19,364 matches
-
ilogice, pentru a le distinge de atitudinile celei de-a treia perioade, de care va fi vorba în curând (atitudini pasionale), care sunt mereu reprezentarea unei idei sau a unui sentiment, există una pentru care bolnavii par să aibă o preferință subliniată; ea se reproduce atât la bărbați cât și la femei și aproape de aceeași manieră, ea merită numele de arc de cerc"359. În secolul XIX, aceste simptome apar mai degrabă în literatură decât în pictură, însă ele sunt asociate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a se vedea influența lui Georges de Feure însă cu o certă componentă simbolistă, pe care Luchian o ilustrează în prima sa perioadă de creație în linia unui decorativism relevabil sub aspectul ilustrației de revistă, al afișelor și panourilor decorative. Preferința pentru flori, care se menține pe tot parcursul creației sale, scoase ulterior de sub semnul decorativismului Jugendstil, este interpretată de Paul Constantin ca o reminiscență a acestei perioade. O asociere cu poezia simbolistă o face și Tudor Vianu: "S-a văzut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să aibă claritate, și, prin urmare, îmi place paralelismul. În multe din picturile mele am ales patru sau cinci figuri, pentru a exprima unul și același sentiment, pentru că știu că repetarea unuia și aceluași lucru adâncește efectul produs. Am o preferință specială pentru cinci, deoarece un număr impar sporește regularitatea picturii și creează un punct central natural..."457. Putem observa că Cecilia Cuțescu-Storck nu merge până la capăt cu tehnica utilizată de Hodler, excelent ilustrată într-un tablou precum Alesul (1903), căruia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Edgard Maxence, Marcellin Desboutin, Alphonse Osbert, Edmond Aman- Jean, dar și nabiști sau pictori din școala de la Pont-Aven precum Emile Bernard, Félix Vallotton, Charles Filiger. Chiar dacă dimensiunea salonului rozacrucian rămâne una simbolistă sensibilitatea decadentă îmbibă pictura simboliștilor -, chiar regulamentul și preferințele mentorilor săi recomandă un anumit eclectism pentru care factorul ordonator nu acționează procustian. Și în Belgia, la Bruxelles, grupul intitulat "Les XX" se formează în absența unui postulat metodologic sau de școală estetică, pe 28 octombrie 1883. Octave Maus, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
termen este customer, iar rădăcina cuvântului custom Înseamnă obicei. Clientul ar fi așadar, acea persoană care are obiceiul de a cumpăra de la un anumit comerciant, magazin, produs, marcă. Consumatorul este mai mult decât un client, este o persoană ale cărei preferințe, motivații, valori și obiceiuri sunt cunoscute nu numai comerciantului, cât și producătorului mărfii. În funcție de caracteristicile acestui potențial și ulterior loial consumator Își ajustează producătorul specificul produsului și modul În care Își face reclamă. In genere, calitatea de consumator o deține
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
afective și procese volitive apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă (opinii și onvingeri) și componenta comportamentală exprimată sub forma intenției omportamentale. Atitudinea este definită ca evaluarea globală a „ceva" (persoană/grup de persoane, proces/fenomen) pe o dimensiune continuă de la „defavorabil" la „favorabil". Acest model ste important
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin care, prin educațiem putem susține individul În manifestarea și afirmare unui comportament de consumator benefic pentru sine și societate. Considerăm că, În formarea comportamentului consumatorului este necesar să Începem cu vârsta mică, când se interiorizează aproape inconștient valorile, atitudinile, preferințele și comportamentele mediului familial și psihosocial În care crește individul uman și se formează deprinderile, obișnuințele ca bază a atitudinilor ce vor structura comportamentul de consumator. Așa cum precizam În capitolul referitor la rolul atitudinilor În comporatamentul consumatorului, susținem și noi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de idei, de informații pe care un individ le deține În legătură cu persoane, lucruri, situații. În concluzie, atitudinea semnifică un tot psihologic complex și multidimensional, alcătuit dintr-o componentă cognitivă (referitoare la opinii și la convingeri), una afectivă (stări emoționale și preferințe evaluative) și una comportamentală manifestă. Sistemul atitudinal al unei persoane prezintă o organizare și o structură dinamică, fiind, alături de sistemul motivațional și de trăsăturile temperamentale, un vector al conduitei acesteia. Atitudinile au la bază evaluările indivizilor cu privire la caracteristicile obiectelor la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și chiar funcțiile acestora. Ana Îi explica de ce cumpăra un produs, de ce nu-i place altul de la o vârstă extrem de mică, chiar dacă nu primea de la interlocutor decât o privire mai mult sau mai puțin atentă. În timp copilul a Învățat preferințele mamei, valorile după care se conducea ea, gusturile sale, a Început să le discute, să le critice când nu-i conveneau, să-și argumenteze părerile. Mama și a dat seama că lucrul greu de la Început (să-și ia copilul cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
părinții Îi “premiază” pe copii pentru cumințenia de care dau dovadă În magazine, cumpărându-le ceva, Îi determină pe aceștia să cunoască de timpuriu plăcerile statutului de consummator. S-a dovedit chiar, că de foarte mici, copiii au deja propriile preferințe de consum pe care le semnalează părinților atunci când ies Împreună la cumpărături și știu să compare prețurile și să prefere anumite mărci ale produselor (F.D. Reynolds și W.D. Wells, 1977). Părinții În rol de consumatori reprezintă modele pentru copii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și care să servească rapid scopului, pe când reprezentanții culturilor colectiviste s-ar putea să folosească elementele vestimentare pentru a Îmbogăți mesajele verbale cu elemente nonverbale, investind În felul acesta În relații, chiar de afaceri, de durată. O influență considerabilă asupra preferințelor vestimentare o poate exercita și mobilitatea socială. În țări precum Statele Unite, În care oamenii trec ușor și rapid de la o slujbă la alta și de la o reședință la alta se poate dezvolta preferința pentru produse mai ieftine și mai puțin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
afaceri, de durată. O influență considerabilă asupra preferințelor vestimentare o poate exercita și mobilitatea socială. În țări precum Statele Unite, În care oamenii trec ușor și rapid de la o slujbă la alta și de la o reședință la alta se poate dezvolta preferința pentru produse mai ieftine și mai puțin rezistente. De asemenea, tendința de diferențiere În alegerea produselor este mai crescută În Statele Unite decât În China, de exemplu. În primul caz există o multitudine de versiuni pentru același produs, În timp ce, În al
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
responsabil sub aspect managerial și financiar; sunt antreprenori; promovează produse vestimentare de avangardă pe baza unui amestec eclectic de stiluri și influențe; sunt Înclinați spre cunoaștere, dispun și de inteligență emoțională și Își exprimă creativ individualitatea. Luarea În considerare a preferințelor, diferite de la o cultură la alta, pentru anumite produse trebuie să fie un aspect luat În considerare de producătorii din industria de textile și confecții. Deși ne confruntăm cu fenomenul globalizării, este important de analizat care este ponderea tendințelor culturale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
produse trebuie să fie un aspect luat În considerare de producătorii din industria de textile și confecții. Deși ne confruntăm cu fenomenul globalizării, este important de analizat care este ponderea tendințelor culturale În spațiul românesc și ce aspecte culturale influențează preferințele și alegerile vestimentare ale românilor. Acesta reprezintă unul din obiectivele cercetării psihosociale pe care o vom realiza În pe parcursul derulării proiectului, pornind de la aceste fundamente teoretice. 2.3. Personalitatea și comportamentul de consum Tipuri de personalitate și tendințe În comportamentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tipurilor elaborate de Myers-Briggs (1962) (apud M. Mareck, 2005). Teoria dispoziției de consum este descrisă de autoare ca un instrument de marketing focalizat pe resursa umană. Această teorie Își propune să evidențieze pattern-uri, modele de comunicare la nivelul consumatorilor, preferințe și gusturi și trăsături de personalitate dominante la categoria de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional logic, organizat-spontan, abstract-concret. Se delimitează patru segmente de dispoziție dominantă. În funcție de altă structură de axe - extraversie-introversie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca o persoană cu convingeri ecologice să aibă un mod de viață apropiat de natură, ceea ce Înseamnă că va cumpăra probabil pantofi din piele ecologică. Determinând, deci, stilurile de viață vom putea face previziuni corecte asupra comportamentului cumpărătorului și asupra preferințelor subiectului În ceea ce privește produsele sau reclamele. Abordarea psihografică a studiului personalității Îmbină rigoarea cercetării motivației cu rezultatele teoriilor trăsăturilor și factorilor. Evaluarea stilului de viață implică de obicei studii lungi și complicate efectuate asupra unor eșantioane mari de populație: Conform acestei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
marketing. Apreciem, că este interesant de amintit, punctul de vedere al lui Gerhard Scherhom (apud S. Stanciu, 2001) care analizează corelația dintre comportamentul consumatorului și stilul său de viață, pe care o exprimă sub forma celor șase axiome principale: Axioma preferințelor - evidențiază faptul că orice consumator este obligat să-și ierarhizeze multiplele nevoi, Întrucât importanța lor nu este aceeași, iar resursele de care dispune sunt Întotdeauna mai reduse decât ele. Dar, ierarhizarea se modifică, pentru că o nevoie satisfăcută duce la apariția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tipurilor elaborate de Myers-Briggs (1962, apud M. Mareck, 2005). Teoria dispoziției de consum este descrisă de autoare ca un instrument de marketing focalizat pe resursa umană. Această teorie Își propune să evidențieze pattern-uri, modele de comunicare la nivelul consumatorilor, preferințe și gusturi și trăsături de personalitate dominante la categoria de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional logic, organizat-spontan, abstract-concret. Se delimitează patru segmente de dispoziție dominantă. În funcție de altă structură de axe - extraversie-introversie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
al ordinii sociale. Au o gândire logică bazată pe plenificare și mijloace. Ca aspecte esențiale ale imaginii de sine se remarcă amabilitatea, responsabilitatea și respectul. Atitudinea persoanelor cu acest tip de dispoziție spre consum este caracterizată prin precauție, convenționalism și preferință pentru produse catalogate ca fiind de Încredere. Sunt atrase de un design practic al produselor, de evaluarea corectă a acestora prin preț și durabilitatea calității. În rolul de consumator sunt responsabili, corecți, ușor rigizi, meticuloși și preocupați de detalii. Sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
proporții diferite câte ceva din cel ce comunică (venituri, poziție socială, ocupație, personalitate, vârstă, motivație, etc.). Comportamentul vestimentar este o parte constituentă a comportamentului aparent, discursul pentru ceilalți, interfață și indiciu vizibil asupra stării materiale a individului cu semnificații psihice, reflectând preferințele estetice, gusturile purtătorului, atitudinea față de sine Însuși și dorită de la ceilalți despre sine. Pornind de la aceste idei, scopul cercetării noastre a constat În studierea modului În care Însușirile de personalitate ale adolescentului susțin și structurează anumite comportamente de consum, precum si
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mersul la cumpărături e considerat o experiență plăcută, statul la cozi interminabile neconstituind o problemă prea mare. Așadar. În ceea ce privește comportamentul de cumpărare, timpul petrecut la casele de marcat sau oferta de mărci private ale magazinelor influențează Într-o măsură mică preferințele consumatarilor. De ce plăcere de a face cumpărături, atunci? Pentru tineri, plăcerea ar putea veni din dorința de a socializa, iar supermarketul și hipermarketul au devenit un mijloc de socializare. Cum multe hipermarketuri ne Întâmpină Într-o atmosferă plăcută, cu muzica
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și nesiguranță În autoprezentare, de unde și o precauție În autoprezentarea vestimentară. Persoanele competente social abordează un stil asetiv de autoprezentare. Acesta este interesat de calitatea relațiilor cu ceilalți, dar se prezintă pe sine autentic și are curaj să Își exprime preferințele, dorințele, convingerile. Pornind de la acest stil de autoprezentare, Mariana Caluschi (2001, 111112) promovează, În sfera prezentării sinelui, două concepte esențiale pentru managementul imaginii: conceptul de „self-made man” și cel de „selfmanagement”. Primul concept desemnează individul ridicat din poziții social de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se consideră că influențele culturale și cele ale mediului social În care individul Își desfășoară activitatea influențează comportamentul de consum. Astfel, cultura, subcultura și clasa socială, precum și grupurile de referință, familia, rolurile și statusurile asumate vor genera orientări diferite În preferințele de consum. Un set complex de factori care asigură caracterul specific al răspunsurilor comportamentale este reprezentat de trăsături de personalitate, structuri motivaționale și strategii de prezentare a sinelui. Raportând analiza științifică la fiecare din dimensiunile menționate se pot distinge o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de depășire a granițelor convenționalului și de manifestare a creației În domeniul designului vestimentar. Societatea devine din ce În ce mai mult o societate de consum, procesul socializării perpetuând, de timpuriu, de la părinți la copii modele de decizie și exprimare liberă a nevoilor și preferințelor personale. Structura de personalitate a individului Începe să devină un segment de interes pentru cei care realizează studii de piață În vederea optimizării strategiilor de răspuns ale producătorilor la cerințele consumatorului. Structurile temperamentale manifeste pe fondul unor atitudini sociale diverse pot
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca un mediu turbulent la nivel macro și micro economic și social datorită prefacerilor democrației și eforturilor de adaptare la cerințe europene și mondiale. Efectele În plan psihologic ale acestor transformări se oglindesc În rolul individului de consumator care manifestă preferințe, frustrări, respingeri sau acțiuni compulsive. Pentru industria de textile și confecții, cunoașterea unor scheme radiografice ale psihologiei consumatorului și ale factorilor sociali și culturali influenți reprezintă o premisă pentru găsirea unor strategii de dezvoltare a agilității și durabilității firmelor. 6
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]