192,981 matches
-
volumului "Cer fără scări" . După stabilirea la Oradea, Ionuț Caragea și Nicoleta Baciu întemeiază o familie, având o fiică, Ana-Maria, născută în anul 2013. Ionuț Caragea este autor de poezii, aforisme, proză științifico-fantastică, proză memorialistică și eseuri critice. Creațiile sale literare din volume sau din antologii au fost traduse în șase limbi străine: engleză, franceză, spaniolă, italiană, arabă și albaneză. Ionuț Caragea a scris cinci cărți de aforisme în limba română, primele patru fiind publicate la editura Fides din Iași. În
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Editura Digital Unicorn, România, 2016). Ionuț Caragea a scris 20 cărți de poezie, dintre care 4 sunt traduceri, iar 3 sunt antologii. Printre criticii de întâmpinare care au scris despre cărțile lui Ionuț Caragea, în faza încipientă a carierei sale literare, se pot enumera Marius Chelaru , Angela Furtună , Valeriu Cușner , Constantin Miu, Adrian Botez , Daniel Corbu , Cezarina Adamescu etc. A fost totodată încurajat de cunoscutul scriitor, dramaturg și regizor de film Corneliu Leu, acesta scriind în 2010 prefața volumului „Poezii de
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
încurajat de cunoscutul scriitor, dramaturg și regizor de film Corneliu Leu, acesta scriind în 2010 prefața volumului „Poezii de dragoste”. În 2014 publică volumele „Cer fără scări” și „Festina lente”, la editura eLiteratura din București. Despre ele au scris criticii literari Maria Ana Tupan, Ștefan Borbély , Adrian Dinu Rachieru, Ionel Bota, Ioan F. Pop, Emanuela Ilie și alții. În septembrie 2015, Ionuț Caragea publică la editura eLiteratura din București, antologia " În așteptarea păsării", în care sunt incluse 1000 de citate și
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Tupan și publicate la editura Fides. Cărțile de poezie traduse în alte limbi străine au fost "La suprême émotion" (franceză), "Déconnecté" (franceză), "Ciel sans escalier" (franceză) și "Festina lente" (spaniolă). Două cărți au fost menționate și în Franța, de criticul literar Jean-Paul Gavard-Perret: "Ciel sans escalier" în revista "Le Litteraire" și "La suprême émotion " în revista "Incertain Regard". „Uezen”, romanul științifico-fantastic al lui Ionuț Caragea, a fost publicat între anii 2010 și 2011 în România, sub formă de trilogie, la editura
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
fost publicat între anii 2010 și 2011 în România, sub formă de trilogie, la editura Fides din Iași. Romanul a fost tradus ulterior în limba engleză și publicat în 2012 la editura americană Wildside Press, sub pseudonimul Snowdon King.. Criticul literar Mircea Opriță considera în 2015 că romanul "Uezen" este una dintre cărțile prin care se deschide calea către o posibilă schimbare de generații în lumea SF-ului românesc contemporan. Referindu-se la conținutul romanului, același critic afirma în 2014 că
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
ironică - de a estompa tiparele miturilor de referință, încurcând personajele biblice cu cele tolkieniene, bunăoară, sau optând pentru o cosmologie cu denumiri ce amintesc de Frank Herbert... Totuși, despre romanul Uezen au existat diverse opinii scrise și de alți critici literari: Maria Ana Tupan, Theodor Codreanu, Ionel Bota, Ion Pachia-Tatomirescu, Adrian Botez etc. Dintre aceștia, Maria Ana Tupan consideră că romanul aparține Noului Val de SF, în accepțiunea lansată de Judith Merrill în anii ’60, de ficțiune speculativă, criticul referindu-se
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Freedom (S.U.A.), cât și în antologia care cuprinde autori reprezentativi de proză scurtă din România, intitulată „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, lucrare publicată de editura Herg Benet . Ionuț Caragea a publicat în volumul „Esențe lirice. Cronici literare 2007-2011”, editura Fides, 2011, eseuri critice despre cărțile unor autori români contemporani. Totodată, publică recenzii și în numeroase reviste din România și diaspora. Colaborează cu reviste care apar sub egida Uniunii Scriitorilor din România: Luceafărul de dimineață, Acolada, Mișcarea literară
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
literare 2007-2011”, editura Fides, 2011, eseuri critice despre cărțile unor autori români contemporani. Totodată, publică recenzii și în numeroase reviste din România și diaspora. Colaborează cu reviste care apar sub egida Uniunii Scriitorilor din România: Luceafărul de dimineață, Acolada, Mișcarea literară, Familia, Poezia, Discobolul, Oglinda literară, Caiete Silvane, Feed Back, Nord literar etc. Ionuț Caragea a publicat romanul memorialistic “Gândul meu. Cum am devenit poet”, la editura Fides din Iași în anul 2011, în cadrul colecției Spiritus. O continuare a acestui roman
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
eseuri critice despre cărțile unor autori români contemporani. Totodată, publică recenzii și în numeroase reviste din România și diaspora. Colaborează cu reviste care apar sub egida Uniunii Scriitorilor din România: Luceafărul de dimineață, Acolada, Mișcarea literară, Familia, Poezia, Discobolul, Oglinda literară, Caiete Silvane, Feed Back, Nord literar etc. Ionuț Caragea a publicat romanul memorialistic “Gândul meu. Cum am devenit poet”, la editura Fides din Iași în anul 2011, în cadrul colecției Spiritus. O continuare a acestui roman apare în 2016, la editura
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
români contemporani. Totodată, publică recenzii și în numeroase reviste din România și diaspora. Colaborează cu reviste care apar sub egida Uniunii Scriitorilor din România: Luceafărul de dimineață, Acolada, Mișcarea literară, Familia, Poezia, Discobolul, Oglinda literară, Caiete Silvane, Feed Back, Nord literar etc. Ionuț Caragea a publicat romanul memorialistic “Gândul meu. Cum am devenit poet”, la editura Fides din Iași în anul 2011, în cadrul colecției Spiritus. O continuare a acestui roman apare în 2016, la editura eLiteratura din București, având titlul "Ascultă
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
iluminare și de la elegie la imn ar fi drumul pozitiv și exemplar al poeziei, un drum pe care merge și Ionuț Caragea. Fragmente din romanul lui Ionuț Caragea au apărut și în presa românească din țară sau din diaspora: Actualitatea literară, Clipa din S.U.A., Boema, Luceafărul de seară, Observatorul din Toronto, LitArt. Ionuț Caragea a realizat în 2009 un interviu intitulat "Literatura virtuală și Curentul Generației Google", publicat în volum. În cadrul acestui interviu la care participă cu răspunsuri și opinii critice
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
realizat în 2009 un interviu intitulat "Literatura virtuală și Curentul Generației Google", publicat în volum. În cadrul acestui interviu la care participă cu răspunsuri și opinii critice, alături de autorul cărții, mai mulți poeți și filologi, Ionuț Caragea propune un nou curent literar intitulat " Curentul Generației Google". Un articol despre acest nou trend literar a fost prezentat în cadrul simpozionului cu participare internațională „Lectura - calea spre tărâmurile artei” ( București, 9 aprilie 2011) iar peste un an (11 iunie 2012) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Google", publicat în volum. În cadrul acestui interviu la care participă cu răspunsuri și opinii critice, alături de autorul cărții, mai mulți poeți și filologi, Ionuț Caragea propune un nou curent literar intitulat " Curentul Generației Google". Un articol despre acest nou trend literar a fost prezentat în cadrul simpozionului cu participare internațională „Lectura - calea spre tărâmurile artei” ( București, 9 aprilie 2011) iar peste un an (11 iunie 2012) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului introduce subiectul “Ionuț Caragea, Literatura Virtuală și Curentul Generației Google
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Cercetării, Tineretului și Sportului introduce subiectul “Ionuț Caragea, Literatura Virtuală și Curentul Generației Google” ca probă la examenul de Bacalaureat la proba Limba și Literatura Română . Printre publicațiile care au semnalat apariția acestui curent se numără revistele Feed Back, Convorbiri literare, Vatra etc. Printre criticii literari care au scris despre Curentul Generației Google se numără Theodor Codreanu și Mircea Opriță .
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
subiectul “Ionuț Caragea, Literatura Virtuală și Curentul Generației Google” ca probă la examenul de Bacalaureat la proba Limba și Literatura Română . Printre publicațiile care au semnalat apariția acestui curent se numără revistele Feed Back, Convorbiri literare, Vatra etc. Printre criticii literari care au scris despre Curentul Generației Google se numără Theodor Codreanu și Mircea Opriță .
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Comitetul politic al Omenirii: înaintarea înspre pirosferă prin săparea unor galerii subterane sau părăsirea Pământului și colonizarea unei alte planete. "Orașele scufundate" este unul dintre primele romane S.F. scrise în limba română, având din această perspectivă un rol de document literar. Unii critici precum Florin Manolescu îl consideră a fi cel mai important roman S.F. românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea. Într-o seară de iarnă, într-un apartament de la etajul 47 al unui zgârie-nori din Bucureștiul anului
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
mediu străin, grefarea unor glande sau a unor organe întregi - s-au grefat ochi) vin să adauge mai multă seriozitate concepției scriitorului italian”". El cunoștea scrierile lui H.G. Wells și J.-H. Rosny și a scris recenzii ale unor opere literare SF precum "În cetatea idealului" (1920) a lui Dem. Theodorescu. Scriitorul român a criticat tendințele exclusiviste ale sămănătorismului și poporanismului de a promova doar operele cu specific național, ignorându-le sau respingându-le pe celelalte. Într-un eseu din 1923
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
12 numere săptămânale (nr. 296-307) ale revistei "Realitatea ilustrată", sub titlul ambiguu "X-O. Romanul viitorului". Apariția romanului a fost precedată de un anunț publicat în numărul 295 al revistei (22 septembrie 1932) care-i informa pe cititori că opera literară realizează "„cea mai frumoasă evocare a viitorului, așa cum va fi în realitate, cu mașinismul și cu dragostea lui, cu ambițiile și desamăgirile lui”". Autorul se ascundea sub pseudonimul Leone Palmantini, un pretins romancier italian ce debuta în România, dorind să
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
foileton a trecut aproape neobservat. Potrivit specialistului în literatură SF Ion Hobana, tema romanului era una originală la data publicării sale. Lucrările de specialitate nu consemnează apariția anterioară într-o revistă SF gen Amazing Stories sau Astounding a unei opere literare cu o temă asemănătoare cu cea a romanului lui Aderca. Anterior, în romanul "Un român în Lună" (1914) al lui Henric Stahl, călătorul român spre Lună se întrebase cu îngrijorare ce s-ar întâmpla pe Pământ dacă razele Soarelui nu
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Muncii. Internaționalitatea romanului corespunde cercetării recente a dublei apartenențe a autorilor româno-evrei. Romanul a fost bine primit la momentul apariției, deși unii critici contemporani au ignorat apariția sa. George Călinescu i-a făcut o recenzie consistentă și elogioasă în "Adevărul literar și artistic" din 1937 și apoi în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" (1941), folosind o terminologie personală ("„basm viitorist”", "„utopic, dar cu miraculos mașinist în stilul Wells”") și comparând scrierea lui Aderca cu "Simplicissimus" al lui Grimmelshausen despre
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
un alt contemporan al autorului, preciza că Felix Aderca, "„acel spirit viu, lucid, de analist și poet, în continuă metamorfoză”", a realizat un roman fantastic cu "„egală izbândă și cu o artă a scrisului încântătoare”". Lipsa de interes a criticii literare față de literatura științifico-fantastică românească din prima jumătate a secolului al XX-lea s-a datorat, după cum remarca istoricul literar Ion Hobana într-un articol din 1963, lipsei unei tradiții a acestui gen literar în România. Potrivit specialistului sus-menționat, literatura științifico-fantastică
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
metamorfoză”", a realizat un roman fantastic cu "„egală izbândă și cu o artă a scrisului încântătoare”". Lipsa de interes a criticii literare față de literatura științifico-fantastică românească din prima jumătate a secolului al XX-lea s-a datorat, după cum remarca istoricul literar Ion Hobana într-un articol din 1963, lipsei unei tradiții a acestui gen literar în România. Potrivit specialistului sus-menționat, literatura științifico-fantastică românească era un gen literar de nișă până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În afara romanelor "Un român
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
scrisului încântătoare”". Lipsa de interes a criticii literare față de literatura științifico-fantastică românească din prima jumătate a secolului al XX-lea s-a datorat, după cum remarca istoricul literar Ion Hobana într-un articol din 1963, lipsei unei tradiții a acestui gen literar în România. Potrivit specialistului sus-menționat, literatura științifico-fantastică românească era un gen literar de nișă până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În afara romanelor "Un român în Lună" de H. Stahl și "Orașele înecate" de F. Aderca, apăruseră până atunci
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
din prima jumătate a secolului al XX-lea s-a datorat, după cum remarca istoricul literar Ion Hobana într-un articol din 1963, lipsei unei tradiții a acestui gen literar în România. Potrivit specialistului sus-menționat, literatura științifico-fantastică românească era un gen literar de nișă până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În afara romanelor "Un român în Lună" de H. Stahl și "Orașele înecate" de F. Aderca, apăruseră până atunci doar povestiri risipite prin diverse publicații și adaptări fără prea mare valoare
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
valoare ale unor lucrări străine («Cetatea Radiului», «Raza misterioasă» etc.). "Orașele scufundate" a fost considerat una dintre cele mai reușite scrieri SF în limba română din perioada interbelică. Văzut din perspectiva istoriei literaturii române, el are un rol de document literar și trebuie să beneficieze de un regim mult mai favorabil în prezent în contextul creșterii interesului universal pentru subiectele științfico-fantastice. Decorul distopic al orașelor scufundate sugerează drama omenirii condamnate la dispariție și necesitatea găsirii unei soluții de colonizare a altor
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]