20,853 matches
-
în 1970, Galeriile de Artă „Cupola”, Iași în 1973, 1980, 1983, 1987, 1989, 1994, 1999 și 2000. A participat la 12 expoziții de grup în țară și la expoziții românești peste hotare: Haga - Olanda în 1969, Cannes - Franța, Haga - Olanda, Palma de Mallorca - Spania în 1970, Madrid, San Sebastian, Barcelona - Spania în 1973, Cottbus - Germania în 1979. În perioada 1990 - 1995 a participat la Salonul de toamnă al Filialei Iași a U.A.P. iar în perioada 1996-2001 la Salonul ARTIS, de la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ce îmi spusese Jose de astă dată, Alfonso îi ceruse 200 de dolari americani ca să poată participa la ceremonie, în timp ce nouă, fetelor, nu ne ceruse nici un ban. Jose i-a spus că nu are atât de mult și au bătut palma la 100 de dolari. Până la urmă, Jose nu era sigur dacă are de unde să găsească și 50. Sumele în sine mie mi se par exorbitante având în vedere că în Ecuador multe persoane abia-abia câștigă 50 de dolari într-o
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
anilor 60 și mazilit după un singur episod , nu știu ce filme aș mai fi văzut : cîteva episoade din Emmanuelle și cam atît. Așa, am văzut filme de Hitchcock, Spielberg, Sidney Lumet, John Boorman, John Huston, Richard Lester, Richard Attenborough, Brian De Palma, Terry Gilliam, Jean-Jacques Annaud, Philip Kaufman, Fred Zinnemann, Fred Schepisi... și m-am lansat. Presupun că și cel mai pretențios cinefil ar admite că s-au văzut și lansări mai proaste. Vara următoare mi-am petrecut-o la Cinematecă, uitîndu-mă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
baie din cinci în cinci minute ; 4. la fiecare 25 de minute, Jean Marais intră într-o încăierare cu spada ; 5. la fiecare 15 minute, Jean Marais sloboade un hohot de rîs inexplicabil și voinicesc dat capul pe spate, tras palmă peste pulpă, dezvelit pînă la ultima măsea de minte , genul de rîs pe care nimeni n-a mai avut destulă bărbăție să-l încerce de la Errol Flynn încoace. E reconfortant să ți se amintească (mai ales dacă ești încă sub
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
produs de Andrei Boncea) în trei limbi de circulație internațională, printre care și romîna, iar hoțul cazinoului e însuși Limbă (Jean Constantin), pe care Moldovan continuă să l trateze cu ceea ce înțelege el prin simpatie o condescendență rasistă care cere palme. în fine, cel mai longeviv ruletist al cazinoului, un tip care joacă sub numele de Latin Lover (Ion Rițiu), se dovedește a fi nimeni altul decît Cristian Vasile, legendar trubadur al Bucureștiului interbelic și, după cum ni se arată într-o
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
alt montaj paralel unul de tip Nașul violențele butaforice de pe scenă vs violențele reale din foaier. Numai că, în Nașul, paralelismul chiar însemna ceva, pe cînd aici e doar o fiță. OK, tot de fițe se ținea și Brian De Palma atunci cînd reconstituia, în Incoruptibilii, o secvență din Crucișătorul Potemkin, dar fițoșenia lui De Palma nu-l împiedica să regizeze o pistoladă eficientă, pe cînd puseurile de formalism ale lui Forster sînt în răspăr cu interesele lui ca regizor de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
foaier. Numai că, în Nașul, paralelismul chiar însemna ceva, pe cînd aici e doar o fiță. OK, tot de fițe se ținea și Brian De Palma atunci cînd reconstituia, în Incoruptibilii, o secvență din Crucișătorul Potemkin, dar fițoșenia lui De Palma nu-l împiedica să regizeze o pistoladă eficientă, pe cînd puseurile de formalism ale lui Forster sînt în răspăr cu interesele lui ca regizor de acțiune. Chiar și cele mai slabe Bond-uri din trecut conțineau măcar cîte o cascadorie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
bazează pe experiența sa de profesor. Begaudeau însuși joacă rolul principal în ecranizarea regizată de Laurent Cantet, după un scenariu scris de regizor în colaborare cu romancierul și cu Robin Campillo. Atît romanul, cît și filmul (premiat anul acesta cu Palme dOr), sînt sclipitoare. Nu au nimic de-a face cu melodramele acelea didactice (în ambele sensuri) de tip Domnului profesor, cu dragoste sau Minți periculoase, în care personajele de elevi problemă sînt programate din fabricație să răspundă la presiunea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
rescrise permanent, în birourile secției "cadre" a partidului, atât în cursul vieții, cât și după moartea acestora. Rude incomode, inclusiv cele de gradul întâi, puteau dispărea că prin farmec din biografia oficială sau își modificau post-mortem, cât ai bate din palme, traiectoria vieții. Rolul unei mame naturale dar incompatibilă, din cine stie din ce motiv; cu biografia marelui cârmaci, putea fi preluat foarte bine de o altă mama, care corespundea criteriilor partidului, exact ca un rol dintr-o piesă de teatru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
au dus la o criză puternică în România. în urma unor eforturi supraomenești, ajuns într-o situație de neînchipuit la începutul căsătoriei, Costache cade într-o boală irecuperabilă la vremea respectivă, fără doctori și medicamente adecvate, el nevrând să vândă « nici o palmă de pământ », după cum spunea, paralizat fiind; Costache și toți ai săi află vestea sfâșierii țării cu multe lacrimi în ochi. Generalul Ion Antonescu a încercat să îndrepte unele greșeli politice, să recupereze teritoriile pierdute și marile valori materiale și spirituale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
El se sculase odată cu răsăritul luceafărului de dimineață iar acum, când soarele se ridicase deasupra copacilor, juncanii lui erau sătui de iarba ce o păscuseră cu mare hărnicie. Costache se ridică de pe buturuga pe care șezuse, își scutură pantalonii cu palma dreaptă, apoi se apropie de juncani ținînd în mână funia cu care îi adusese la păscut. înnoadă cu meșteșug funia printre coarnele juncanilor, lăsându-le lungime deajuns ca să se poată apăra de muște. Cu o vărguță în mână, ca să le
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
drumul către casă. Noaptea era caldă și luminată de o lună strălucitoare ce se ridica pe deasupra crucii de la biserica din sat, iar cei doi pășeau fără grijă că se vor împiedeca de vreun bolovan căci drumul era luminat ca în palmă. Capitolul IV Mărul discordiei Viața familiei lui Costache Gheorghiu și a părinților lor, de la care tocmai plecaseră cei doi nepoți, se scurgea în același timp, în paralel s-ar putea spune, și cu ale unor rubedenii apropiate, ce locuiau tot
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
zahăr și bomboane și busuioc și tămâie...tot ce trebuie la o înmormântare... O podidiră iar lacrimile acestea scurgându-se pe obrajii crestați de riduri, parcă mai adâncite de durerea mare ce o îndura acum. își șterse lacrimile cu amândouă palmele și apoi își zvântă mâinile cu șorțul cel nou, cusut de Emilia la atelierul unde lucra de ceva timp. Emilia, îndurerată și ea de jalea maică-si îi spuse lui tată-su că au luat tot ce trebuie șii făcu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am chemat și pe Ghiță Florea și pe Mihai Fănache, că am multe lucruri să vă spun. Lențâca se descurcă și singură cu animalele, că a crescut mare, și-i fată deșteaptă; Lențâca simte că a mai crescut cu o palmă auzind cuvintele de laudă ale fostului ei dascăl. Gheorghiță promite comandantului său de companie că-i va îndeplini poruncile. Urcând dealul Crucii, Gheorghiță se gândea la spusele domnului Averescu și ce oare vor afla la această întâlnire de premilitari care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
matale, cine are barbă, are și cheptine, se auzi răspunsul tot, în șagă. Dacă ți-e a cumpăra, mai pui ceva peste ce ai pus, ca să văd că ți-e de cumpărat cu adevărat; − Ce mai tura-vura, hai să batem palma, spune omul; − știi ce? îngăduie oleacă să mă mai sfătuiesc cu feciorul! Maria în sinea ei se învoise cu prețul dat dar dorea să mai câștige timp, că Dumitru ce părere putea să-și dea, el fiind încă un copil
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
porc și un juncan pe care le-ar vinde bucuros, dar nimeni nu cumpără nimic. Cu atâtea produse în gospodărie și totuși... sărăcie lucie! Doar hrana zilnică o aveau asigurată... Tata e negru, vânăt de supărare. Se frământă, bate din palme și se întreabă ce-i de făcut? Se alarmează mama și sora mai mică. Ele găsiseră rezolvarea momentului grozav de greu prin plâns... Tata și cu mine stăteam ca doi bărbați și căutam o rezolvare. Poate că va face el
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
un cutremur de mică intensitate, ca o prevestire sinistră a cutremurului catastrofal din 10 noiembrie 1940! De parcă atrocitățile săvârșite în teritoriile smulse din trupul țării și alte atrocități săvârșite de legionari n-ar fi fost suficiente, a venit și această palmă și blestem pe țară, acel cutremur devastator. Fiind sâmbătă, plec la Priponești să-mi văd părinții și să mă bucur de scrisorile primite de la aleasa mea. În Bârlad mă întâlnesc cu V. Chicoș, coleg de clasă, militar concentrat. Îmi spune
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sergenți din batalion! Sub botul de deal protector fixez obiective pentru fiecare grupă și ce-o vrea Dumnezeu și Soarta!... Partea proastă era aceea că plecam de pe o poziție dominantă în vale, că la noi totul se vedea ca în palmă și nici nu aveam sprijinul artileriei, care rămăsese dincolo de Nistru. Momentul era extrem de grav! Cu ani în urmă, fascinat de un mirific apus de soare de pe crestele Făgărașilor, făcusem un jurământ de sacrificiu pentru Transilvania și pentru pământul Transilvaniei. Acum
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
facă ceva. Iau legătura cu ei, cercetez iscoditor incinta școlii, exteriorul pe toată întinderea, iar cei doi oameni mă întreabă cu ce ocazie pe la ei? Le spun sec: „Sunt directorul acestei școli!” Amândoi, cei doi oameni își lovesc obrazul cu palma și-mi spun cu oarecare reținere în glas: „Vai, tovarășe, dar n-ai găsit o altă școală? Că aici e... cum se vede”. Timp de o oră discut cu ei, despre repararea școlii și termenul de reparat. Erau prea multe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
17 ies prin curte cu unele mici treburi gospodărești și peste puțin dau să intru în casă. Ușa de la bucătărie a scârțâit și atunci mă aud strigat cu glasul ei, de totdeauna: „Sandy, vino repede de-mi ține capul cu palmele, că rău mă mai doare!” Imediat sunt lângă ea, îi îmbrățișez capul cu ambele mâini, ea se uită la mine, îmi zâmbește, mă privește o clipă cu ochii ei albaștri, face o mișcare a capului dreapta stânga-dreapta și gata! N-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în tren gândindu-se la mama ei, iar nepotul rămas la Putna în vacanță se îmbolnăvește din senin la aceeași oră. Ceva asemănător se întâmplase cu tatăl meu, care în momentul rănirii mele pe front a început să bată din palme spunând: „Alixandru meu e în pericol” Era august și o căldură... Ajutat de vecine și rudele locale, iau măsuri ca totul să fie așa cum se cuvine... Trei zile s-a perindat atâta lume prin casa noastră, am găsit imediat un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
tovarășul a înțeles ce a-nțeles, îmi închipui că, în activitatea de comandant ce a avut-o până la pensionare, cam ce hotărâri a luat...” Mă așez pe locul meu, toți cei prezenți mă aprobă tacit - nu se putea bate din palme - secretarul trece la ordinea de zi, dar știam că nu-mi va fi tocmai moale. Marele meu noroc a fost că peste cinci luni a venit decembrie 1989, cu revolta din Timișoara și care... a cuprins toată țara... Ajunsesem la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
beată... la arest ! Doi inși o înhață ; ea se smucește și dă să se repează iar ; dar un sergent voinic o apucă de braț și o- nvârtește-n loc : - Nu zbiera și mergi ! strigă el scrâșnind și lovind-o greu cu palma peste gură. Aud atunci o horcăială-necată și, în cadrul luminat al birtului, văd silueta albă a femeii ridicând în sus brațele goale cu pumnii încleștați și dând capul cu părul despletit pe spate, ca si cum i s-ar fi frânt gâtul. Un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lui Goya : „Somnul rațiunii naște monștri”. Aici însă monstruozitatea provine dintr-un exces de luciditate, dintr-o dereglare a percepției, dintr-o focalizare diferită a lentilei. Avem o scenă de linșaj și un abuz din partea oamenilor legii la adăpostul nopții - palma vine tocmai pentru a tăia vocea celui care protestează. Am lăsat deoparte primul episod pentru că el este și cel mai interesant. Privirea fixează victima, scena din O făclie de paște este revelatoare în acest sens. Nebunul, căruia polițiștii îi dau
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și recalcitrant. Acesta „răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleș- tați” la femeia terorizată, a cărei sarcină reclamă un com- portament mai blând, „pe când ceilalți doi o strâng de aproape într-un colț”. Violența nu este doar verbală : „Și-i trage țâchii o palmă, s-o năucească”. Femeile sunt arestate, sunt ținute nemâncate, parte a supliciului, și suntem lăsați să înțelegem că ancheta este una destul de dură, chiar dacă comisarul nu poate merge prea departe cu țiganca însărcinată de teama unui posibil avort. Ancheta, putem
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]