19,519 matches
-
epigrafice, dezvăluie cu o frecvență din ce În ce mai mare prezența, alături de Marea Mamă, a unui personaj tânăr, Attisxe "Attis", care, deși În poziție subordonată față de ea, apare ca obiect de cult. Metodele acestui cult și subiectul mitic de care se leagă el motivează tăcerea (adesea expresie a unui refuz) În jurul personajului În documentele mai vechi referitoare la cultul Mamei În Grecia. Ele reflectă o perspectivă de tip mistic sau, În accepția În care folosim acest termen (Sfameni Gasparro, 1985), relativă la un complex
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de Isis și Osiris dobândise deja o Însemnătate pan-egipteană, dincolo de particularismul tipic al acelui scenariu. Tripla legătură a cultului isiac și osirian, cu ideologia faraonică, cu practicile funerare și cu escatologia și, În același timp, cu creșterea fertilității agricole, motivează rolul central căpătat de acest cult În interiorul religiei egiptene. Dacă la lumina acestei interpretatio elene Osiris se conturează ca echivalent al lui Dionysos, desigur În baza valențelor htoniene și vegetale, dar și mai mult a acelor pathe („suferințe”) care Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care o invocă numeroși credincioși și care Își află o ilustrare vie În Întâmplările lui Luciusxe "Lucius", povestite În Metamorfozele lui Apuleius, În timp ce, pe de o parte, dă Întreaga măsură a dimensiunii tipic elenistice a fizionomiei zeiței, de cealaltă parte, motivează simpatia excepțională de care s-a bucurat cultul ei În această perioadă. Cu alte cuvinte, figura zeiței Isis, În bogăția și varietatea atributelor amintite și mai ales În calitatea ei de putere dominatoare a destinului, Heirmarmène cosmică, deși Înrădăcinată Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
O statuie a personajului dădea răspunsuri și săvârșea vindecări, iar În cinstea lui se celebrau sacrificii publice și se ofereau daruri prețioase (Solie pentru creștini, 26, 3). Figura ce răsare vie din paginile micului și prețiosului pamflet al lui Lucian, motivat În misiunea lui denigratoare și de extraordinara faimă obținută de noul oracol, atrage atenția istoricului religiilor prin excepționala convergență a datelor care Îi alcătuiesc fizionomia și activitatea, constituind-o Într-o paradigmă a unor aspecte esențiale ale ethos-ului religios
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Labourt, 1904; Sachau, 1916; Christensen, 1944, pp. 258 sqq.; Messina 1947, pp. 35 sqq., Asmussen, 1961; 1983; Chaumont, 1964b; Decret, 1979) - după marea persecuție care a avut loc În timpul domniei lui Ș³hbur al II-lea ( G. Hoffmann, 1880; Wiessner, 1967), motivată de rațiuni politice (creștinii erau văzuți ca agenți ai puterii romane sau ai posibililor aliați ai acesteia) - a fost rezervată o atitudine foarte favorabilă (Gnoli, 1989a, p. 166), după ce Biserica nestoriană (Spuler, 1961; Widengren, 1984) se distanțează de Roma și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal [...] va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto oferit de folosirea necondiționată a principiului Pareto. Altfel spus, libertarianismul este perceput ca fiind de un nivel superior paretianismului. Această observație motivează formularea unui principiu paretian restricționat.” [Austeen-Smith, 1982, p. 90] Rezumat. În partea a doua a cărții prezint și propun o serie de soluții în cadrul informațional arrowian, pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian (Sen) și pentru teorema de imposibilitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
un liberal, în sensul dat de Sen/Suzumura, va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto oferit de folosirea necondiționată a principiului Pareto. Altfel spus, libertarianismul este perceput ca fiind de un nivel superior paretianismului. Această observație motivează formularea unui principiu paretian restricționat” [Austeen-Smith, 1982, p. 90]. O condiție libertariană trebuie, așadar, să conțină posibilitatea de a „amuți” condiția Pareto atunci când utilizarea acesteia creează aciclicitate. Un libertarian va considera că o largă categorie de externalități este irelevantă. Spre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cîtorva vise mesianice ale mileniului: cum au devenit ele realitate? Încotro a luat-o Revoluția Rusă? A devenit oare naționalismul muncitoresc o stradă cu sens unic? A fost Tito comunist, naționalist, sau și una și alta? Erau absurditățile comunismului albanez motivate de marxism sau de experiențele naționale anterioare? A fost Ho Și Min naționalist? Oferă comunismul vreo explicație în privința lui? Care au fost motivațiile decisive ale politicii lui Fidel Castro, cele naționaliste sau cele marxiste? Care au fost motivațiile sandiniștilor? În
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
strălucit cele 50 000 de documente descoperite de el, deoarece: "Istoricul nu trebuie să obosească niciodată să le amintească oamenilor de tradițiile lor, devenind astfel susținătorul cauzei solidarității naționale"60. Este posibil (așa cum susținea el) ca Iorga să fi fost motivat de dorința de a nu "deveni dezertor și trădător", dar nu era făcut pentru politică. Oricine îi examinează cu atenție viața nu poate să nu aibă un sentiment de ușurare atunci cînd Iorga părăsește scena politică (la care el însuși
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evocare) își închipuia că poate Bellegarde și-a găsit moartea alături de un țăran român din Bucovina înrolat cu forța în armata austro-ungară207. Păcat că nu și-a putut depăși naționalismul ca să-și dea seama de umanismul lui Bellegarde care-i motiva îngăduința; Bellegarde a fost promotorul antinaționalei "Misiuni austriece" și își îndeplinea datoria de creștin așa cum proceda adesea orice alt birocrat habsburg. Cu sau fără nici o perspectivă, moldoveanul Iorga nu a renunțat niciodată la Basarabia. Coresponda cu intelectuali basarabeni, ditre care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cenzură pentru presa românească. Multe din articolele lui Iorga apăreau cenzurate, cu mari spații albe. Reușea să eludeze cenzura scriind alegorii istorice referitoare la evenimentele contemporane 117. Mai importante sînt cîteva lucrări ale lui Iorga din această perioadă. Acestea erau motivate politic, dar sînt totuși interesante și valoroase. Lucrarea Cugetarea și fapta germană (Iași, 1918) pune în antiteză la modul sistematic măreția și idealismul filosofiei germane cu acțiunile politice și militare ale Germaniei. A încercat să găsească un răspuns la această
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Achitarea aceasta era dovada urii oamenilor față de birocrația și de brutalitatea poliției lui Brătianu. Trebuie să înțelegem și mentalitatea acestei zone, care nu considera că o crimă politică fără nici o motivație de profil personal era tot una cu un asasinat motivat de un astfel de profit. Aceasta este ceea ce i-a explicat Codreanu juriului. Fondarea LANC sub conducerea bătrînului Codreanu (tatăl lui Corneliu) și a lui A. C. Cuza, amîndoi tovarăși de arme ai unui Iorga mai tînăr și diferit, a avut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era de sorginte bizantină, ca și cultura ei politică 42. Este vorba despre celebrul politicianism pe care Iorga îl numea disprețuitor Suprafanar caracterizat de treceri febrile dintr-o tabără în alta și eterne "realinieri", însoțite de intrigi și complicități rareori motivate de idealuri, ci de conveniență. Dacă Iorga făcea politică, participînd deci la acest proces, în ce măsură era acest lucru motivat de naționalismul său bazat pe albatrosul sămănătorismului sau, care era rezultatul temperamentului, al ego-ului și al personalității sale? Explicația era oare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
numea disprețuitor Suprafanar caracterizat de treceri febrile dintr-o tabără în alta și eterne "realinieri", însoțite de intrigi și complicități rareori motivate de idealuri, ci de conveniență. Dacă Iorga făcea politică, participînd deci la acest proces, în ce măsură era acest lucru motivat de naționalismul său bazat pe albatrosul sămănătorismului sau, care era rezultatul temperamentului, al ego-ului și al personalității sale? Explicația era oare faptul că democrația devenea tot mai irelevantă pentru problemele României anilor '30? Iorga credea în continuare în soluția sa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a reușit să elaboreze o sinteză istorică valoroasă. Dar, dacă analizăm atent toate edițiile Istoriei românilor, putem găsi și unele pasaje deranjante. Descriind domnia lui Mihai Racoviță din Moldova, Giurescu nu găsește nimic mai bun să afirme decît următoarele: "și, motivat de lăcomia sa el nu le-a aplicat mai multor evrei pedeapsa pe care o meritau din plin (care comiseseră în ziua de Paști a anului 1726, la Onițcani, o crimă rituală, ucigînd un băiețel de cinci ani). În loc să-i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poate garanta suveranitatea unor entități neviabile, incapabile să asigure securitatea, locuri de muncă sau respectarea independenței cetățenilor lor. Doar o experiență de secole, o moștenire comună, o realitate comună trăită împreună de-a lungul timpului pot constitui justificarea unei aspirații motivate spre suveranitate. În cadrul unei Europe Unite, fiecare comunitate autentică trebuie să aibă dreptul inalienabil și necontestat de a trăi după propriile ei tradiții și dorințe în structuri autonome și extrem de descentralizate. Într-o astfel de Europă Unită, "un naționalism sinucigaș
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
85 Iorga își definea concepțiile sale ferme despre artă și politică chiar și în 1929: "Am fost, sîntem și vom rămîne susținători ai țărănimii. Am fost, sîntem și vom rămîne susținători ai ideii etnice. Am fost, sîntem și vom rămîne motivați din punct de vedere etic". Theodorescu, op. cit., p. 165 86 Op. cit., p. 161. "Cosmopolitismul, curent decadent al simbolismului" 87 Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 82. 88 Americani și români din America, p. 271, și O viață de om așa cum a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe bună dreptate de tipicele represalii Împotriva oricui stătuse În Vest (chiar dacă fusese ținut Într-un lagăr). Balticii, ucrainenii, croații și alții ezitau să se Întoarcă În state aflate acum, oficial sau de facto, sub control comunist: reticența lor era motivată de riscul represaliilor (li se puteau imputa crime de război), dar și de simpla dorință de a duce o viață mai bună În Occident. De-a lungul anilor 1945 și 1946, autoritățile occidentale au preferat să ignore În mare aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a stins În patul lui. Draža Mihailoviæ, liderul cetnicilor, a fost judecat și executat În iulie 1946. După el, În cei doi ani de la eliberarea Iugoslaviei, au fost uciși zeci de mii de noncomuniști. Toți erau victimele unei răzbunări sistematice, motivată politic, dar să nu uităm că, pentru ceea ce făcuseră În timpul războiului ca ustași, cetnici, domobranci sau membri ai Gărzii Albe slovene, mulți ar fi primit sentințe grele În orice sistem legal 2. Mulți minoritari unguri au fost executați sau deportați
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
perspectivele erau Întrucâtva diferite. Pentru regiunile protestante ale Scandinaviei și Marii Britanii (sau În abordarea protestantă a unui neamț din nord precum Schumacher), CECO avea un iz autoritarist. Social-democratul Tage Erlander, prim-ministru al Suediei Între 1948 și 1968, chiar Își motiva poziția ambivalentă față de aderarea la CECO invocând strivitoarea majoritate catolică din noua Comunitate. Kenneth Younger, consilierul lui Bevin, nota În jurnalul său pe 14 mai 1950 (la cinci zile după ce aflase despre Planul Schuman) că, deși era de acord cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al splendorilor consumului” (Malcolm Bradbury), la antipodul existenței lor chinuite. Guvernele britanice, pe de altă parte, continuau să-și exprime Încrederea În ceea ce mai târziu se va numi „relația specială” dintre cele două țări. Într-o anumită măsură, poziția era motivată de prezența britanicilor la „masa principală” ca una din cele trei mari puteri la Yalta și Potsdam și ca a treia putere nucleară după testarea cu succes a unei bombe britanice În 1952. Se baza și pe colaborarea strânsă dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
siglă de neon În vârful turnului Eiffel...), dar sentimentele subiacente erau cât se poate de serioase. Europenii de dreapta și de stânga Împărtășeau aceleași păreri despre caracterul grosier al culturii americane - de la filme la răcoritoare - și despre ambițiile imperialiste ce motivau prezența americană În Europa. Dacă Uniunea Sovietică punea În primejdie Europa pe moment, America reprezenta un pericol mai insidios și mai durabil. Aceste vederi au câștigat teren după izbucnirea războiului din Coreea, când Statele Unite au Început să pledeze pentru reînarmarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
puteau aluneca de la emoție estetică la afinitate politică sub impresia Odessei din Bronenoseț Potemkin (Crucișătorul Potemkin) de Serghei Eisenstein, În vreme ce Humphrey Bogart era seducător pentru toți ceilalți (inclusiv pentru intelectuali). Cu toate acestea, succesul filmului american În Europa a fost motivat În primul rând de considerente economice. Dintotdeauna filmele produse În SUA au fost exportate cu succes În Europa. Dar după al doilea război mondial, producătorii americani, strânși cu ușa Între declinul audienței interne și costul tot mai ridicat al producției
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
semnat o declarație publică În care afirmau că au Încălcat legea făcând un avort - nu trebuie să uităm că, sub Franco, Spania avea una din cele mai ridicate rate ale avortului ilegal de pe continent, comparabilă cu cele din Europa de Est și motivată de o aceeași respingere autoritaristă și pronatalistă a controlului nașterii sub orice formă. Chiar și după căderea regimului dictatorial, persista presiunea culturală antireformă: În mai 1985, când Cortes a aprobat, În fine, o lege care Îngăduia Întreruperea voluntară a sarcinii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lichidată sau alungată e numai fiindcă În 1999 NATO a lansat un atac fără precedent asupra Serbiei. În fiecare dintre aceste conflicte a existat atât o dinamică internă, cât și o intervenție străină. Independența Sloveniei și a Croației a fost motivată de solide considerente interne, după cum am văzut. Dar existența lor oficială a fost confirmată pentru prieteni și dușmani deopotrivă când Germania și apoi Comunitatea Europeană le-au recunoscut prompt. Pentru că exista acum un stat croat independent, posturile belgrădene de radio
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]