192,525 matches
-
mulți. Putem înțelege "complexele de persecuție" ale lui Iorga dacă ținem seama de numărul dușmanilor lui, căci chiar și paranoicii au dușmani. Talentele și realizările sale i-au făcut pe oameni să-l invidieze, iar pozițiile lui politice, istorice și literare i-au iritat pe mulți; dacă adăugăm la toate acestea temperamentul lui Iorga care nu era deloc conciliator și numeroasele conflicte în care s-a implicat, motivele animozității sale față de alții par rezonabile. Identificarea lui cu România l-a făcut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de influențat; schimbările bruște ale atitudinii sale și influențele nefaste cărora le cădea victimă însemnau că nu era statornic nici în prietenie și nici nu ținea la supărare. Necazurile avute cu mentorul lui, A. D. Xenopol, și conflictele cu descoperirea sa literară, scriitorul Mihail Sadoveanu, ilustrează acest aspect. Iorga a încercat să-și justifice labilitatea: "Nu-mi pot permite să insist prea mult asupra personalităților; succesiunea evenimentelor mă interesează mult mai mult, ceea ce e firesc pentru un istoric"118. Temperamentul său violent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În politică, reacțiile violente duc la ispășiri la fel de mari ca și inconsecvențele. Inamicii politici ai lui Iorga l-au criticat pentru temperamentul său romantic și violent. Liderul populist G. Ibrăileanu afirma că Iorga are "sensibilitatea unei femei"119, iar criticul literar Sanielevici îl numea "o femeie cultă înzestrată cu sensibilitate." Dezbaterile publicate ale Parlamentului român conțin cîteva epitete vulgare memorabile. Iorga era numit "femeia cu barbă" sau chiar mai rău (A. C. Cuza vorbea despre "menopauza" lui Iorga). Iorga trăia într-o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cai din gospodărie în gospodărie (și din motive economice)137. În 1901 a plecat la Budapesta și s-a adresat românilor transilvăneni care studiau acolo: "Vă aflați într-o bătălie. Luptați!"138 A îndemnat corpul studențesc român să publice jurnalul literar "Luceafărul", în care și-a făcut un nume tînărul Octavian Goga. În 1903, după detronarea regelui Alexandru Obrenovici, Iorga a plecat la Belgrad și, deși era un prieten statornic al sîrbilor, a fost șocat de violența loviturii de stat139. Anul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
februarie 1906, dîndu-și seama că naționalismul său era ireconciliabil cu platforma partidului. Pe vremea aceea elaborase un program bazat pe naționalismul lui cultural și pe lupta literar-culturală care vor deveni cunoscute sub numele de Sămănătorism. Toate acestea au devenit "Lupta literară". În 1903, Iorga a devenit liderul mișcării literare care a preluat numele revistei literare "Sămănătorul". El scria în 1933 "În articolele mele (din "Sămănătorul") mi-am exprimat credința pe care mi-o voi păstra toată viața". Ca și Kogălniceanu, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ireconciliabil cu platforma partidului. Pe vremea aceea elaborase un program bazat pe naționalismul lui cultural și pe lupta literar-culturală care vor deveni cunoscute sub numele de Sămănătorism. Toate acestea au devenit "Lupta literară". În 1903, Iorga a devenit liderul mișcării literare care a preluat numele revistei literare "Sămănătorul". El scria în 1933 "În articolele mele (din "Sămănătorul") mi-am exprimat credința pe care mi-o voi păstra toată viața". Ca și Kogălniceanu, Iorga încerca să împace tradiția cu evoluția. Sămănătorismul a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceea elaborase un program bazat pe naționalismul lui cultural și pe lupta literar-culturală care vor deveni cunoscute sub numele de Sămănătorism. Toate acestea au devenit "Lupta literară". În 1903, Iorga a devenit liderul mișcării literare care a preluat numele revistei literare "Sămănătorul". El scria în 1933 "În articolele mele (din "Sămănătorul") mi-am exprimat credința pe care mi-o voi păstra toată viața". Ca și Kogălniceanu, Iorga încerca să împace tradiția cu evoluția. Sămănătorismul a avut o influență incontestabilă asupra literaturii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru tot restul vieții. Curentul acesta a luat naștere la răscrucea veacului. Spiru C. Haret (matematician), ministrul învățămîntului, care avea legături cu guvernul liberal, voia să educe țărănimea. El s-a folosit de fondurile Ministerului Învățămîntului ca să înființeze un ziar literar intitulat "Albina", care se adresa învățătorilor de la țară, care urmau să devină "apostolii" noului crez, îndemnîndu-i să-i lumineze pe țărani. Colaboratorii de la "Albina" ai lui Haret au fondat "Sămănătorul" la 2 decembrie 1901. Sămănătorul era numele unui tablou de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Pentru noi, soarele răsare la București". "Sămănătorul" se adresa învățătorilor de țară. Iorga devenea apostolul noului crez care izvora din confuzia intelectuală a sfîrșitului de veac. Înstrăinarea și prestigiul scăzut al literaturii române îi deranjau pe tinerii intelectuali. Limba română literară fusese reconstituită nu cu multă vreme în urmă, făcînd dificilă crearea unor opere importante. Intelectualii erau nerăbdători. S-a auzit un strigăt: "avem nevoie de un roman românesc!". Iorga era convins că noua literatură trebuia să zugrăvească armonia organică a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai vorbim despre etnic! Eminescu a fost un mare poet, în vreme ce Iorga proclama că "literatura nu este o cafenea unde poate intra oricine poate plăti". Ea trebuie să aibă o funcție socială. Începînd cu "Sămănătorul", Iorga stabilea valoarea unei opere literare în măsura în care aceasta se încadra în naționalismul său cultural. Doar criteriile sociale și morale, mult mai puțin decît cele estetice, corespundeau normelor de evaluare a unei opere de artă. Pentru el, națiunea, "cea mai naturală dintre toate societățile omenești", se bizuia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu mărgăritare". "Țăranii duc astfel de vieți poetice și vor continua să ducă astfel de vieți, rămînînd superbi, "sălbatici" curați în țara asta a noastră". Iorga a elaborat o asemenea armonie și a pus-o în contrast cu subiectele standard ale înstrăinării literare de la sfîrșitul veacului. Eminescu a început, dar nu și-a terminat romanul Geniu pustiu, în care se ocupa de situația omului înstrăinat de sat, rupt de tradițiile lui în marile orașe 154. Iorga sublinia că societatea este în esență spirituală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românesc și să creeze o aristocrație merituoasă, care să elimine "aristocrația mercantilă"160. Naționalismul, temperamentul și vanitatea lui l-au făcut să adopte distorsionări și să lanseze lucrări lipsite de valoare deoarece se înscriau pe linia naționalismului său cultural. Opiniile literare ale lui Iorga au cea mai mică valoare din toate realizările sale. Dar el a rămas toată viața credincios acestor principii, luptînd pentru ele ca Don Quijote cu morile de vînt. Îi plăcea să repete cuvintele lui Cambronne: "Garda moare, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se punea aproape deloc problema colaborării la enunțarea și cu atît mai puțin a contrazicerii punctelor lui de vedere. A fondat Floarea darurilor în ianuarie 1907, ca o ramură sămănătoristă a "Neamului românesc": în decembrie 1908 a apărut un supliment literar, "Neamul românesc literar", iar în ianuarie 1910, Iorga a publicat o ediție populară a ziarului său, "Neamul românesc pentru popor". Iorga a jucat un rol hotărîtor în apariția revistei "Făt Frumos" (între 1904-1906 și din nou în 1909), împreună cu E.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
deloc problema colaborării la enunțarea și cu atît mai puțin a contrazicerii punctelor lui de vedere. A fondat Floarea darurilor în ianuarie 1907, ca o ramură sămănătoristă a "Neamului românesc": în decembrie 1908 a apărut un supliment literar, "Neamul românesc literar", iar în ianuarie 1910, Iorga a publicat o ediție populară a ziarului său, "Neamul românesc pentru popor". Iorga a jucat un rol hotărîtor în apariția revistei "Făt Frumos" (între 1904-1906 și din nou în 1909), împreună cu E. Gârleanu și alții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un rol hotărîtor în apariția revistei "Făt Frumos" (între 1904-1906 și din nou în 1909), împreună cu E. Gârleanu și alții. În sfîrșit, la Craiova, cu ajutorul lui C. Șaban-Făgețel și al lui D. Tomescu, "Drum drept" a devenit "Ramuri", un ziar literar "sămănătorist". Aceste periodice au avut destine diferite, apărînd săptămînal, de două ori pe săptămînă, lunar, pentru ca apoi, după cîțiva ani, să-și înceteze apariția. Toate propovăduiau crezul sămănătorist. În timpul celui de al patruzecilea jubileu din 1906 al domniei lui Carol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românești în veacul al XIX-lea, 3 volume (București, volumul 1, 1907; volumul 2, 1908; volumul 3, 1909): din păcate, modul în care tratează Iorga literatura română de după Societatea "Junimea" suferă de pe urma implicării sale emoționale în "Sămănătorul". Critica și istoria literară a lui Iorga după scrierea acestei opere voluminoase vor fi constituite numai din ironii dictate de opiniile lui sămănătoriste. Gheschichte des Osmanischen Reichs (5 volume, Gotha, 1908-1913) se ocupă de istoria Imperiului otoman de la ascensiunea lui pînă la Războaiele balcanice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
strămoș". Astfel încît este datoria lui să se pronunțe asupra alternativelor curente. Făcînd acest lucru, el nu-și depășește sarcinile, ci mai curînd le îndeplinește pînă la capăt". Iorga și-l amintea pe profesorul său A. D. Xenopol diferențiind activitățile istorice, literare și politice". "Eu nu văd nici o discrepanță între ele". După care urma: Cred că în societatea noastră încă nestabilizată, unde oamenii cedează unui entuziasm ieftin pentru unire în căutarea unor recompense materiale ieftine și ușor de obținut de la viață, istoricul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mosel, de unde proveneau sașii). Le-a vorbit despre "reala și adevărata cultură română și săsească din Transilvania" și a luat atitudine împotriva modernismului din literatura română, mai ales a curentelor inițiate de poetul ardelean Lucian Blaga și de cîteva școli literare săsești de ultimă oră. A urmat apoi atacul împotriva "idealului imposibil al pangermanismului", completat de o condamnare a "rasismului și a teoriilor rasiste". Iorga conchidea lăudînd influența mediului natural și literatura populară (Sămănătorism) și spunînd că, dacă intelectualii sași acceptă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
217. În ceea ce privește legăturile lui Iorga cu literatura din perioada aceasta nu prea găsim cine știe ce schimbări. Literatura aceasta trebuie să fie constituită din "curente sănătoase" și numai operele care se înscriau pe linia ideilor lui Iorga puteau fi considerate ca fiind literare. Acest lucru însemna că așa-numitele "curente nesănătoase" (cu toate că Iorga folosea adjective mai dure pentru aceste curente) trebuiau demascate și combătute. Acesta este un laitmotiv al istoriei literaturii române pe care a publicat-o la București în 1929 sub titlul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un laitmotiv al istoriei literaturii române pe care a publicat-o la București în 1929 sub titlul Istoria literaturii românești. S-ar părea că pe măsură ce anii treceau, departe de a fi mai deschis, Iorga devenea din ce în ce mai închistat în conservatorismul lui literar și tot mai combativ în această direcție. Iorga a făcut tot posibilul (din cauza urii sale față de futurism) ca Academia Română să nu-l primească pe Marinetti, în ciuda faptului că acesta era un apropiat al structurilor puterii fasciste din Italia. Enrico Corradini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ziarelor purtătoare de stindard ale crezului său sămănătorist . "Ramuri" a reapărut în martie 1919 și a continuat să apară, cu unele întreruperi, chiar și după moartea lui Iorga, pînă în 1944. În ianuarie 1928, Iorga a fondat o nouă publicație literară intitulată "Cuget clar". A apărut pînă în aprilie 1936 și a reapărut sub numele de "Noul sămănător" . Principalii colaboratori erau Iorga și scriitorul sămănătorist N. Batzaria. Criticii literari români aveau îndoieli în privința talentelor lui Batzaria. Meritul acestuia consta în capacitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pînă în 1944. În ianuarie 1928, Iorga a fondat o nouă publicație literară intitulată "Cuget clar". A apărut pînă în aprilie 1936 și a reapărut sub numele de "Noul sămănător" . Principalii colaboratori erau Iorga și scriitorul sămănătorist N. Batzaria. Criticii literari români aveau îndoieli în privința talentelor lui Batzaria. Meritul acestuia consta în capacitatea lui de a respecta cu strictețe linia sămănătoristă. Mai era și Brătescu-Voinești. Primul număr explica limpede că era vorba de o publicație culturală și literară pentru școli, tineret
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
N. Batzaria. Criticii literari români aveau îndoieli în privința talentelor lui Batzaria. Meritul acestuia consta în capacitatea lui de a respecta cu strictețe linia sămănătoristă. Mai era și Brătescu-Voinești. Primul număr explica limpede că era vorba de o publicație culturală și literară pentru școli, tineret și comitetele bibliotecilor școlare ca instrument de păstrare a standardelor morale ale oamenilor "amenințați de scriitorii monstruoși și de apelurile la poftele bestiale". În acești ani s-a produs un incident memorabil. Era la începutul unei nefericite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un mare admirator al lui Iorga, al activității și personalității sale. Nu-l admira atît pentru realizările științifice ale lui Iorga cît pentru dinamismul, energia, randamentul și "forța lui cosmică". Critica lui Eliade avea drept obiect activitățile savante, politice și literare ale lui Iorga. Atitudinea sa critică a devenit mai dură în articolele ulterioare, admirația descrescînd proporțional. Punctul culminant a fost atins de recenzia lui Eliade asupra lucrării lui Iorga Eseu de sinteză a istoriei omenirii. Care erau obiecțiile lui Eliade
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ale dușmanilor lui Iorga, ca Eugen Lovinescu sau Mihail Dragomirescu, Cernăianu ataca operele științifice, personalitatea și temperamentul lui Iorga într-o manieră denigratoare. Orice conflict (și Iorga era angajat în multe) era amplu discutat unilateral. Nu erau omise nici pozițiile literare ale lui Iorga. Opiniile lui sămănătoriste, chiar și controversele lui literare cu cumnatul său, Gheorghe Bogdan-Duică, erau menționate pe larg. Era acordată atenția cuvenită și controversei cu Maiorescu. Problema cu pamfletul lui Cernăianu consta în forma în care era prezentat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]