21,807 matches
-
totalul locuitorilor, iar În mediul urban 23,1%. La Iași, capitala Moldovei, formau o treime din populație (pe la 1900 erau chiar jumătate), proporție Întâlnită și În alte orașe. Bucovina, cea mai nordică provincie a țării (Împreună cu Maramureșul), adăpostește Într-un poetic decor de dealuri și păduri vechea capitală a Moldovei — Suceava —, precum și mânăstiri din secolele XV-XVII, astăzi, pe lângă funcția lor religioasă, puncte de atracție turistică (vestite Îndeosebi pentru bisericile acoperite cu fresce În exterior). Anexarea la Austria a complicat alcătuirea etnică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1881-1943), unul dintre cei mai de seamă critici și istorici literari români și teoretician al culturii, vedea distincțiile (În Istoria civilizației române moderne, 1924- 1925) În termeni „rasiali“ și imuabili. După el, „prin natura contemplativității lor, moldovenii Înclină spre creația poetică“, În timp ce, „prin firea lor mobilă, comprehensivă și practică, muntenii și-au Îndreptat activitatea mai mult pe terenul politic și economic“ <endnote id="10"/>. Fapt este că, Îndeosebi În secolul al XIX-lea, moldovenii au dat cel mai important contingent de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se poate reda sensul, magia verbului și a imaginei era netransmisibilă. Așa că atunci, când mi-a spus că a tradus „Le Bateau Ivre” de Rimbaud, am Întrebat-o aproape sfidător cum a redat În românește primul vers din această minune poetică: mi-a dat cu un ton discret, pudic, o replică perfectă: Mărturisesc că am rămas mirat de perfecțiunea traducerii care Îmbina scrupulozitatea cu dreptul de readaptare, făcând din traducere o recreațiune. A tălmăci „les fleuves impassibles” prin „fluvii ce nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
-mi traducă un sonet, care și el, nu mi se părea posibil decât În limba lui originară. E una din cele mai magice din câte există: El Desdichado de Gérard de Nerval al cărui Început este: O tălmăcire, de valoare poetică egală a ultimei formule: „à la tour abolie” mi se părea imposibilă. „Abolir” Înseamnă „a desființa”, traducere aproximativă, fără valoare sugestivă; dealtminteri termenul francez nu are pe „a fi” În compoziția lui ca „a desființa” românesc. Dar altă traducere nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
secole, l’altissimo poeta are dreptate. Tangența cu această disciplină spirituală pe care o numim tradițională, pentru că e veșnică a produs În Lucreția Andriu o conversiune În sensul literal al cuvântului (cum - vertere), Îndreptând-o, ca să ne mărginim la fenomenul poetic, de la Valéry la Rainer Maria Rilke, cel mai important și cel mai criptic poet al sec. XX. Voi reda Începutul primei elegii de la Duino În care fenomenul de frumusețe este condiționat, este identificat cu o sfâșiere cosmogonică; amândouă, dau cunoașterea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care fenomenul de frumusețe este condiționat, este identificat cu o sfâșiere cosmogonică; amândouă, dau cunoașterea prin transmutațiunea Cunoscătorului În Cunoscut. Voi reda textul german pentru ca acei care cunosc această limbă, să-și poată da seama de pietatea și de fidelitatea poetică și intelectuală a traducătoarei. Elegii I. Am cunoscut-o, ca să spun așa, pe Lucreția Andriu, pe patul de moarte, căreia i-a rezistat cu voința Lady-ei Ligeia a lui Edgar Poe, admirabil tradusă de ea. După exemplele date mai sus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
datorită faptului că am fost plecată În concediu, a Însemnat foarte mult, purtând cuvântul dvs. și gânduri despre dragul meu tată care pentru mine a fost Întruchiparea dragostei părintești. Bunul Dumnezeu l-a Înzestrat cu o deosebită inteligență și talent poetic, fiind În același timp și un adevărat cărturar, după cum Însăși dumneavoastră Îl caracterizați. De la bunul meu tată mi-au rămas poezii, poeme cu teme istorice și religioase În zeci de strofe pe care intenționez să Încerc o tipărire a lor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
aceasta la mulți creatori de-ai noștri, i-a făcut să nu-și ducă opera la Îndeplinire. Putere de muncă, de selecționare și apoi de Înviere a materialului. Ce uscăciune ar fi putut ieși din scrisul unui cercetător fără harul poetic pe care Dumnezeu vi l-a dat. Sunt momente copleșitoare În prezentarea lui Eugen Lovinescu, cuvântarea la moartea lui Anton Holban, ideea de a o Însera pe Dna Ecaterina Bălăcioiu pe placa din cavoul Lovineștilor, cei care se gândesc la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
regretul meu vă răspund cu Întârziere la scris. Dvs. din 14 sept. c. dar nu din vina mea. A fost destul de greu să iau contact cu persoanele pe care mi le-ați indicat pentru a obține mărturii asupra frumoasei activități poetice a Lucreției Andriu. Vă rog să credeți că sunt devotat memoriei sale și bucuros să vă pot ajuta În frumoasa Dvs. inițiativă de-a organiza la Muzeul din Fălticeni colțul artistic sau vitrina ce probabil o veți izbuti În amintirea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai are ce face cu ele. Pe de altă parte nu trebuie uitat că nu s-a putut afirma ca poetă originală fiindcă a trăit zilele dureroase pentru literatura noastră, când trebuia să te conformezi unor tipare streine oricărei arte poetice. Asta pentru a nu spune prea mult. Mâine voi da la dactilografiere prefața pe care am scris-o și pe care am să v-o remit În original ca anexă la prezenta scrisoare, probabil de abia În două zile. Deci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
publice „Biografia Dragoslav”, care așteaptă acest lucru din anul 1968. Am citit În „România Pitorească” o succintă descriere a Muzeului pentru literatură din Flt., semnat de un reporter Spânu. Nu era o descriere amănunțită, ci una care voia să fie poetică; dar, mă rog, tot era ceva. În ziua de 17 dec. am fost la Pitești, la comemorarea celor 75 de ani ai societății elevilor liceului „N. Bălcescu”, unde am studiat, societate care poartă numele pretențios de „Junimea” (ca și revista
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Dimitriu, Mulțumesc pentru scrisoarea matale plină de prețioase informații, din care reiese munca Dv. pasionată, dar și eficace. Sunt f. curios să văd poeziile Lucreției Andriu. Pe tatăl ei, administrator de Plasă și avocat, l-am cunoscut. N-avea nimic poetic În el. De asemenea e interesantă descoperirea pictorului Hârlescu. Ar fi binevenită o monografie culturală a Rotopăneștilor alături de acele „Mărturii folticenene” pe care vrea să le scoată d-na Ungureanu, care s-a legat de Flt. Ai făcut mata frumoasă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
picioare, pentru că așa ai senzația că domini sala, nu te lași tu copleșit de ea. Are, înțeleg, o experiență destul de mare în reading-uri, adică în lecturi literare. Adrian Popescu a bulversat ordinea stabilită de gazde și în loc să înceapă cu recitalul poetic, se lansează într-o lungă divagație pe tema impresiilor despre Lisabona și a contactelor sale cu cultura italiană. Nu te-ai fi așteptat la o asemenea disponibilitate discursivă din partea lui; Adrian îmi păruse mai degrabă o fire timidă, retractilă. Italiana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
scoarță „încrețită”, precum un sâmbure de prună, năpădită de scoici și zdrențe de mușchi. Valuri calde și înspumate se sparg de stâncă, umplu toate defileurile și văgăunile pietrei - sunt împroșcat cu miriade de stropi sărați. „Oceanul de smarald” e numele poetic cel mai potrivit pentru această ființă vie și neliniștită, care smulge colegilor mei exclamații de admirație și extaz. O frumusețe și o prospețime ce contrazic flagrant renumele sinistru al locului sau justificându-l doar prin ruptura violentă dintre cele două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din Trenul Literaturii (restul s-au risipit prin oraș), se traduce în căști în mai multe limbi. Citesc varianta în engleză a poeziilor celor patru scriitori. Îmi plac mai mult Kuncius și Teixeira, care fac un mixaj îndrăzneț al imaginilor poetice și au o scriitură postmodernă... O căldură sufocantă, aproape 40 de grade. Mai potrivit (chiar recomandabil din punct de vedere medical) ar fi să te retragi undeva, într-un bar sau în camera de hotel, să zapezi în neștire telecomanda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
picturii din secolul al XX-lea, și nu sunt singurul care simte nevoia să-și clătească puțin retina încărcată de impresiile furnizate de tablourile vechilor maeștri. Instituția, apoi, se află în apropierea Palatului Fernan Nuñez, unde vom avea un reading poetic și o masă frugală înainte de îmbarcarea în trenul de Bordeaux. Clădirea arată destul de descurajant: o arhitectură banală de început de secol al XX-lea, despre care dacă n-ai ști, n-ai spune că adăpostește un muzeu. Incongruențele continuă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
am refulat-o cu obstinație. Mult mai mult m-a impresionat magazinul cu albume de artă contemporană de la parterul muzeului - o adevărată abundență de nume, stiluri și orientări, ce stârnește aviditatea cunoscătorilor și scutură multe pungi, în pofida prețurilor piperate... Lecturile poetice de la Palatul Fernan Nuñez se desfășoară într-un ritm alert, la masa poeților se succed aproape toate grupurile Trenului Literar: autorii citesc în limba lor maternă, cu sau fără comentarii marginale, apoi urmează versiunile în engleză, franceză, spaniolă. Un Turn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
povestise mai devreme, cu însuflețire, despre viața lui Mauriac la Malagar. O zi cu două mese, diferite ca stil și ambianță, dar la fel de consistente și foarte potrivite pentru duminica aceasta petrecută la țară. În sfârșit, Thomas Wohlfahrt propune un recital poetic ad-hoc, că doar n-o să ne consumăm timpul doar cu mâncatul și plimbatul în jurul vilei, se cuvine să ne mai și asumăm - barem și pentru propria distracție - rolul de scriitori. Drept scenă sau soclu servește un atelaj rustic, cu oiștea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
peisaje, care să-mi confirme mitul Parisului... Sunt peste treizeci de grade la soare și, până se va da semnalul de îmbarcare în autobuzele ce ne vor duce la hotel, trebuie să asistăm, la fel ca la Bordeaux, la spectacolul poetic oferit de Cabaretul literar „La Transcontinentale”. Reacția poeților care își aud numele rostite - de fapt stâlcite - de actorii francezi este copilăros-entuziastă, în ciuda oboselii acumulate pe drum. Poeta vanitas! Vom putea oricând spune că numele nostru a fost rostit pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să reia idei generale, să formuleze avertismente de manual, care nu implică nici un risc pentru ei. Și, din păcate, nici un pas pe calea cunoașterii. VASILE GÂRNEȚ: Ajung cu metroul, la 16.30, în piața Saint-Sulpice, unde va avea loc maratonul poetic intitulat Marche de la Poesie. Restul scriitorilor din Trenul Literaturii vor veni mai târziu, pe la 8 seara. Până atunci, împreună cu alți 12 colegi ai mei, printre care și Andrei Bodiu, particip la o paradă muzical-poetică, însoțiți de Odessa Klezmer Orkestra (acordeon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
liniștește respirația și îmi spală gâtul de praf.“ Multă lume la magazinul de suvenire și în expoziția de artă modernă deschisă în câteva săli ale castelului. Sosesc mereu noi grupuri de turiști, chiar dacă ploaia s-a întețit. Am o stare poetică: îmi notez rânduri, sintagme, observații și remarci care se vor constitui - știu aceasta - într-un poem sau în mai multe poeme „provocate” de vizita la castelul din Malbork. VITALIE CIOBANU: Realizez abia aici, subit, la castel, că Marienburgul, străvechea denumire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
unor est-europeni, pentru că sublimează niște angoase comune). Suedezul citește o baladă, dar înainte de asta, tulbură scenariul gazdelor, intrând în dialog cu publicul. Are o pronunție de parcă ar cânta. În comentariul de după lectură spune că mizează pe fonetică în construcțiile sale poetice, că folosește arhaisme pentru a crea o atmosferă specială, de „regresie în timp”. Colegii mei acordă autografe și primesc din partea Bibliotecii Municipale câte un pliant cu fotografiile lor. Întâlnirea durează mult peste cât fusese programată, din care cauză intrăm în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
spun, pentru că la ruși nu se știe niciodată... Pentru o scurtă și „importantă” replică, neadmițând vreo amânare, unii se ridică de pe scaunele lor cu paharele cu vin în mână, și vociferează gesticulând... La finalul discuției, când s-a deschis „recitalul poetic”, schimb câteva vorbe cu Dmitry Golinko-Wolfson. Mă întreabă de ce nu vreau să citesc un poem de-al meu, pentru că am traducerea în limba rusă. Da, dar e foarte proastă și aproximativă. Poemele mele au fost traduse în limba rusă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o idilă pastorală, departe de imaginile cu care obișnuim să asociem realitățile din această țară transformată în fieful unui șef paranoic. Dacă ți s-ar arăta un film sau un album cu poze al acestui cătun de basm cu nume poetic - Vyazynka -, nu ai crede niciodată că e vorba de actualul Belarus. Mulți turiști; de fapt, singurii „turiști”, propriu-zis suntem noi, scriitorii din Tren, care ne risipim pe potecile îmbietoare, ceilalți sunt localnicii bucuroși de distracție. Burnițează mărunt, dar sărbătoarea nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
primite la nu mai știu ce reuniune la Moscova. Tustrei autorii, aflu de pe copertă, fac surfing pe modele de ultimă oră, sunt up to date, cum se spune. Profesează performance-ul literar, poezia obiectuală și vizuală, precum și happening-ul, show-ul poetic. Un alt motiv de mirare, care mă încearcă în legătură cu ei, ține de locul lor de origine - Kostroma. Adică și în „Rusia profundă” se scriu, iată, poeme fără rimă, ironice, dezabuzate, înfiorate - mai ales la fată - de o sexualitate frustă, izvorâtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]