192,525 matches
-
sau față de asociații săi. Mai tîrziu, Iorga a vrut să se adreseze unor categorii mai largi din România. A publicat o ediție populară a "Neamului românesc" destinată țăranilor. Și întrucît considera că literatura este foarte importantă, a publicat "Neamul românesc literar". "Neamul românesc" nu prea era o publicație liniștită. Și cum putea să fie dacă A. C. Cuza respingea într-un articol, apelînd la toate epitetele lui, pretenția evreilor că sînt Am Kodesh ("Poporul sfînt" sau "Poporul cărții"), numindu-i în schimb
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rezerva spațiu pentru replici sarcastice, uitînd de înțelepciunea mai înaltă de a lăsa unele vorbe de duh nerostite. Ego-ul său formidabil dădea impresia că se simțea aproape infailibil și că era singurul care deținea adevărul în probleme istorice, politice și literare. Iorga părea să se identifice cu națiunea română prin numele ziarelor și a editurii sale. Virtuțile intelectuale pe care le revendica sînt ilustrate de numele altor publicații ale sale: și-a intitulat ziarul literar "Drum drept" iar forumul naționalismului său
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adevărul în probleme istorice, politice și literare. Iorga părea să se identifice cu națiunea română prin numele ziarelor și a editurii sale. Virtuțile intelectuale pe care le revendica sînt ilustrate de numele altor publicații ale sale: și-a intitulat ziarul literar "Drum drept" iar forumul naționalismului său cultural "Cuget clar". Culegerea de articole scrise pentru ziarul "Epoca" publicate sub formă de carte a fost intitulată Cuvinte adevărate. Care este oare motivul pentru care "Neamul românesc" nu a devenit niciodată un ziar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
73. După 1900, Iorga nu a mai fost receptiv la inovațiile din literatură. Călinescu nota: "Nimic din ceea ce era modern în literatură nu mai avea ecou în mintea sa"74. Iorga s-a ocupat totuși de toate operele din istoria literară și cultura română. Dacă ar fi fost un simplu istoric, nu ar fi putut exercita o influență atît de mare. Iorga era convins că istoricul literar român trebuie să aibă o cunoaștere excelentă a istoriei românilor și "nu avea nici o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în mintea sa"74. Iorga s-a ocupat totuși de toate operele din istoria literară și cultura română. Dacă ar fi fost un simplu istoric, nu ar fi putut exercita o influență atît de mare. Iorga era convins că istoricul literar român trebuie să aibă o cunoaștere excelentă a istoriei românilor și "nu avea nici o milă față de istoricul român care nu avea o cunoaștere deplină a istoriei sufletului românesc și a felului în care sufletul acestuia se reflectă în istoria literaturii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istoriei sufletului românesc și a felului în care sufletul acestuia se reflectă în istoria literaturii române." Nu-i înțelegea pe istoricii de artă, care "nu cunosc viața societății în care a apărut cultura aceasta"75. A considerat întotdeauna critica sa literară drept o contribuție la "lupta" sa, intitulîndu-și cea mai importantă operă din acest domeniu O luptă literară 76. Iorga era un fel de comandant al unui partid politic, pretinzînd supunere, disciplină și loialitate de la subordonații săi în lupta pentru triumful
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-i înțelegea pe istoricii de artă, care "nu cunosc viața societății în care a apărut cultura aceasta"75. A considerat întotdeauna critica sa literară drept o contribuție la "lupta" sa, intitulîndu-și cea mai importantă operă din acest domeniu O luptă literară 76. Iorga era un fel de comandant al unui partid politic, pretinzînd supunere, disciplină și loialitate de la subordonații săi în lupta pentru triumful naționalismului său cultural 77. Din nefericire, confunda esteticul cu eticul și etnicul, astfel încît lupta lui culturală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
etnicul, astfel încît lupta lui culturală s-a transformat într-una politică. Iorga era convins că estetica acționează etic, restabilind armonia sufletească și totodată alinîndu-i și purificîndu-i pe oameni. Combativitatea lui, intoleranța lui și tonul lui politic inveterat în critica literară își aveau originea în această convingere. Dînd dovadă de mai multă obiectivitate în opera sa istorică, era tolerant pentru că era sigur că istoria îi confirmă pretențiile. Poate că aceasta este explicația faptului că stilul său de autor de texte istorice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tolerant pentru că era sigur că istoria îi confirmă pretențiile. Poate că aceasta este explicația faptului că stilul său de autor de texte istorice era mai puțin rigid și mai spontan. Gîndirea analitică îi domina opera istorică, iar cea sintetică producțiile literare. Iorga făcea distincție între adevărul istoric bazat pe o documentație exactă și expresia artistică, fenomene în mijlocul cărora trăia el. Pentru el, numai arta putea revela realitatea acestor fenomene. Din păcate, conceptele lui istorice îi determinau mult prea des și estetica
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
estetica. Întrucît adoptase o teorie care explica ridicarea boierilor ca un fenomen nonorganic și străin, Iorga s-a raliat mesajului din Două neamuri al lui C. Sandu-Aldea, deoarece acesta zugrăvea un sat asemănător descrierilor lui istorice, indiferent de valoarea lui literară. Cu toate că Iorga simțea că istoria și literatura se află în relații de interdeterminare, literatura era mai vagă decît istoria, datorită documentelor acesteia din urmă. După părerea lui, evoluția organică a României a fost stînjenită de greșelile politice ale liberalilor după
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
străine, otrăvindu-și sufletul. Arta ei s-a umplut de hidre odioase, ale căror numeroase capete hidoase Iorga, înveșmîntat în haine de luptă, a pornit să le distrugă. Vederile lui istorice și estetice formează un tot unitar, iar critica lui literară s-a politizat. Iorga se ridica deasupra altor critici literari români prin erudiția sa. Nici Maiorescu, nici Gherea nu-l egalau. Trebuie să ne amintim că Iorga citea literatură universală încă de cînd avea cinci ani și într-un mod
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
hidre odioase, ale căror numeroase capete hidoase Iorga, înveșmîntat în haine de luptă, a pornit să le distrugă. Vederile lui istorice și estetice formează un tot unitar, iar critica lui literară s-a politizat. Iorga se ridica deasupra altor critici literari români prin erudiția sa. Nici Maiorescu, nici Gherea nu-l egalau. Trebuie să ne amintim că Iorga citea literatură universală încă de cînd avea cinci ani și într-un mod foarte scrupulos. În timpul acestor ani de formare, valorile sale culturale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să ne amintim că Iorga citea literatură universală încă de cînd avea cinci ani și într-un mod foarte scrupulos. În timpul acestor ani de formare, valorile sale culturale s-au dezvoltat în context occidental, mai ales francez și al valorilor literare clasice, fără să se limiteze la acestea. Cea mai mare parte a ideilor sale critice aveau drept sursă cinci autori francezi: Paul Bourget, J. M. Guyau, G. Séailles, E. Hennequin și H. Taine. Acești critici s-au remarcat apelînd la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga, adoptîndu-i doctrina, era convins că nu se poate scrie un "roman impersonal". Personalitatea unui autor este implicată în selectarea materialului pentru subiectul operei sale. Hennequin sublinia importanța analizei estetice, psihologice și sociologice a unei opere. Ca filosof și critic literar, Taine a avut o influență profundă asupra opiniilor lui Iorga despre artă și chiar și despre istorie. El accepta multe (dar în nici un caz pe toate) dintre criteriile lui Taine, mai ales pe cele relativ la legătura dintre natură și literatură
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
interpretînd aceste idei ca să le adapteze naționalismului său cultural. În 1890 (la nouăsprezece ani), Iorga scria: Artistul și publicul. El susținea că autorii contemporani trebuie să facă unele concesii din moment ce scriau pentru un public larg și nu numai pentru "mandarinii literari rătăcitori". Cu toate acestea, conceptele și gustul scriitorului sînt superioare celor ale publicului. El nu trebuie să permită manipularea artei sale de către acesta, ci să înțeleagă funcția socială a artei sale78. Iorga considera că artistul își exercită rolul social de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
superioare celor ale publicului. El nu trebuie să permită manipularea artei sale de către acesta, ci să înțeleagă funcția socială a artei sale78. Iorga considera că artistul își exercită rolul social de frunte printr-un "realism naționalist". Atunci cînd "Tribuna" (publicație literară a românilor transilvăneni) și-a încetat apariția, Iorga a publicat un articol în "Sămănătorul".79 Ioan Slavici pledase întotdeauna în "Tribuna" pentru "realismul poporal", realism în zugrăvirea țărănimii, "romane inspirate din realitățile naționale", care trebuie să trezească țărănimea și să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În țara noastră, literatura trebuie să fie conștientă de misiunea aceasta și să și-o îndeplinească cu fală"81. Pentru Iorga, literatura era un "comandament social" în spiritul naționalismului lui Eminescu, un fel de "realism naționalist." Criteriile sale de critică literară își aveau originea în conceptele sale politice și sociale. Asistăm în intervalul 1900-1910 la formarea dogmaticului Iorga. Nu va renunța niciodată la conceptul său de engagé în lupta pentru o literatură și artă "naționalist-realistă". Dacă n-ar fi bazată pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu Mussolini)87. Iorga considera că piesele lui Shaw sînt "hidoase" și l-a etichetat pe Mark Twain drept "nihilist". L-a acuzat pe Zola de a fi creat "o lume infamă" în romanele lui88. Punctul culminant al respingerii curentelor literare moderne va fi atins însă după primul război mondial. Recomanda scriitorilor modelul clasic latin întrucît latinii "aduc logică, limpezime, armonie și măsură în civilizație". Clasicismul lui Iorga era identic cu cel din tabloul Greciei antice zugrăvit de Winckelmann: edle Einfalt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu cel din tabloul Greciei antice zugrăvit de Winckelmann: edle Einfalt, stille Grosse, descriere pe care Iorga o considera potrivită pentru satul sămănătorist. A fost un romantic îndrăgostit de clasicism. Înainte de a veni în contact cu societatea "Junimea", istoriile lui literare sînt opere de pionierat scrise cu scrupulozitate. După aceea, pur și simplu i-a atacat pe cei care nu se încadrau în naționalismul său cultural, mai ales pe cei care se ocupau de erotică, pe care Iorga o califica drept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceea, pur și simplu i-a atacat pe cei care nu se încadrau în naționalismul său cultural, mai ales pe cei care se ocupau de erotică, pe care Iorga o califica drept "pornografie". Iorga a fost criticat pentru includerea recenziilor literare prelucrate ale altora în istoriile literare publicate sub numele lui; și în acest domeniu, el lucra în grabă și sub presiune, ceea ce făcea ca precizia operei sale să lase de dorit. În recenziile și în critica lui literară, Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atacat pe cei care nu se încadrau în naționalismul său cultural, mai ales pe cei care se ocupau de erotică, pe care Iorga o califica drept "pornografie". Iorga a fost criticat pentru includerea recenziilor literare prelucrate ale altora în istoriile literare publicate sub numele lui; și în acest domeniu, el lucra în grabă și sub presiune, ceea ce făcea ca precizia operei sale să lase de dorit. În recenziile și în critica lui literară, Iorga a încercat mai presus de orice să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
includerea recenziilor literare prelucrate ale altora în istoriile literare publicate sub numele lui; și în acest domeniu, el lucra în grabă și sub presiune, ceea ce făcea ca precizia operei sale să lase de dorit. În recenziile și în critica lui literară, Iorga a încercat mai presus de orice să fie psiholog, apoi sociolog, estet și istoric, în ordinea aceasta. Proza și chiar și scrierile lui istorice puteau fi splendide. Biografia sa în proză, O viață de om așa cum a fost se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cele mai frumoase scrise în limba română. Iorga putea fi un portretist excelent, cu toate că portretele sale erau mai curînd istorice, umane și psihologice decît artistice. Jurnalistica sa putea fi mișcător de frumoasă, dar poezia sa era de o mică valoare literară. Iorga a scris numeroase piese de teatru și nutrea ambiția de a deveni un autor de teatru dramatic și popular, dar aspectele relațiilor lui cu scena demonstrează naivitatea sa, căci scria fără să fie familiarizat cu problema teatrului, cu punerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Universală. Avea atunci 69 de ani; te înfricoșezi gîndindu-te la cît de mult ar mai fi putut realiza. Cum a reușit oare Iorga să realizeze atît de mult? Lucrări de genuri atît de diverse: cărți savante, articole, monografii istorice și literare, piese de teatru, poezie, romane și articole? Cîteva din cărțile lui au fost republicate (în funcție de actualitatea lor), uneori după o revizuire serioasă și adesea sub titluri diferite. Iorga a publicat volume alcătuite practic din articolele și editorialele sale: capitole întregi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poezie, romane și articole? Cîteva din cărțile lui au fost republicate (în funcție de actualitatea lor), uneori după o revizuire serioasă și adesea sub titluri diferite. Iorga a publicat volume alcătuite practic din articolele și editorialele sale: capitole întregi ale istoriilor sale literare conțineau adesea recenzii parțial condensate scrise de alții (așa cum îi amintea Lovinescu, unul dintre detractorii lui Iorga)92. Și-a publicat sub formă de cărți și conferințele, mai ales cele politice. Numeroasele călătorii ale lui Iorga au furnizat material pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]