului său intelectual de colaborator la Kladderadatsch (Gazeta humoristică trivială berlineză). (...) Stilul operelor lui Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a restricțiilor suplimentare în privința cetățeniei, este probabil ca numărul să fi fost redus la jumătate, dar era în continuare prea mare pentru ca adunarea să cuprindă mai mult de o mică parte a cetățenilor bărbați din Atena 5. Puțină aritmetică simplă dezvăluie imediat consecințele implacabile ale timpului și numerelor. Să presupunem că începem cu o unitate foarte mică, să spunem un comitet cu doar zece membri. Credem că ar fi rezonabil să-i acordăm fiecărui membru cel puțin zece minute pentru a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
prefera în mod rezonabil să-și aleagă reprezentanții prin alegeri libere și corecte. LIMITELE DEMOCRATICE ALE GUVERNĂRII REPREZENTATIVE Se pare așadar că avantajul aparține reprezentării. Oare? Ironia combinației timpului și numerelor este că aceasta are în mod imparțial două tăișuri: dezvăluie iute un mare neajuns al guvernării reprezentative. Revenind la tabelul 1 și exercițiile noastre aritmetice, să presupunem că am calcula acum timpul care ar fi necesar dacă fiecare cetățean s-ar întîlni pentru scurt timp cu reprezentantul său. Tabelul 1
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democrație pe scară largă? Care este mai bună? Care este mai democratică? Fiecare își are adepții fervenți. După cum am văzut, avantajele fiecăreia duc la constituirea unui caz cu bază solidă. Totuși, exercițiile aritmetice, fie ele artificiale și chiar absurde, au dezvăluit limite implacabile în privința participării civice care pot fi aplicate cu o nepărtinire nemiloasă la ambele. Căci nici una, nici cealaltă, nu pot scăpa de limitele de netrecut stabilite de interdependența dintre timpul necesar unui proces de participare și numărul cetățenilor cu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
oarecum atașamentul față de cultura țării lor de origine, loialitatea politică și identitatea lor dominantă este americană. În ciuda reușitei impresionante prin care procesul asimilării a redus conflictele culturale pe care le-ar fi provocat în alte circumstanțe imigrarea masivă, experiența americană dezvăluie cîteva deficiențe ale acestei soluții. Pentru început problematica asimilării a fost cu mult înlesnită prin faptul că marea majoritate a imigranților adulți veniți în SUA pentru o viață mai bună, erau destul de dornici să se naturalizeze, să devină "adevărați americani
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
creșterea economică sînt favorabile democrației, pe termen lung s-ar putea dovedi mai puțin prielnice sau de-a dreptul nefavorabile pentru regimurile nedemocratice. Drept urmare, deznodămîntul unei evoluții de importanță istorică care se va desfășura în secolul al XXI-lea va dezvălui dacă regimul nedemocratic din China poate să facă față forțelor democratice generate de capitalism. O economie de piață capitalistă poate exista nu numai în forma binecunoscută urban-industrială sau post-industrială a secolului al XXI-lea. Ar mai putea fi sau cel
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
care tata și Jess apar În pragul ușii. — Bună, Jess! apuc să zic, apoi mă opresc, uluită. N-am mai văzut-o de vreo două luni și arată absolut spectaculos! E subțire, bronzată și e Îmbrăcată În bermude care-i dezvăluie picioarele lungi, cu mușchii lucrați. Părul scurt i s-a decolorat de la soare, iar tricoul verde, fără mîneci, Îi pune În evidență ochii căprui. — Bună! zice, lăsîndu-și jos rucsacul. Bună, tanti Jane. Becky, ce faci? — Foarte bine! exclam, holbîndu-mă la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Brandon 37 Maida Vale Mansions Maida Vale Londra, NW6 0YF 24 august 2003 Stimată doamnă Brandon, Vă mulțumesc pentru scrisoare. Am luat cunoștință de „pariul“ investițiilor dintre dumneavoastră și soțul dumneavoastră. Vă rog să fiți Încredințată că nu-i voi dezvălui strategiile dumneavoastră de alocare a activelor și nici nu i le voi „vinde ca un spion sovietic“. Drept răspuns la Întrebarea dumneavoastră, sînt de părere că o investiție În aur ar fi o investiție cît se poate de Înțeleaptă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
din cameră, Închizînd ușa În urma lui. Deci acum am rămas doar noi două, Între noi. De la femeie la femeie. E o tensiune În aer, de poți s-o tai cu cuțitul. Cel puțin... eu una așa simt. — Becky? Venetia Își dezvăluie dinți albi și perfecți Într-un zîmbet. — Ai să mă Întrebi ceva? — Nu chiar, răspund amabilă. Cum am zis, totul e bine... Luke e bine... relația noastră e cît se poate de bună. E un copil conceput chiar În luna
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
chipului uman asupra cărora și- a pus mai pregnant amprenta viața interioară a modelului. În Portretul mamei, Fata pădurarului și Portretul unui bătrâni, în Moș Androne și Autoportret, personajele apar interiorizate, adâncite într-o lume de gânduri care ni se dezvăluie prin dinamica luminii, prin expresiile spiritualizate ale chipurilor. De altfel, Călin Alupi a lăsat în muzee o galerie de portrete de certă valoare: Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir, Demostene Botez, Miluță Gheorghiu, dr. Nicolae Hortolomei, dr. Petre Brânzei și alții. Ca
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
politică. A devenit Mona Muscă o "victimă" a luptei dintre palatele Cotroceni și Victoria? Ce șanse mai are Mona Muscă? Exemplarul disident Radu Filipescu afirma încă de luna trecută în revista "22": " Cred că totuși ar putea să recâștige ceva, dezvăluind tot ce știe, tot ce s-a întâmplat după '77 și după '90: Dacă a existat o coordonare și complicități securiste după '90 și dacă l-a propus pe Gh. Onișoru la CNSAS în cunoștință de cauză. Ar putea să
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
concubina. Clientul hotărăște să se mute la o mătușă pe o perioadă de timp, nemaisuportând tratamentul inuman al tatălui, în timp ce fratele său preferă să rămână acasă. Mama copiilor nu cunoaște adevărul G.I. amenințându-si copiii în cazul în care ar dezvălui realitatea. Prezentarea problemei: Încercări precedente de soluționare a problemei. G.V. a solicitat de mai multe ori ajutorul mătușii în vederea restabilirii legăturii cu tatăl său, însă eforturile acesteia au eșuat. Maniera de percepție a problemei de către client. G.V. se află într-
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
care are raporturile cele mai strânse cu starea politică, cu situația economică, organizarea socială și nivelul cultural din țara și din epoca pe care o reflectă 24. Reproșurile aduse presei 25 superficialitatea, nerespectarea sau chiar falsificarea adevărului, înclinația spre a dezvălui fapte de scandal ori imorale, obscenități, corupție, violențe verbale, deficiențele stilistice și semidoctismul unor jurnaliști etc.26nu caracterizeză totuși întregul fenomen în ansamblul său. Chiar dacă publicațiile care sunt definite de trăsăturile menționate anterior sunt cantitativ majoritare la scară mondială, ele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
religiei; ele nu puteau fi tolerate, pentru că în acest fel catolicii ar fi propagat fără să vrea interesele liberale. În ziare nu era recomandat să fie menționate nici evenimentele sărbătorite de către "dușmanii religiei". Acest lucru era permis doar dacă era dezvăluit faptul că prin scop, promovare, mod de organizare și consecințe, evenimentele în cauză erau infame și nedrepte față de Sfânta Religie și Biserică 81. Un asemenea comportament era considerat necesar, deși catolicii puteau fi catalogați astfel drept "inamici ai patriei". Nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ierarhice catolice, care până atunci nu se ocupaseră de același domeniu și care colaboraseră doar ocazional și la cererea sau dispoziția Papei; un motiv în plus ca Biserica să dorească unificarea presei catolice și exprimarea ei omogenă. Răspunsul Congregației a dezvăluit unele probleme privind colaborarea și conlucrarea între diverse structuri ale Bisericii. S-a reproșat că au existat diverse informații care au apărut în L'Osservatore romano (în nr. 21 al anului 1934), oferite cititorilor de către Comitetul organizator, cu privire la viitoarea Expoziție
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unei finanțări constante și de precauția arhiepiscopului, care nu a mai vrut să se repete situația Albinei, adică să apară doar o scurtă perioadă de timp, din cauza lipsei resurselor financiare și a unui plan temeinic de dezvoltare. Această situație a dezvăluit modul haotic de acțiune a ierarhilor din România în privința dezvoltării presei catolice și lipsa totală de unitate, care au dus la apariția unor publicații numai pe perioade scurte de timp (3-4 ani) și fără un ecou la nivelul întregii comunități
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost remarcată și de către Vatican, care a acordat o atenție sporită situației din România și a sprijinit-o în diverse moduri. Participarea la evenimentele internaționale (organizate de Sfântul Scaun) din domeniul comunicării-precum Congresul și Expoziția mondială a presei catolice a dezvăluit existența câtorva neajunsuri: lipsa de unitate a presei catolice românești, modesta ei reprezentare, difuzarea relativ redusă a publicațiilor, lipsa unor specialiști, finanțarea precară și inexistența unor organisme la nivel național comparativ cu statele occidentale, dar și cu țările vecine, precum
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]