19,865 matches
-
În ceea ce privește analizatorul auditiv, acesta este implicat în receptarea unor zgomote ce indică tempoul de alergare sau ritmul de execuție în alergările de garduri, sărituri sau aruncări. Analizatorul vestibular trimite informații referitoare la pozițiile și mișcările corpului, având rol în formarea simțului echilibrului, în probele de sărituri, aruncări și garduri. Aruncătorii și săritorii cu prăjina, trebuie să și formeze „simțul prizei sau al obiectului” pentru a percepe forma suprafețelor atinse precum și senzația de înaintare. Acest lucru se realizează numai prin intermediul analizatorului tactil
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
execuție în alergările de garduri, sărituri sau aruncări. Analizatorul vestibular trimite informații referitoare la pozițiile și mișcările corpului, având rol în formarea simțului echilibrului, în probele de sărituri, aruncări și garduri. Aruncătorii și săritorii cu prăjina, trebuie să și formeze „simțul prizei sau al obiectului” pentru a percepe forma suprafețelor atinse precum și senzația de înaintare. Acest lucru se realizează numai prin intermediul analizatorului tactil. Un alt analizator, cu rol major în învățarea exercițiilor de atletism, și nu numai, este analizatorul chinestezic. Informațiile
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
lucru se realizează numai prin intermediul analizatorului tactil. Un alt analizator, cu rol major în învățarea exercițiilor de atletism, și nu numai, este analizatorul chinestezic. Informațiile care vin de la articulații și de la sistemul muscular condiționează practic întreaga existență umană. Fără acest simț muscular nu s-ar putea efectua nici un fel de act motric. Bastian introduce termenul de chinestezie în anul 1885, subliniind importanța senzațiilor musculare în efectuarea mișcărilor, împreună cu limbajul. Prin intermediul limbajului, se preia și experiența motrică a generațiilor anterioare. De aceea
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
mai mult sau mai puțin activă, cu altul; 4. Statisticile etnice și demografice pot ilustra anumite tendințe și specificități majore, într-o oglindire destul de fidelă a repartiției profesiunilor urbane; 5. Profesiile devin oglindă psiho-socială de grup - evreii sunt îndrăzneți, cu simțul afacerilor, dispuși să riște totul pe „cartea” economică, în vreme ce românii, chiar și acolo unde au existat modele parentale de succes în activitățile comerciale, se dovedesc a fi ezitanți, lipsiți de curaj, incapabili de a se organiza la nivel comunitar, sfârșind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dar și de „motive” - sunt greu de găsit. Mai mult decât atât, ritmicitatea și maniera de desfășurare a acestor festivități au survenit pe calea legislației oficiale și mai puțin ca efect al inițiativelor private. În acest domeniu, efuziunile patriotice și simțul civic au fost ulterioare acțiunilor și impulsurilor stimulative venite din partea statului - legiferarea zilelor naționale, creionarea programului oficial al festivităților, implementarea lui prin intermediul instituțiilor prefecturii și primăriei ș.a. De aici a rezultat o anumită stereotipie a ceremoniilor, dar și o adevărată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
punea capăt unei perioade de aproape 40 de ani de război civil și avea să permită protestanților francezi să-și exercite în pace religia. Restaurarea autorității regale. Regele, care are calitățile unui mare suveran curaj fizic, spirit autoritar și bonomie, simțul demnității regale -, poate în aceste condiții să se dedice restaurării puterii monarhice și ridicării financiare și economice a regatului. El știe să se înconjoare de servitori fideli, precum protestantul Maximilien de Béthune, pe care îl va face duce de Sully
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
deplină și totală. În realitate, ea este fără experiență politică și se lasă cu totul pe mîna lui Mazarin, cardinal fără să fie preot, care are un enorm ascendent asupra ei. Mai suplu decît Richelieu, dar avînd aceleași talente, același simț politic, precum și aceeași aviditate, Mazarin are de gînd să ducă aceeași politică. În cîțiva ani, el aduce nemulțumirea generală la maximum prin nevoia în care se găsește de a-și face rost de bani prin toate mijloacele: împrumuturi, crearea de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Republică sau fidelitatea față de șeful victorios, în trei cuvinte numărul, experiența, idealul. În schimb, nu se fac inovații nici în echipamente, nici în metodele războiului: victoriile au fost repurtate, înainte de toate, cu picioarele soldaților. Geniul său constă într-un extraordinar simț al terenului, pe spațiile mari ca și pe cele mici, o capacitate de a presimți logica adversarului, un dinamisn imperios care antrenează oamenii (în trei zile, din 13 pînă pe 16 ianuarie 1797, divizia Massena face o sută de kilometri
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mici, o capacitate de a presimți logica adversarului, un dinamisn imperios care antrenează oamenii (în trei zile, din 13 pînă pe 16 ianuarie 1797, divizia Massena face o sută de kilometri pe jos și participă la trei bătălii victorioase), un simț al manevrei care se impune dușmanului și îl obligă să suporte locul și condițiile luptei. Dar Împăratul nu lasă nici o inițiativă subordonaților săi și geniul său este cel al unui om singur. Dușmanii săi își vor aminti aceasta la timpul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la micul rentier, ba chiar la meșteșugar. Aceste clase mijlocii, "păturile noi", cărora Gambetta le celebra ascensiunea (document, p.322), împart adesea cu burghezia valori comune: zelul în muncă (rentierii leneși care nu au muncit niciodată cu adevărat sînt rari), simțul economiei, atașamentul față de proprietate și față de ordine. Un anumit mod de viață caracterizează de asemenea burghezia și pătura superioară a claselor mijlocii: folosirea a cel puțin unui servitor în 1881 există 1.200.000 de servitori în Franța -, folosirea unui
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atestă venirea la președinția Consiliului a unui independent, Antoine Pinay, la 6 martie 1952. Interesat de apărarea francului și de stabilizarea prețurilor, acesta știe să se facă ascultat de populație, prin maniera sa simplă și prin apelul său la bunul simț. El regrupează o parte a aleșilor RPF. Eșecul RPF este în curînd evident: la 6 mai 1953, de Gaulle le dă libertate de acțiune prietenilor săi politici și intervențiile sale publice se fac din ce în ce mai rare. El ia poziție împotriva tratatului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
țara făgăduinței. Receptarea literaturii americane în România 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul, vol. 1 36. Alexandru Zub, Orizont închis 37. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 1 38. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 2 39. Pierre Bourdieu, Simțul practic 40. Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.), Istoria tinerilor în Occident (vol. I) 41. Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.), Istoria tinerilor în Occident (vol. II) 42. Ernest Gellner, Cultură, identitate și politică 43. Ernest Gellner, Rațiune și Cultură 44. Serge
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Orientul a zeificat crocodilul din Nil, pentru că acesta n-are limbă; nici cașalotul n-are sau are una atît de minusculă, încît nici nu poate ieși în afară. Dacă, în viitor, vreo națiune foarte evoluată și înzestrată cu un înalt simț poetic, își va întoarce privirea spre obîrșiile ei, spre veselii zei primăvăratici de odinioară și-i va întrona din nou, în cerul devenit între timp pustiu ca un tărîm al egoismului - atunci puteți fi siguri că marele cașalot îi va
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu respiră decît o zi din șapte, adică doar duminica. S-a spus că balena respiră doar prin răsuflătoarea ei; dacă s-ar putea afirma cu temei că jeturile sale sînt amestecate cu apă, asta ar explica, socot, absența oricărui simț al mirosului; căci singurul său organ care ar putea fi asemuit cu un nas, este aceeași răsuflătoare, și, cum aceasta e înfundată cu apă și cu aer în același timp, nu ne putem aștepta din parte-i să fie înzestrată
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
putem aștepta din parte-i să fie înzestrată cu miros. Dar din pricina caracterului misterios al jetului - alcătuit din apă sau din abur? - încă nu s-a ajuns la vreo certitudine în această chestiune. Un lucru e sigur - și anume, că simțul olfactiv propriu-zis îi lipsește cașalotului. Dar oare la ce i-ar folosi acest simț? în ocean nu-s trandafiri, nici violete, nici apă de Colonia. încă ceva! întrucît traheea balenei comunică doar cu tubul canalului ei de jeturi, iar canalul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
al jetului - alcătuit din apă sau din abur? - încă nu s-a ajuns la vreo certitudine în această chestiune. Un lucru e sigur - și anume, că simțul olfactiv propriu-zis îi lipsește cașalotului. Dar oare la ce i-ar folosi acest simț? în ocean nu-s trandafiri, nici violete, nici apă de Colonia. încă ceva! întrucît traheea balenei comunică doar cu tubul canalului ei de jeturi, iar canalul acesta lung e prevăzut - întocmai ca marele canal Eric - cu un fel de ecluze
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
date pe sub apă sînt atît de frecvente în vînătoarea de balene, încît trec drept o joacă de copil. Unul din vîslași își scoate haina și astupă cu ea spărtura. 3) Nu pot face dovada, însă am impresia că, la balenă, simțul pipăitului este concentrat în coadă, căci sensibilitatea ei în această privință nu-i egalată decît de aceea a trompei de elefant. Această sensibilitate se vădește îndeosebi cînd balena, cu o gingășie feciorelnică, își mișcă încet enormele aripi ale cozii, măturînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
marketingul cât și concepia trebuie să se supună acelorași reguli fundamentale, indiferent pentru ce sunt făcute: bunuri sau servicii. În termenii proiectării este posibil să se recunoască trei elemente distincte în pachetul de servicii (elementele fizice, serviciul explicit sau beneficiile simțurilor, serviciul implicit sau beneficiile psihologice). În plus, caracteristicile specifice ale sistemelor care produc servicii pot fi particularizate. Un serviciu este intangibil (necorporal), este perisabil, nu poate fi stocat (consumându-se în momentul în care se produce), este simultan (beneficiarul serviciului
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
să se introducă obiceiuri europene; ca românii să producă și ei o literatură cultă (căci aveau numai una populară). Dar întrebarea era: cum? Pentru a răspunde bine la această întrebare, se cerea o mare putere de analiză și un mare simț de răspundere, căci din rezolvarea greșită a acestei probleme putea să rezulte o organizare a țării nepotrivită cu nevoile acestui popor (și nu cu sufletul lui, căci organizările statelor se repetă la popoare deosebite ca suflet, dar asemănătoare în evoluția
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
propagandei școlii critice în favoarea naționalizării literaturii - în acele cronici, zicem, nu se atacă deloc multele piese inferioare străine care se jucau în Iași și nu se arată dorința unei literaturi dramatice originale 2. Iar din alt punct de vedere, al simțului critic față de valoarea unei opere de artă, Asachi dovedește că are puțin simț și, se pare, ține seamă de inferioritatea versurilor din Albina și de calitatea acelora care le făceau, că Asachi, ca și Eliade, era de principiul: "Băieți, scrieți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
deloc multele piese inferioare străine care se jucau în Iași și nu se arată dorința unei literaturi dramatice originale 2. Iar din alt punct de vedere, al simțului critic față de valoarea unei opere de artă, Asachi dovedește că are puțin simț și, se pare, ține seamă de inferioritatea versurilor din Albina și de calitatea acelora care le făceau, că Asachi, ca și Eliade, era de principiul: "Băieți, scrieți, numai scrieți!"... Ca și în privința traducerilor, tot așa și în privința literaturii naționale, Asachi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
spune de trei și patru ori tot acele lucruri și acele idei..." 1 . Că Moldova luptase mult pentru ferirea limbii de construcțiunile arbitrare ale filologilor" era așa de cunoscut moldovenilor, încît Alecsandri, în 18682, constată că: "Tot Moldova, sărmana, păstrează simțul bun și gustul estetic în privința literaturii"... Tot Moldova, ca mai înainte. E curios cum dl Maiorescu trece peste aceste locuri, când Alecsandri, în "scrisorile" sale către dl I. Negruzzi, chiar de la apariția Convorbirilor, pomenește necontenit de România literară, ceea ce va
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
conservator, din care face parte și Alecsandri (un fel de centru drept), și liberal. Adevăratul liberalism e reprezentat de Brătianu și Rosetti, pe care Alecsandri 1 îi terfelește adesea, deși aceștia au luptat mai ales pentru "reformele sociale", pentru "redeșteptarea simțului de demnitate", "între 1840 și 1859", luptă de care Alecsandri vorbește cu admirație aiurea 2 (deci altă neconsecvență!3). I. Ghica deja merge spre dreapta și, în 1 Scrisori, p. 99, 100, 103, 104, 105. 2 Scrisori, p. 97. ăCătre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mișună aci deasupra unui element etnic hotărât. Sub tot acest Babel există o limbă românească, care-și are geniul ei; sub toată această vultoare, vecinic mișcătoare, există un popor statornic, care-și are calitățile și defectele lui specifice, bunul lui simț, o istorie plină de suferințe, nevoi, simțiri și gândiri proprii"1 . Încă o dată: din viața acestui popor a extras el tragedia, din viața "strînsurii", comedia vieții românești. Amintesc, în treacăt, și cele spuse de Caragiale acum, în 1907..., în broșura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nr. 30, 1894, p. 1î REFERINȚE CRITICE Spiritul critic în cultura românească e o aplicare a teoriei specificului. Moldovenii se remarcă mai ales prin spirit critic, și Maiorescu îl are în măsura în care aderă la mișcarea moldoveană, în vreme ce muntenii au mai mult simț politic. Cu toate că unele observări sunt interesante și juste global, documentația cărții e insuficientă și abuziv interpretată. Cu astfel de metodă se poate susține orice. Dar cartea rămâne o admirabilă demonstrație de volubilitate sofistică și de beție de idei. Ea încîntă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]