20,230 matches
-
care nu mărturisesc că Iisus Cristos vine în trup.” Da de unde jupîne amăgitor și scornitor, noi urmașii lui Iosius cel adevărat avem un proverb care spune că hoțul strigă totdeauna hoții! Îndrăcitul Irineu care a scris despre ei, i-a acuzat de cele mai infame practici se-xuale și hedoniste chiar dacă Tora este plină de asemenea blăstămății, considerîn- du-i întruchiparea răului pe pământ și nici nu se putea altfel pentru întunecata secă- tură, cît timp Carpocrate le rupea gîtul cu minciunile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
popoarele pămîntului de la o margine la alta erau topite după bunătățile învățăturilor lui Iahwe. Își arată ne-mulțumirea față de complicitățile episcopilor din Cartagina și Roma pentru că iu-deo-creștinismul este adresat mai mult intelectualilor și deci un cult de salon, Ter-tulian îi acuză pe aceștia că au pactizat cu diavolul, că au transformat religia într-o afacere iar păcatele în marfă(așa făceau și rabinii), combătînd luxul și lăcomia ce a pus stăpînire pe mai tot clerul iudeo-creștin. Chiar cuvîntul paganus pe care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mai canonizat odată în anul 90 al erei noastre la Jamnia, după ce i-ați trecut prin sabie pe saducei și ați impus ca text cultic schisma farisei- lor alexandrini, foarte diferit de vechile scrieri ale lui Ezra și Neemia? Vă acuză de viclenie și minciună textul Apocriful Facerii descoperit la Qumran și care dovedește că toate pretinsele scrieri revelate sînt niște plăsmuiri josnice ale rabinilor fă-cute în secolele l-lll ale erei noastre, cu scopul declarat de atîtea ori în conținutul lor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
duce la concluzia că sînt foarte diferite de ceea ce cunoaștem noi sub numele de ,,revelații mozaice” iar cea mai bună dovadă este manuscrisul intitulat Apocriful Facerii, foarte diferit textologic și conceptual față de ce știm din Tora. Dacă Origene i-a acuzat pe iudei de fapte atît de grave înseamnă că în acele vremuri se știa de făcătura lor, iar ascunderea manuscriselor Vechiului Testament descoperite la Qumran, arată că Origene avea dreptate și Vaticanul împreună cu Frăția lui Israel s-ar fi demascat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu.” Mărturisirea continuă și în alte scrisorele aiurele, așa ca să îi fie revelația deplină și conspirația vecină. Textul de mai sus dovedește că Saul cunoștea bine scrierile geților iar scrisorica Domniei Sale îl acuză că se apucase de o schismă în sînul mozaismului preluînd conceptele teologice ale geților pe care le-a trecut printr-un crîncen proces de iuda-izare, cum făcuse și Filon cu filozofia grecilor cu ceva ani mai devreme, iar probele acuzării
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nu în timpul domniei lui. Iar Ioan ne transmite o informație și mai aiuritoare, Iisus avea o vîrstă care se apropia de cincizeci de ani cînd iudeii l-au condamnat să-l trimită la cele veșnice. Călugărul scit nu poate fi acuzat că a fost un ignorant sau era beat cînd a calculat data nașterii, pentru că ea contrazice scrierile cuprinse în Noul Testament. Sin-gura explicație logică este că această ,,greșeală’’ făcută cu premeditare de călugărul scit se datorează cunoașterii altei realități decît cea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
jurul naționalismului, fascismului, Holocaustului, în care personalitatea lui Ion Antonescu este prezentă de fiecare dată. Judecata istorică se sustrage, cu dificultate, acestor confruntări de opinie și atunci când izbutește să o facă - sau crede că a făcut-o - ea este, imediat, acuzată de părtinire: o apreciere pozitivă la adresa mareșalului este rapid taxată de unii drept “reabilitarea aliatului lui Hitler”, o critică - drept “denigrarea unui mare patriot” de alții. Istoriografia problemei nu este foarte bogată. În România, această problemă a fost adusă în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
rezista până la ultimul om. România a avut cele mai mari pierderi la Stalingrad dintre aliații Germaniei. Ofițerii și soldații care au reușit să scape povesteau în țară că fuseseră trimiși în luptă în condițiile cele mai nefavorabile și că erau acuzați. în mod jignitor, de camarazii lor germani, că sunt vinovați de catastrofă. Li se reproșa că rezistența slabă, opusă de trupele române, ar fi dus la încercuirea Armatei a 6-a germană, în Stalingrad 2. Pierderile românești, în această operațiune
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
jurul naționalismului, fascismului, Holocaustului, în care personalitatea lui Ion Antonescu este prezentă de fiecare dată. Judecata istorică se sustrage, cu dificultate, acestor confruntări de opinie și atunci când izbutește să o facă - sau crede că a făcut-o - ea este, imediat, acuzată de părtinire: o apreciere pozitivă la adresa mareșalului este rapid taxată de unii drept “reabilitarea aliatului lui Hitler”, o critică - drept “denigrarea unui mare patriot” de alții. Istoriografia problemei nu este foarte bogată. În România, această problemă a fost adusă în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
rezista până la ultimul om. România a avut cele mai mari pierderi la Stalingrad dintre aliații Germaniei. Ofițerii și soldații care au reușit să scape povesteau în țară că fuseseră trimiși în luptă în condițiile cele mai nefavorabile și că erau acuzați. în mod jignitor, de camarazii lor germani, că sunt vinovați de catastrofă. Li se reproșa că rezistența slabă, opusă de trupele române, ar fi dus la încercuirea Armatei a 6-a germană, în Stalingrad. Pierderile românești, în această operațiune, au
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
nou, importanța operei scriitorului. Prima carte, Francisca, e un roman-cronică al unor transformări sociale postbelice și a fost remarcată la vremea apariției datorită viziunii novatoare în care trata subiecte ce în epocă se bucurau în mod curent de abordări convenționale; acuzată ulterior de conformism conjunctural față de „comandamentele” impuse de politica de dirijism cultural a oficialității comuniste, parțial repudiată de autorul însuși, cartea nu e, totuși, neglijabilă sau neinteresantă: temele predilecte și obsesiile romancierului, caracteristice, sunt deja depistabile în acest volum de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
și multe dintre viziunile sale au fost eretice. Drept urmare, era secretos și nu dorea să își reveleze realizările. Între timp, pe când Newton reflecta asupra descoperirii sale, Leibniz și-a dezvoltat propria metodă de analiză matematică. Și, cu promptitudine, s-au acuzat reciproc de plagiat, iar comunitatea matematică engleză, care îl susținea pe Newton, s a desprins de matematicienii de pe continent, care îl susțineau pe Leibniz. În consecință, englezii au adoptat notația fluxiunilor lui Newton în locul celei diferențiale, mai bune, a lui
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
domnul în chestiune l-am bruscat în societate, dar a tăcut frumușel, ca un om de nimic ce este" Eminescu către Veronica, 1881) ne putem întreba cînd a mai fost timp de marea prietenie? Paul Zarifopol care nu poate fi acuzat de antipatie față de Cragiale mărturisește că "nu rareori l-am auzit zicînd: Eminescu era un prost." La rîndul său, acesta nutrea ideea că doar o moarte nenorocită a asigurat succesul poeziilor ("lui Eminescu, care a dus o viață de pîrlit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
comune ale lui și l-a reflectat într-o oglindă măritoare și totuși exactă". În plus aș adăuga i-a oferit spre vețuire un univers-bîlci din care nu lipsesc trivialitatea și pornografia, poate însă nu la nivelul pe care îl acuza H. Sanielevici: "Pentru Caragiale viața e un mare bîlci, care prezintă priveliștele cele mai interesante [...] și foloasele cele mai pozitive, aceluia care știe să uzeze de dînsa; într-un bîlci însă ar fi absurd să fii amabil, să umbli cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
realizarea lucrurilor pe care le dorea făcute. Există două aspecte pentru a-i face pe oameni să depășească sentimentul că sunt forțați să facă lucruri. Prima este să descrieți problema, situația sau scopul într-o manieră prietenoasă. Nu fiți intimidant, acuzând sau criticând oamenii. Așa cum spunea Dale Carnegie, orice prost poate critica, condamna sau se poate plânge - și majoritatea o face. A doua și cea mai importantă: folosiți cuvântul magic „ajutor”. Rugați oamenii să vă ajute și veți obține un răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
cât mai des. +++ +++ Epilog Kopmeyer spunea: „Soluția la orice problemă se află acolo doar dacă dezvoltăm curajul, obiceiul și rigoarea de a întreba”. +++ Ideea 117. Cum să urmați „Principiul judecătorului înțelept” atunci când aveți de-a face cu oamenii V-a acuzat cineva vreodată de ceva ce s-a întâmplat, iar informațiile pe care se baza erau greșite? Dacă luați decizii cu privire la lucruri precum greșelile, disciplina sau alte probleme, există o mare probabilitate să judecați greșit sau să trageți concluziile nepotrivite. Uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
ceea ce s-a întâmplat. Provocarea este să vedeți care este adevărul. Un judecător înțelept ascultă întotdeauna toate părțile implicate înainte de a da un verdict. Așadar, data viitoare când sunteți pe punctul de a vă ataca angajații sau de a-i acuza, asigurați-vă că ați auzit pe toată lumea, apoi încercați să ajungeți la o concluzie corectă. Uneori, adevărul este greu de aflat, chiar și atunci când aveți toate datele. Ce se va întâmpla dacă faptele nu vă sunt clare? Astfel de decizii
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
un carton de 3 × 5, scrieți: „Fii un judecător înțelept. Îndoiește-te de informația primită inițial până când o poți verifica. Apoi emite o judecată corectă”. +++ +++ Epilog Nimic nu este mai demoralizant sau mai degradant pentru un angajat decât să fie acuzat de ceva de care nu este vinovat. +++ Ideea 118. Ușa dumneavoastră este deschisă Ați auzit vreodată că „luminile sunt aprinse, însă nu este nimeni acasă”? Este greu să îmi aduc aminte de câte ori mi s-a spus că un angajator duce
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
parte, demonizarea femeii prin reproducerea parabolei biblice a păcatului originar al Evei, iar pe de alta, divinizarea ei prin recuperarea blestemului de către fecioara Maria. Credință creștină închide itinerarul feminin în două extreme: Eva la început, Maria la sfârșit. Eva este acuzată de păcatul originar, Maria salvează și răscumpără blestemul Evei. Conform acestui model, reluat de toate timpurile sub diferite aspecte, femeia devine ființă complexă, alegorie a Binelui și Râului, valorii și antivalorii, având în același timp cele două chipuri: al Mamei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
jocurile de cuvinte nu dezvăluie altceva decât pitorescul limbajului, lăsând intactă banalitatea afirmațiilor. "Jocul de cuvinte reușit e însă acela care prin asocierea formelor pune în lumina și o legatura mai profundă, ascunsă, a faptelor" [idem]. 365 "În general, bărbații acuză femeile că sunt limbute, dar ei dețin monopolul discursurilor, necrologurilor etc., iar studiile americane recente demonstrează că ei vorbesc mai mult decât femeile" [Cernichevivi, p.74]. 366 Felul contelui Muffat de a o dezmierda pe Nana constă în primitivizarea limbajului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care se datorează, conform opiniilor lui T. Sellin, antagonismului existent între normele de comportament și conduita diferitelor grupe sociale. Preluând ideea socializării și "învățării negative", A. Cohen consideră delincvența drept un atribut reprezentativ pentru anumite "subculturi" sociale, unde diferiți indivizi acuză faptul că perspectivele și căile de acces spre diferite bunuri și valori sociale le sunt obturate, datorită "neșansei existențiale". În consecință, la nivelul acestor grupuri se elaborează și dezvoltă un sistem culturalo-normativ propriu, antitetic celui social, facilitând prin această opozabilitate
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
istoric saturată de autostigmatizare: părea un excelent mod de a reconcilia trecutul cu prezentul, de a amalgama naționalismul și comunismul, cu ajutorul celui mai mic numitor comun al lor, resentimentul antioccidental 14. În manifestările sale cele mai vulgare și vehemente, protocronismul acuza deschis Occidentul de a-i fi furat României cele mai mari realizări intelectuale și artistice și de a organiza un complot ticălos împotriva a tot ce este românesc. Fără doar și poate, cele mai josnice expresii ale protocronismului, folosite deseori
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de a te opune tiraniei 17? Noica și cei care l-au urmat au încercat sistematic să sugereze că biografia gânditorului este irelevantă, doar activitatea sa spirituală contează. Astfel sperau cu toții că puteau ignora vocile tot mai numeroase care îl acuzau pe Noica fie de colaborarea cu comuniștii, fie de susținerea Gărzii de Fier, fie de amândouă. Asemenea confraților săi interbelici fugiți în Occident, Eliade și Cioran, Noica avea de dat seama de o stânjenitoare raliere politică din tinerețea sa. Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
notorietate sintagmei prin cartea sa despre atitudinile americane față de Holocaust, de la ultimul război până astăzi, The Holocaust in American Life, Houghton Mifflin Co., 1999; Norman Finkelstein, în lucrarea sa amintită mai sus (aspru condamnată și de Novick), merge până la a acuza personalități evreiești ca Elie Wiesel (supraviețuitor al Holocaustului și militant global al memoriei), organizații internaționale evreiești (în primul rând cele care obțin și gestionează sinistrele „reparații” financiare în numele victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului), politicieni americani și oficialitățile israeliene de manipularea cinică
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Eliade a fost sau nu sincer în pledoariile sale pentru Garda de Fier; nu se mai pune nici problema - în cazul în care se stabilește că tânărul de atunci fusese sincer - raportului dintre câteva texte reprobabile și genocid. Savantul e acuzat direct de crimă. Din ideolog, el devine călău: a ucis cu mâna lui evrei la București, i-a atârnat în cârlige la abator, i-a măcelărit și i-a jupuit de vii. Spre sfârșitul cărții, puțin înainte de a-l prefera
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]