19,631 matches
-
revista Unirea de la Blaj492,. Auner a fost cel care a scris una dintre cele mai controversate lucrări din istoriografia catolică românească, editată la Budapesta în 1908, în condiții neclare și astăzi 493. Folosind doar istoriografia maghiară, el a reactualizat teoriile maghiare privind originea secuiască-maghiară a catolicilor moldoveni, forțând interpretarea unor relatări ale misionarilor, precum și unele ipoteze fanteziste 494. Datorită acestei lucrări, istoriografia maghiară îl va cita deseori (practic cu orice prilej) pe Auner în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni. Scrierea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la Budapesta în 1908, în condiții neclare și astăzi 493. Folosind doar istoriografia maghiară, el a reactualizat teoriile maghiare privind originea secuiască-maghiară a catolicilor moldoveni, forțând interpretarea unor relatări ale misionarilor, precum și unele ipoteze fanteziste 494. Datorită acestei lucrări, istoriografia maghiară îl va cita deseori (practic cu orice prilej) pe Auner în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni. Scrierea a fost repudiată ulterior de Auner, fiind chiar omisă în general în autobiografiile sale; însă "răul" fusese făcut deja. Monseniorul Auner nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unui loc de construcție pentru o biserică în Buzău, deschiderea Casei Asociației Catolice "Tomis" cu gimnaziul adiacent, achiziționarea unui lot de pământ pentru spitalul din strada Acvila din București, așezarea pietrei de temelie a sanctuarului maicilor vicențiene, inaugurarea noii școli maghiare din strada Cuza Vodă 100 (București), așezarea pietrei de temelie a școlii arhiepiscopale de băieți de la Craiova și a pensionului (de fete) domnișoarelor engleze din Turnu Severin, construirea liceului "Sf. Andrei", în strada Lucaciu nr. 11 din București, achiziționarea terenului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
extrem de tensionat, care a anticipat cele două Războaie Mondiale 806. Situația creată după Primul Război Mondial și după înfăptuirea Marii Uniri (un moment extrem de important din istoria României) a fost una delicată și din cauza existenței unei minorități etnice și confesionale maghiare, a unei atitudini revizioniste exprimate de anumite state și de inexistența (la începutul secolului al XX-lea) unei ierarhii catolice românești, care să gestioneze problemele confesionale în interesul României. Vaticanul a susținut crearea unei ierarhii autohtone românești, care să sprijine
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
istorice și reprezentantul presei greco-catolice), monseniorul Dr. Anton Gabor director al Institutului "Presa Bună" din Iași (din partea presei latine din diecezele de Iași și București) și monseniorul Andrea Lestuan, director al publicației Orszem din Oradea (reprezentând presa catolică în limba maghiară din România 822). Profesorul Georgescu a realizat un raport asupra presei catolice românești, care a fost trimis nunțiului apostolic de la București, dar și la Vatican; în document se prezenta evoluția presei catolice încă de la apariția ei, până la data întocmirii respectivului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice 830. Așadar, în cadrul acestui eveniment internațional, au fost identificate și prezentate problemele presei catolice care funcționa în realitatea politico-socială și culturală de după Marea Unire, dar și lipsa colaborării dintre cele două rituri (pe de o parte) și cu catolicii maghiari din România (pe de altă parte). Prin intermediul presei s-a încercat unificarea catolicismului românesc și crearea unui ziar puternic și reprezentativ pentru toți catolicii din România (scop care în mare parte nu s-a realizat); inițiativa Vaticanului în această privință
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apariția unor publicații numai pe perioade scurte de timp (3-4 ani) și fără un ecou la nivelul întregii comunități catolice. Inițiativele au continuat să fie neunitare, fiind organizate în centre dispersate (ne referim la ritul unit, la comunitățile catolice etnice maghiare, la ordinele misionare și la clerul diecezan român). Arhiepiscopul Cisar i-a transmis monseniorului Gabor și părerea sa în ceea ce privea ideea înființării la București a unei tipografii catolice și anume că nu era de acord cu acest proiect, deoarece
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de a publica un ziar în capitala țării nu a inclus și consultarea clerului unit sau a responsabililor de presă din celelalte dieceze, care în mare parte erau constituite din catolici de o altă naționalitate decât cea română (în special maghiară), fapt ce a demonstrat o viziune și o abordare diferită a problemei presei catolice din România. În anul 1933, în preajma înființării ziarului catolic Farul nou, Gabor i-a trimis arhiepiscopului de București o scrisoare în care și-a exprimat părerea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înființat prin contopirea cu revista de la Iași Dacia creștină fosta Sentinela catolică a rămas dezideratul ierarhilor catolici din România. Dificultatea cu care s-a înfăptuit contopirea celor două publicații, nereușita altor proiecte, slaba colaborare cu uniții sau cu comunitățile catolice maghiare ori germane (toate surprinse de responsabilii presei catolice românești) au dus la absența unei viziuni unitare asupra catolicismului din România, la o lipsă de unitate și la fragmentare, la imposibilitatea creării și evoluției unei prese comune care să exprime același
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
demonstrat că până la începutul anilor treizeci, nu s-a concretizat un proiect comun al uniților cu romano-catolicii referitor la presă. Inițiativa a aparținut clerului greco-catolic, sensibil la realitățile societății românești și a venit într-un moment în care tendințele revizioniste maghiare erau în creștere, sesizându-se pericolul extern care putea afecta în primul rând comunitatea greco-catolică și pe catolicii români. Populația romano-catolică, fiind formată din români, maghiari, germani și alte etnii, nu a acționat unitar și nu a dezvoltat un proiect
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la realitățile societății românești și a venit într-un moment în care tendințele revizioniste maghiare erau în creștere, sesizându-se pericolul extern care putea afecta în primul rând comunitatea greco-catolică și pe catolicii români. Populația romano-catolică, fiind formată din români, maghiari, germani și alte etnii, nu a acționat unitar și nu a dezvoltat un proiect mediatic comun care să exprime același scop, pentru că nu a existat aceeași viziune decât din punct de vedere al mesajului și al învățăturii creștine (nu a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care a oferit date corecte și a prezentat viziunea catolicismului românesc). Acesta însă nu s-a materializat suficient (decât pentru o perioadă foarte scurtă), făcând ca presa catolică internațională să preia uneori unele știri inexacte sau părtinitoare oferite de publicațiile maghiare, care aveau o bună reprezentare la Vatican și care desfășurau o campanie (inclusiv de presă) defăimătoare (în multe cazuri) la adresa României 953. Pentru o îmbunătățire a situației și o comunicare mai bună cu organele mediatice de la Vatican (care cum a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la adresa țării noastre 955. Un alt aspect urmărit prin apariția acestui ziar a fost unificarea catolicismului din România, care din cauza situației create, nu s-a manifestat unitar; existau mai multe centre ce au exprimat interese "locale" sau "particulare"; etnicii catolici maghiari dovedeau un anumit comportament (uneori ostil statului român), uniții promovau o anumită concepție referitoare la rolul pe care trebuiau să și-l asume în România Mare, intrând, totodată, într-o anumită dispută cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicii români de rit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de Rege, a declarat că nu demisionează! Va face însă o largă remaniere/ Audiența la Rege continuă/ Știrea unui ziar de ieri, că s-ar fi constituit deja guvernul liberalo-ardelean, e prematură/ Leul a scăzut la 6 centime/ Adunarea națională maghiară a votat legea de detronare a Habsburgilor"960. Articolele nu tratau niciun subiect religios, fapt ce demonstra că acest cotidian s-a dorit a fi diferit față de publicațiile religioase clasice. Dintre rubricile constante, menționăm: "Editorialul" (câteva titluri de editoriale ce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Propaganda Fide". În urma înfăptuirii Marii Uniri, comunitatea catolică (de rit latin și răsăritean) din țară a înregistrat o creștere. Deși era o minoritate confesională (uniți: aproximativ 7,9% iar romano-catolici: în jur de 6,8%) cu afiliere etnică diferită (română, maghiară, germană), ea s-a dovedit activă în spațiul public (inclusiv prin crearea unor instituții de presă și dezvoltarea unor publicații). Această situație existentă pe plan etnic și confesional a fost una inedită pentru România. Prezența unor confesiuni minoritare în cadrul noului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Idem, nr. 3, anul II, 1914, p. 4. 447 La parohia Bărăție existau mai multe liturghii duminicale, iar cea de la ora 10.30 avea întotdeauna predica în limba germană, pe când la cea de la ora 9.00, predica era în limba maghiară. La Catedrala "Sf. Iosif" la liturghia de la ora 9.00 (care era destinată școlarilor),din data de 30.03.1913, cateheza a fost ținută în limba germană (Daniel Baner, op. cit., p. 179). 448 Bukarester katholisches sonnatagsblatt, nr. 7, anul I
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mintea tânără spre frumoase și utile țeluri ale vieții pământești" (Șt. Dumitrescu, "Monseniorul Carol Auner", în Epoca, 1191/12 ian. 1933, p. 2). 492 C. Auner, Câteva momente din începuturile Bisericii Române, Blaj, 1902. 493 Idem, Schiță istorică a coloniilor maghiare din Moldova, Budapesta, 1902. 494 Dănuț Doboș, "Personalități catolice...", p. 76. 495 Ibidem, p. 77. 496 Revista catolică, nr. 2, 1912. 497 Idem, nr. 4, 1912. 498 Idem, nr. 2, 1913. 499 Ibidem. 500 Idem, nr. 3, 1914. 501 Idem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
indicat, decât împreună și alături cu frații noștri catolici din vechiul regat" (Ibidem). 917 Precizăm faptul că această concepție și opinie trebuie înțeleasă în contextul realităților interne și internaționale ale perioadei, a semnării Concordatului cu Vaticanul, dar și al revizionismului maghiar opus conturării și formării unei ierarhii și Biserici catolice românești, autentice și independente în relația cu Sfântul Scaun, fără legături de subordonare față de structurile catolice maghiare. 918 Societatea "Sfânta Unire" din Baj și "Presa Bună" din Iași. 919 AERC Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
interne și internaționale ale perioadei, a semnării Concordatului cu Vaticanul, dar și al revizionismului maghiar opus conturării și formării unei ierarhii și Biserici catolice românești, autentice și independente în relația cu Sfântul Scaun, fără legături de subordonare față de structurile catolice maghiare. 918 Societatea "Sfânta Unire" din Baj și "Presa Bună" din Iași. 919 AERC Iași, dosar 2/ 1925-1938, f. 195. 920 Ibidem, f. 196. 921 Ibidem. 922 Ibidem. 923 Ibidem. 924 Ibidem. 925 Ibidem. 926 Ibidem, f. 197. 927 Ibidem. 928
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
LIMBA ROMÂNĂ, revistă apărută la Timișoara, de trei ori pe săptămână, între 22 ianuarie și 19 iunie 1920, în limbile română, germană și maghiară. Director - Camil Petrescu. Cea mai importantă rubrică a publicației este „România de azi” și vizează îndrumarea cititorilor spre „orizonturile și adâncurile” vieții contemporane. Dintr-o notă introductivă rezultă că revista urma să se ocupe „de instituțiile din București, în special
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287813_a_289142]
-
iubirii chinuitoare, în același timp fizice și metafizice, e bântuit și de sentimentul că nu are acasă. Poetul a fost adus din Ungaria la Londra în 1956, când avea numai opt ani. Familia lui a fugit de comunism după revoluția maghiară din 1956. Au trecut Cortina de Fier și au încropit pentru poet o casă care nu era tocmai ce știa el că înseamnă acasă. Poemul Fotograf de meserie, la nuntă, Budapesta e o privire în urmă, la o viață din
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și care mă limitează. Regret precauția, empirismul, insularitatea, sistemul de clase, apăsarea, cenușiul general. Dar Anglia e și țara excentricilor, proiectelor eroice nebunești, invențiilor extraordinare, a unei remarcabile toleranțe. Oferă adăpost și stabilitate multora, inclusiv mie. Bunul meu prieten, poetul maghiar Otto Orban, a făcut un mic desen care mă reprezenta, în chip de dedicație la una din cărțile lui. Desenul era un nor între Anglia și Ungaria, cu o săgeată care zicea, "Tu". Poate că așa e. În ultima parte
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la Liceul „Petru Maior” din Gherla. În momentul cedării Ardealului de Nord își întrerupe studiile. În toamna anului 1941 este student la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj, unde se înscrie fără bacalaureat. În 1944 primește ordin de încorporare în armata maghiară, dar se refugiază la București. Întors la Cluj, îndeplinește diferite slujbe, în ultimii ani ai vieții fiind bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. A colaborat la „Tribuna Ardealului”, „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Săptămâna” (Bistrița) și „Almanahul «Săptămâna»” (Bistrița), „Plaiuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
endocrinologia viitorului. Să nu uităm că epifiza și timusul, două organe glandulare fără canale excretoare își ascund încă rolul și modul de funcționare. Dar nu sunt singurele necunoscute ale endocrinologiei. Despre epifiză, Hans Selye (n.1907), fiziolog canadian de origine maghiară, cercetător al sindromului de adaptare în care stressul determină dezechilibru neurovegetativ și hipofizo suprarenal, crede că nu e nicicum mai cunoscută azi decât în vremea lui Galen. între ipotezele numeroșilor cercetători este și cea care presupune rolul epifizei în dezvoltarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Secuii de origine turcică au fost colonizați de regalitatea maghiară în S- Estul Transilvaniei; cavalerii teutoni primesc în 1211 Țara Hațegului în schimbul promisiunii de a face prozelitism catolic printre români și turanici. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]