19,271 matches
-
realitate psihică închisă, cu legile ei. [...] Vatra e steaua polara, punctul fix în care pașii poetului revin, țară care îl cheamă că un destin. [...] Satul natal " cu sunet de lacrima " și, implicit, într-o concepție generală, satul-monadă constituie, în dominantă orizontului inconștient al poetului și gânditorului, cercul magnetic în care pulsează valențele grele ale vieții și operei sale.798 Voilà donc où résident leș fondements de la pensée philosophique de Blaga, une pensée qui s'appuie sur le côté matériel, afin de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La philosophie du style, 1924), Fenomenul originar (Le phénomène originaire, 1925), Fetele unui veac (Leș visages d'un siècle, 1925), Daimonion (1926), Eonul dogmatic (L'éon dogmatique, 1931), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne, 1933), Censura transcendență (La censure transcendante, 1934), Orizont și stil (Horizon et style, 1934), Spațiul mioritic (L'espace mioritique, 1936), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture, 1937), Artă și valoare (Art et valeur, 1939).822 Le système de pensée seră consolidé et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
plus haute de son système de pensée : Trilogia cunoașterii (Trilogie de la connaissance, 1943), en trois volumes : Eonul dogmatic (L'éon dogmatique), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne), Cenzură transcendență (La censure transcendante) ; Trilogia culturii (Trilogie de la culture, 1944), comprenant leș volumes Orizont și stil (Horizon et style), Spațiul mioritic (L'espace mioritique), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture). En 1946 est publiée la Trilogie des valeurs, avec leș volumes Știință și creație (Science et création), Gândire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
recunoaștem că, până în clipa de față, literatura noastră nu posedă decât prea puține traduceri de înalt nivel din literatura poetica universală. Un entuziasm, o pasiune arzătoare pentru traducere a existat cândva la noi, în duhul unor poeți însetați de largi orizonturi, în perioada de formare a limbii moderne, dinainte de Eminescu. Din motive lesne de înțeles, acel cuvant de început n-a putut să dea roade, care să rămână, graiul literar poetic fiind atunci însuși în faza tatonărilor de principii. Cand limba
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de bolta cerului. (Sus) (Blaga, 2010 : 48) [...] îl me semble que și je criais à l'horizon ton nom j'en entendrais l'écho reflété contre la voûte du ciel. (Au sommet) (Miclău, 1978 : 177) Complément circonstanciel de lieu La orizont departe fulgere fără de glas zvâcnesc din când în când. (Vară) (Blaga, 2010 : 67) À l'horizon au loin des éclairs muets palpitent de temps en temps [...]. (Été) (Miclău, 1978 : 211) La séparation des compléments circonstanciels (de lieu, de temps, de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l-am tradus pe Faust ", în Steaua, no. 5, măi 1957, p. 85-90. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, București, 1965. BLAGA, Lucian, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București, 1967. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BLAGA, Lucian, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. BLAGA, Lucian, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. BLAGA, Lucian, Elanul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga avance cette idée dès son poème programmatique Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde), qui ouvre son premier recueil, Poèmes de la lumière. 929 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. 930 V. Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 53 : " La matrice stylistique, leș catégories abyssales
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172. 933 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît. V. également Jean Poncet, " Une parole de silence pour dire leș signes de l'indicible ", în La poétique du signe chez Lucian Blaga et dans la poésie française, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1995. 941 V. Ionel Bușe, " Lucian Blaga : de la matrice stylistique à l'imaginal ", op. cît., p. 131. 942 Lucian Blaga parle, en ce sens, du temps-bassin à jet d'eau, du temps-cascade et du temps-fleuve. V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît., p. 122-125. 943 Lucian Blaga, " L'Espace mioritique ", în Trilogie de la culture, op. cît., p. 269. 944 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
alți oameni, cum îi grupăm pe anumite categorii, cum ne formăm impresiile asupra lor”<footnote Steers, Richard M., op. cit., p. 62. footnote>. Pentru cei care studiază managementul resurselor umane, preocuparea specială dedicată percepției sociale are rolul de a le deschide orizontul de înțelegere a unui factor esențial de generare a diferențierilor dintre oameni (în condițiile unor similitudini în ceea ce privește vârsta, sexul, pregătirea, venitul etc.). În această problematică a percepției sociale în organizații, putem distinge trei categorii de bază ce influențează modul în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
informare și comunicare; 4) interpretarea, aplicarea, explicarea a ceea ce implică dreptul social individual și colectiv; 5) elaborarea politicii de formare profesională și aplicare de acțiuni, a unui control real privind aplicarea acesteia; 6) adaptarea resurselor la necesitățile întreprinderii, pe diferite orizonturi de timp; 7) punerea în operă a „amenajării” timpului de muncă și garantarea lui; 8) gestiunea mobilității internaționale a salariaților; 9) optimizarea activităților de muncă din întreprindere; 10) aplicarea unei politici de recrutare, pregătirea recrutării și sprijin pentru integrarea noilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Nicolae Baltag, „Iliada, din nou”, „Scânteia tineretului”, 1977, 4; Liviu Grăsoiu, Virtuțile analizei, LCF, 1987, 44; Eugenia Tudor-Anton, Un debut, RL, 1987, 49; Laurențiu Ulici, Găsirea locului, RL, 1988, 1; Liviu Grăsoiu, Enigma din titlu, LCF, 1989, 9; Alexandru Horia, Orizont contemporan, LCF, 1989, 15; Elisabeta Isanos, Romanul feminității, „Bucovina literară”, 2001, 8-9. R.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
a creștinismului medieval. Istoria literară ca sinteză, istoria literară pe o scară supranațională va trebui să fie scrisă din nou. Studiul literaturii comparate în acest sens va cere un înalt grad de specializare lingvistică din partea cercetătorilor noștri. El impune lărgirea orizontului, înăbușirea patriotismelor locale și provinciale, lucruri ce nu sunt ușor de realizat. Literatura este una, așa cum arta și omenirea sunt una ; și în această concepție rezidă vuitorul studiilor de istorie literară. În cadrul acestui domeniu imens - practic identic cu întreaga istorie
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
colaterale de la ilustrația de carte, fotografie, la afiș și modă, care-l reflectă chiar și consumerist, inconstant, ca pe o sensibilitate care condensează spontan. Și în mod esențial, trebuie spus, simbolismul reprezintă un catalizator estetic, deschide către arta europeană, către orizontul culturii universale. A surprinde evanescența constitutivă, inefabilele simbolismului într-o "formă" a făcut printre altele obiectul acestui studiu, dar mai mult decât atât, dificultatea a constat în a demonstra că nu este vorba de o formă goală, o formă fără
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o impresie sinestezică pe care aceste tablouri o fac asupra lui, expresie a unei sensibilități educate la școala simbolismului. Lucrările pictorului englez reclamă o calificare superioară a privirii educate, deschizând către o percepție asociativă în cea mai bună tradiție simbolistă. Orizontul aperceptiv este redimensionat de această nouă sensibilitate sinestezică, efectul contemplării relevând capacitatea de a marca aproape simultan și generativ câmpuri estetice diferite, care se află deja în genele artistice ale pictorului simbolist de la sfârșitul secolului la care sensibilitatea prerafaelită contribuise
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictorul desprinde nu trăsături fizice, ci trăsături afective, psihologice și un sens care transcende istoricul și cotidianitatea. Pictorul care participa la expozițiile universale din 1878 și 1889 este printre cei care formulează observații pertinente cu privire la arta prerafaeliților, deschizând-o către orizontul esteticii simboliste. Un poet simbolist, dar și critic literar și, ocazional, critic de artă, Ștefan Petică, era la curent în 1900 cu mișcarea prerafaelită Gabriel Rossetti, Burne Jones, William Morris se află printre cei citați și estetismul teoreticianului ei, Ruskin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cecilia Cuțescu-Stork, Artachino, Șt. Popescu, Paciurea cu Beethoven și Brâncuși cu Pasărea Măiastră. Cum se poate vedea, Paciurea apelează la mitologia figurilor culturale emblematice precum Beethoven, în timp ce Brâncuși cu Pasărea măiastră valorificând un simbol funerar românesc, "pasărea sufletului"215, depășește orizontul simbolist-rodinian prin sublimarea elementului folcloric și a formelor ancestrale în arta modernă. Panoul decorativ al lui Loghi introduce în scenă o parte dintre personajele basmelor românești, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, cu recuzita aferentă. Din basm, Kimon Loghi extrage feeria, depopulându-l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spectator, iar Moartea ca o bătrână. Trupul tânărului este prins în țesătura celor trei Parce-Ursitoare. Lângă cea de-a treia ursitoare se află o ogivă, decupaj care permite o perspectivă asupra unui crâng unde se evidențiază anamorfotic un craniu. Acest orizont îndepărtat, marcat de prezența morții, are conotația unui discret, dar premonitoriu memento mori care însoțește chiar și clipele fericite pe care le oferă Dragostea. Bărbatul este prizonierul celor trei femei care-l țin legat prin firul pe care și-l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
necesitatea efortului uman în realizarea progresului spiritual, în pătrunderea legilor perfecte ale naturii. [...] Pictorul acordă o importanță deosebită luminii ca element simbolist (sursa principală se află în afara cadrului, domină scena și repartizează lumina în prim plan; surse secundare: cetatea și orizontul)249. Verona tratează simbolist temele de inspirație religioasă, precum cea din În codru sau Iisus și Samariteanca (Ulei pe lemn, 0,495 x 0,611 cm, inventar 2182, semnat în partea dreaptă brun jos), ilustrând întâlnirea dintre Samariteancă și Iisus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
țăran contemplativ așezat pe un bolovan, o sapă aflată la îndemână pare să n-aibă nicio legătură cu acest țăran gânditor, menit să ilustreze nu atât o categorie socială, ci condiția umană. Peisajul se deschide către o adâncime infinită, un orizont de la care nu vine niciun răspuns. Tabloul este menit să înfățișeze mai degrabă categoria simbolică a vieții ca trecere dificilă spre neant și condiția umilă a umanității originare, confruntate cu paradoxurile existenței în absența unor repere sustenabile. Tema socială nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o meditație sumbră, cu o difuză atmosferă tragică, subliniată de adâncirea trăsăturilor în jocul inefabil de lumini și umbre pe care-l dirijează convexitățile și concavitățile modelajului. Reflecția devine la Boambă o sursă de angoasă, o proiectare într-un orizont pesimist a unei viziuni, fapt accentuat de postarea acestui cap pe un bloc inform, din care se desprind ca un suport mâinile cu aspectul unor gheare, sugestie poate a Sfinxului paciurian. Devine evident ceea ce S. Maur remarca, și anume o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
străbătută de frisonul unei nervozități erotice. Sculptorul va descărca acest erotism în formele voluptuoase ale unei feminități aparent pasive, ca în Nud culcat sau Dormind, sau în reflectarea unor états d'âme simboliste, nudul fiind asociat unor stări reflexive, de orizont melancolic, ca în cele două statuete, Pe gânduri și Femeie pe gânduri. Diferența dintre ele este nu numai sesizabilă, ci și relevantă pentru traseul pe care-l ia arta simbolistă la Storck. Prima proiectează în grația feminină, accentuând poziția șoldului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al psihismului abisal, având ca expresie isteria. Există pe de altă parte iconuri ale unei feminități intens spiritualizate până la dematerializare, însă o bună parte dintre acestea sugerează pierderea unei identități sexuale, devin captive unei fragilități care le proiectează într-un orizont de incertitudine. Faptul echivalează cu încercarea de a proiecta un rol prestigios, un model prin care feminitatea este dezarmată de arsenalul sexualității sale pentru a îmbrăca un veșmânt angelic. Această direcție nu elimină complet virtualitățile punitive ale sexualității și păstrează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
maschează discret sexul, însă nu dintr-un reflex pudibond, Pallady nu se va reține în a doua perioadă a sa să prezinte sexualitatea feminină de o manieră tranșantă. Este vorba doar de un joc perfid al seducției, făcând din sugestie orizontul infinit al dorinței neîmplinite. Nudul menționat mai sus nu este unul convențional, Pallady adaugă un excendent care introduce o aluzie, un accent senzual printr-un gest premeditat. Femeia adoptă o poză voluptuosă, cu brațele ridicate ca într-o figură coregrafică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în interiorul tabloului, menite să încadreze decorativ scena, dar generând și un efect teatral, corespunzător unei regii ocultate. Cecilia Cuțescu-Storck încearcă să reconstituie aceste arcade ca ferestre către un fundal indefinit, fie că este cel al unei clădiri sau al unui orizont incert, adâncit printr-un efect de perspectivă specific picturii renascentiste. Fundalul urmărește acest fragment de edificiu, care la rândul lui închide o buclă paralelă celei create prin coregrafia pantomimei simbolice, o buclă care circumscrie și un sens simbolic. Acest sens
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]