192,525 matches
-
elevilor cunoștințe În rezolvarea sarcinilor propuse. Principalele obiective ale acestui proiect au fost: - să identifice și să folosească informații provenite din lecturi și legende istorice - să descrie Într-o manieră simplă și clară un personaj istoric folosind surse istorice și literare date - să utilizeze tehnici simple de construcție și finisare pentru realizarea unui colaj din diferite materiale - să Învețe să cânte cel puțin o strofă din „Hora Unirii” - să Învețe pași simpli de dans specifici cântecului „Hora Unirii” - să realizeze desene
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
cu o exemplara fidelitate estetică și morală față de sine și de propria-i opera. Unitatea acesteia nu exclude, firește, schimbarea sau înnoirea, dar ele sunt datorate reacției spiritului la cursul vremii și al vremurilor, si nu înlocuirii conjuncturale de program literar.806 La culture allemande, qui a une longue tradition européenne, a constitué pour Blaga un grand avantage et a occasionné une vraie ouverture d'esprit. Comme îl est né dans l'Empire Austro-hongrois, Blaga entre en contact très jeune avec
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aveam în față. "959 Quelques-uns de ces poèmes traduits șont parus progressivement dans leș revues Saeculum et Steaua (L'étoile) ; d'autres ont été publiées après la mort de Blaga, dans des revues comme Viața românească (La vie roumaine), Gazeta literară (La gazette littéraire), Familia (La famille), Secolul XX (Le XXe siècle).960 * Le premier volume de traductions, Din lirica universală, constitue un florilège de la poésie universelle, réunissant des poèmes de l'Antiquité (égyptiens, chinois, grecs, persans), des poèmes des peuples
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
éprouve avoir pour Faust et avance să proposition de réaliser une nouvelle traduction de cette tragédie : Cunoștințele de limba germană, pregătirea filosofica ce-o am și experiența poetica ce mi-am însușit-o în curs de peste trei decenii de activitate literară îmi dau îndrăzneala să cred că aș putea să întreprind o asemenea lucrare. Opera e grea și efortul ce ma așteaptă este enorm. Dar Faust este pentru mine o veche problemă.974 Comme le régime communiste ne lui était pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
existat cândva la noi, în duhul unor poeți însetați de largi orizonturi, în perioada de formare a limbii moderne, dinainte de Eminescu. Din motive lesne de înțeles, acel cuvant de început n-a putut să dea roade, care să rămână, graiul literar poetic fiind atunci însuși în faza tatonărilor de principii. Cand limba literară română modernă prindea chip datorită ostenelilor lui Alecsandri și Eminescu, poeții de seamă și-au închinat zelul aproape exclusiv creației originale; traducerile erau lăsate la periferia interesului sau
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în perioada de formare a limbii moderne, dinainte de Eminescu. Din motive lesne de înțeles, acel cuvant de început n-a putut să dea roade, care să rămână, graiul literar poetic fiind atunci însuși în faza tatonărilor de principii. Cand limba literară română modernă prindea chip datorită ostenelilor lui Alecsandri și Eminescu, poeții de seamă și-au închinat zelul aproape exclusiv creației originale; traducerile erau lăsate la periferia interesului sau, si mai rău, în grija diletanților, câri totdeauna și-au făcut loc
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1010 À ce moment de son analyse, Blaga offre une très moderne définition de la traduction de poésie : O traducere poetica valabilă în sine și prin sine este, prin toate condițiile ei, obiective și subiective, o "recreare", iar nu o transpunere literară dintr-o limba în altă limbă. Marile traduceri câri contează în diversele literaturi sunt "echivalente poetice", nu simple "traduceri". Nemții au pentru acest fel de traduceri termenul de "Nachdichtung" sau chiar de "Umdichtung". Traducerea mea este o "Nachdichtung".1011 Dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
urmărit într-adins acest lucru. Din contră, ceea ce s-a făcut, s-a făcut împotriva oricărei intenții. N-am căutat, adică, să impun limbii tiparul meu. Intenția mea era să mă depersonalizez pe cat putință și să asimilez pe Faust limbei literare românești în general.1023 Le poète traducteur imprime son style littéraire au texte cible, mais cela devient un fait secondaire, inhérent à la traduction : ce qui compte vraiment est, par contre, " assimiler " l'œuvre étrangère à la langue roumaine. Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des revues Revista Română de Drept Umanitar (Revue Roumaine de Droit Humanitaire), Viața Medicală (La vie médicale), Interférences (revue de la Ligue de Coopération Culturelle et Scientifique Roumanie-France). Elle a publié des poèmes et des articles dans des revues comme România Literară, Viața românească, Adevărul literar și artistic, Haiku, Orion, Jef (Bruxelles, Belgique), Terpsichore (France), Nouvelles de Roumanie (France). Le travail traductif de Paula Romanescu est remarquable : elle a publié une trentaine de recueils traduits, parmi lesquels des poèmes de Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Drept Umanitar (Revue Roumaine de Droit Humanitaire), Viața Medicală (La vie médicale), Interférences (revue de la Ligue de Coopération Culturelle et Scientifique Roumanie-France). Elle a publié des poèmes et des articles dans des revues comme România Literară, Viața românească, Adevărul literar și artistic, Haiku, Orion, Jef (Bruxelles, Belgique), Terpsichore (France), Nouvelles de Roumanie (France). Le travail traductif de Paula Romanescu est remarquable : elle a publié une trentaine de recueils traduits, parmi lesquels des poèmes de Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000. GÁLDI, Ladislas, Contributions à l'histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, Akadémiai Kiadó (Maison d'édition de l'Académie des Sciences de Hongrie), Budapest, 1972. GANĂ, George, Operă literară a lui Lucian Blaga, București, Minerva, 1976. LOUBIÈRE, Philippe, Traduire " În marea trecere " de Lucian Blaga (1895-1961) ", étude déposée, Paris, 2002. MICU, Dumitru, Lirica lui Lucian Blaga, Editura pentru Literatură, București, 1967. MICU, Dumitru, Estetică lui Lucian Blaga, Editura Științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
op. cît.), la traduction des titres des ouvrages de Lucian Blaga nous appartient là où îl n'y a pas de traduction en français. En ce qui concerne leș titres des œuvres en roumain, nous avons consulté George Gană, Operă literară a lui Lucian Blaga, București, Minerva, 1976. 823 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît., p. 17. 824 On ne pourrait pas considérer la poésie de Blaga comme un argument qui s'ajoute aux fondements de șa métaphysique. Nous traitons cette problématique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 51) ; leș " visions fragmentées, comme leș images, incessamment changeantes, de la rue, et ce regard tourné vers l'impersonnalité du monde extérieur " (p. 66) ; la " fragmentation de la vision " (p. 66) ; l'" imagination visionnaire " (p. 70). 903 V. George Gană, Operă literară a lui Lucian Blaga, op. cît., p. 103-118. 904 Elena-Brândușa Steiciuc, " Le chant de la terre et des étoiles ", în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 23. C'est nous qui soulignons. 905 Idem, p. 22
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
stimulant fort et cinglant pour le travail que je voulais achever. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 997 Idem, p. 116 : De la inceput mi-am dat seama că în transpunerea lui Faust trebuie să utilizez toate resursele limbii noastre literare curente. Două mari izvoare îmi stăteau la îndemână: graiul popular sublimat în grâi literar, si neologismul. Mi-am propus să fac uz în traducerea mea, după cerințe, atât de expresia neaoșa, plastică, plină de iz și de atmosfera de origine
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
peu de mots régionaux ou locaux auxquels j'ai été forcé de recourir. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 1000 V. Idem, p. 117 : Se știe că scriitorii mai nutresc în general și astăzi ambiția de a îmbogăți limba literară cu cuvinte locale, regionale. Am găsit că o asemenea aspirație trebuie retezata în fața lui Faust. Străduințele mele nu mergeau atât spre vocabularul îmbelșugat, cât spre întrebuințarea nuanțata, neobișnuită uneori, a unui vocabular de circulație generală printre români. Ceea ce urmăream nu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
stylistiques de l'œuvre d'origine et des structures stylistiques propres au poète traducteur. Même și le traducteur essaie de se dépersonnaliser, l'interférence des structures se produit inévitablement. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1009 Ibid : " În critică literară europeană s-au făcu în deceniile din urmă studii din ce in ce mai concludențe ce arată că trăsăturile, inclinările, ticurile stilistice cele mai caracteristice ale unui poet pot fi studiate cu deosebire asupra traducerilor ce le face după opere scrise în alte limbi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui soulignons. 1016 Idem, p. 121 : " Une condition essentielle de la bonne traduction est qu'elle ne doit pas paraître traduction. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1017 Idem, p. 120 : " Dar să intrăm și în unele chestiuni de tehnica literară. [...] Nenumărate probleme de tehnica poetica mi s-au pus în legătură cu traducerea lui Faust. Cosmopeia lui Goethe este o sinteză de genuri poetice și de forme poetice, unica în felul său în literatura universală. " (" Mais abordons aussi certaines questions de technique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'assimiler Faust à la langue roumaine. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1024 V. Ibid : " Asimilarea acestui univers poetic care este Faust se cerea făcută cu toate mijloacele și uneltele ce ni le pune la dispozițe limba noastră literară și în alcătuirea unor noi expresii sau formațiuni de limbă. " (" L'assimilation de cet univers poétique qui est Faust devait se réaliser avec tous leș outils et leș moyens que met à notre disposition notre langue littéraire pour la création
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
, supliment literar al ziarului „Zimbrul”, apărut la Iași, săptămânal, între 23 ianuarie 1855 și 16 iulie 1856. Teodor Codrescu și Dimitrie Gusti sunt redactorii revistei; de la 17 mai 1856 primul devine și „redactor răspunzător”. Secretar de redacție este posibil să fi fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
Tăutu, A. N. Scriban, N. Voinov. În jurul revistei s-a concentrat acea parte a intelectualilor pentru care ideea de progres social rămânea încă o noțiune vagă și plină de riscuri. De aceea, există totuși aici, în raport cu restul presei politice și literare unioniste, o ușoară nuanță de conservatorism în planul atitudinii sociale, dar și în acela literar. Nu este vorba de un conservatorism asimilabil celui junimist, de mai târziu, ci de o oarecare inerție în acceptarea ideilor noi, de un regret nemărturisit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
pentru care ideea de progres social rămânea încă o noțiune vagă și plină de riscuri. De aceea, există totuși aici, în raport cu restul presei politice și literare unioniste, o ușoară nuanță de conservatorism în planul atitudinii sociale, dar și în acela literar. Nu este vorba de un conservatorism asimilabil celui junimist, de mai târziu, ci de o oarecare inerție în acceptarea ideilor noi, de un regret nemărturisit, dar vizibil, pentru starea veche a lucrurilor, pentru lumea care dispărea. Chiar și aspectul grafic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
Serbia), poet și traducător. Școala, începută de C. în satul natal, e continuată la Vârșeț. Studiile superioare le face la Belgrad (filologie) și la București (istoria și teoria artei). După absolvire (1977), este redactor, apoi președinte (din 1988) al Comunei literare Vârșeț, membru în redacția revistei „Lumina” (1974-1981) și (din 1984) redactor corespondent pentru Vârșeț al Postului de Radio Novi Sad. Colaborează la numeroase reviste literare din România și din Iugoslavia. A primit Premiul Festivalului iugoslav de poezie (Titograd, 1980), al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
istoria și teoria artei). După absolvire (1977), este redactor, apoi președinte (din 1988) al Comunei literare Vârșeț, membru în redacția revistei „Lumina” (1974-1981) și (din 1984) redactor corespondent pentru Vârșeț al Postului de Radio Novi Sad. Colaborează la numeroase reviste literare din România și din Iugoslavia. A primit Premiul Festivalului iugoslav de poezie (Titograd, 1980), al Societății Scriitorilor din Voivodina (1995) ș.a. Debutează precoce, cu poezii în ziarul „Libertatea” (1968), și editorial, cu volumul Menire în doi (1970). Așezându-se pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
un experiment. Să încercăm, să răspundem la următoarele întrebări (dintre alte multe posibile) „sclavul muncea?”; „Socrate muncea?”; „femeia care depune o activitate în gospodăria sa muncește?”; „dar aceeași activitate depusă de o salariată la un restaurant este considerată muncă?”; „criticul literar care citește o carte pentru a-i face o recenzie remunerată, muncește?”; „dar dacă citim aceeași carte pentru plăcerea noastră înseamnă că muncim?”; „cel care fabrică ilegal droguri muncește?”; „cel care se ocupă cu activitățile la bursă și-și asigură
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
din Târgu Jiu, ,,Răsăritul” din Chișinău, ,,Chemarea” din Cluj, ,,Flacăra”, „Transilvania”, ,,Sămănătorul” din Reghin), scoate la Sighetu Marmației ,,Căminul nostru”, revistă al cărei director este între 1924 și 1927, an în care publicația se mută la Bacău. Fondator de publicații literare, I. mai activează ca director la ,,Tribuna poporului” (Satu Mare) și redactor responsabil la ,,Viitorul Maramureșului”. Întâiul volum de versuri al lui I.-O., Primele acorduri (1908), conține „licăriri și scântei din marele foc”, precum aprecia încurajator în prefața cărții Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]