19,364 matches
-
fac părinții: el devine factor de decizie și cumpărător când Își pune la bătaie banii de buzunar, dar Îndeplinește și o funcție prescriptivă, conform noului său rol pe lângă părinți. Întrucât modelul autoritarist s-a descalificat, copilul de azi Își comunică preferințele, Își exprimă cererile și Își dă cu părerea În legătură cu alegerile făcute de părinți. Copilul „mut” ține de o epocă depășită: În situația actuală, el alege, Își face cunoscute dorințele, Își dă avizul În problema cumpărăturilor, iar părinții țin cont de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
politice impuse din exterior. Cultura este o abilitate a oamenilor de a utiliza tehnologii, relații sociale și acțiuni sociale astfel încât să ia decizii eficiente, atunci când sunt confruntați cu dificultăți și provocări. Cultura, încearcă antropologii să explice, este o combinație de preferințe individuale în cadrul organizării sociale, un ansamblu de inegalități, relații de putere și strategii rafinate de-a lungul timpului. Înainte de a descrie mai pe larg câteva principii care pot ajuta la îmbunătățirea randamentului proiectelor de dezvoltare, voi prezenta pe scurt două
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vor trebuie să treacă, doar o parte nesemnificativă dintre ei au ales să trăiască în așezarea „Regele Faisal”. Potrivit lui Donald Cole, cauzele au fost lipsa de cunoștințe și de empatie a planificatorilor, lipsa de comunicare dintre aceștia și beduini și preferința beduinilor de a se sedentariza acolo unde aveau deja rude, respectând, astfel, afilierea tribală care ar fi fost „secționată” de sedentarizarea făcută de sus. Mulți dintre ei ar fi dorit să combine păstoritul cu avantajele pe care sedentarizarea le-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
minim pentru o serie de programe. Privit din punctul de vedere al acoperirii unor beneficii și servicii, regimul românesc se apropie de cel social-democrat, însă, dacă luăm în considerare diferențele de status ale locurilor de muncă în acordarea beneficiilor, precum și preferința pentru un sistem bazat pe asigurări sociale, imaginea este apropiată de cea a unui stat al bunăstării de tip corporatist. Rolul important al familiei în furnizarea bunăstării, precum și ocuparea semnificativă în agricultură reprezintă două caracteristici care amintesc de un regim
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
exista în itemii aplicați în 1993 și 1999. Figura 4 - Dinamica opțiunilor pentru explicațiile populare ale cauzelor sărăciei între 1993 și 2003 Analiza din perspectivă dinamică a opțiunilor pentru una dintre explicațiile populare pentru sărăcie relevă o anumită constanță a preferințelor pentru atribuirea individuală a sărăciei. Alegerea variantei de răspuns „Nu au avut noroc” este aproape similară în toate cele trei cercetări, în timp ce preferința pentru atribuirea cauzelor sărăciei lipsei de voință individuală e în ușoară descreștere în 2003, dar se menține
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din perspectivă dinamică a opțiunilor pentru una dintre explicațiile populare pentru sărăcie relevă o anumită constanță a preferințelor pentru atribuirea individuală a sărăciei. Alegerea variantei de răspuns „Nu au avut noroc” este aproape similară în toate cele trei cercetări, în timp ce preferința pentru atribuirea cauzelor sărăciei lipsei de voință individuală e în ușoară descreștere în 2003, dar se menține la niveluri apropiate celor din 1993 și 1999. În schimb, explicația legată de structura socială înregistrează o creștere destul de marcantă, pe când cea legată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Practic, explicația bazată pe structura socială crește pe seama descreșterii explicației legate de neșansa socială și de vina individuală. Un fenomen similar a fost semnalat în țările Europei de Vest (Oorschot, Halman, 2000). În perioada cuprinsă între 1976 și 1990 crește preferința pentru explicațiile bazate pe structura socială în țările vest-europene, deoarece aceste state au trecut printr-o recesiune economică, iar oamenii au trăit direct sau indirect experiența sărăciei. O experiență asemănătoare au trăit și românii în anii tranziției. După 1989 sărăcia
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tipuri de cheltuieli sociale (sănătate, educație, ajutorarea unor grupuri aflate în nevoie) și pentru mai multe grupuri de persoane aflate în situație de vulnerabilitate (vârstnici, șomeri, familii sărace etc.). Chiar dacă suportul pentru aceste cheltuieli este destul de crescut, există și anumite preferințe în acordarea de ajutor grupurilor în nevoie. Populația consideră ca fiind legitim sprijinul acordat vârstnicilor și șomerilor, în timp ce familiile monoparentale și tinerii căsătoriți sunt percepuți ca nefiind îndreptățiți să primească ajutor din partea statului. Există, practic, un rezervor de suport difuz
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ceea ce indică un suport crescut pentru politici generoase de suport pentru săraci. Celelalte două explicații care se bucură de susținere crescută sunt lipsa de ajutor din partea statului și vinovăția individuală. Analiza în perspectivă dinamică a datelor indică o creștere a preferințelor populației pentru explicația bazată pe structura socială în ultimii zece ani. Se poate concluziona că idealul spre care ar trebui să se îndrepte societatea românească, având în vedere opțiunile populației, este o societate a bunăstării unde statul trebuie să joacă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nonguvernamentale. În mod special, guvernarea 1997-2000 a mizat aproape exclusiv pe „societatea civilă” în asigurarea serviciilor de asistență socială, ceea ce a condus la un eșec evident al suportului specializat, social și moral, pentru cei vulnerabili. Din păcate, a existat o preferință netă pentru tratarea problemelor grave nu în mediul natural de viață al oamenilor (familie și comunitate), așa cum ar fi fost firesc. Întârzierea creării unui sistem public funcțional de servicii de asistență socială a fost un factor principal responsabil de amploarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
funcționarea sistemului de sănătate și suporteri ai planificări guvernamentale (Vlădescu, 2004). După opinia mea, trecerea la noul sistem s-a făcut fără o analiză foarte clară a implicațiilor diverselor modele europene în contextul românesc și a presupus mai degrabă unele preferințe ale funcționarilor și oficialilor din guvernul de atunci pentru sistemul de tip german al asigurărilor. De fapt, România nici nu avea pregătiți în perioada imediat următoare momentului ’89 prea mulți specialiști în domeniul managementului sanitar sau al politicilor sanitare. Întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al apelului la medic. Nemulțumirea populației față de calitatea prestațiilor sistemului public de sănătate scade încrederea populației și duce la scăderea adresabilității. Cumularea acestui aspect cu lipsa veniturilor necesare pentru procurarea medicamentelor prescrise sau extraplățile pretinse de personalul medical pot explica preferința unor grupuri sărace sau cu un nivel scăzut de educație pentru autoaplicarea unor tratamente fără consultarea medicului. Diferențele urban-rural sunt serioase în ceea ce privește infrastructura. Există zone izolate în mediul rural, în care populația nu are acces la dispensare pentru servicii medicale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
subiectivă a progresului social este mai indicată decât una obiectivă. Aceasta pentru că, în multe privințe, indicatorii subiectivi au o putere de cuprindere mai mare decât cei obiectivi și au avantajul de a putea spune foarte mult despre nevoile, dorințele și preferințele oamenilor ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Veenhoven</Author><Year>2002</Year><RecNum>54</RecNum><record><rec-number>54</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Veenhoven, R.</author></authors></contributors><titles><title>Why social policy needs subjective
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
număr de 20 comuniști, din Tg. Ștefănești. +)b) Ridicarea imediată a tuturor evreilor din Tg. Ștefănești, între 18-50 ani Atât cei prevăzuți la litera a), cât și acei dela litera b) ar urma să fie evacuați, în zona interioară, de preferință în Oltenia, spre a fi cât mai departe de familiile lor, precum și de regiunea Moldovei, unde au legături familiale sau comerciale. ++)Cu această ocazie, vă rugăm a ne ordona dacă propunerile Marelui Stat Major sunt executabile imediat, sau se așteaptă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și cu populația evreo-comunistă, organizând acte de sabotaj, terorism și agresiune. Pentru curmarea acestor stări de lucruri, Domnul General Antonescu ordonă: 1. Evreii bărbați de la 18 la 60 de ani din orașul dvs. să fie adunați în cartierele evreiești, de preferință în școlile evreiești și în clădirile mai mari, punându-se sub pază, pentru a se sancționa imediat orice încercare de turburare. Să se ia măsuri de pază mai intense în cartierele evreiești. 2. Între orele 20-7.00 circulația evreilor să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
întreprinderile de stat; agricultura, industria, comerț, etc. c) Cererile vor fi făcute numeric; cele nominale nu vor fi luate în seamă; d) Nu se admite schimbarea evreilor din seria la care au fost chemați în alta, precum nici repartițiile după preferință, sau amânări de lucru pentru cei înstăriți, regim de favoare, etc. Orice intervenție pentru favoruri este interzisă, indiferent de calitatea celui ce intervine, iar acei ce vor interveni, vor fi raportați nominal Marelui Stat Major, pentru a se lua măsuri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Economiei Naționale, dela întreprinderile Comerciale importante găsite ca atare de acest Minister. d) Prin Banca Națională a României dela instituțiunile financiare pe care B.N.R. le va considera ca necesare vieții economice. 2/. Întreprinderile și instituțiile fac cererile arătând personalul nominal și în ordinea preferinței de toți evreii ce-i au angajați înaintea datei de 21 Iunie 1941, contingentul fiecăruia și motivul pentru care se solicită a fi exceptat arătând deasemeni numeric câți români au angajat. 3/. Comisiunile își încep activitatea la primirea instrucțiunilor speciale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
5/. În Ardeal, sașii și ungurii atrag atenția și simpatia evreilor care, în caz de lichidare, preferă să le treacă acestora activele comerciale și industriale, iar nu românilor. De asemenea stocurile de materiale importante ca: bumbac, cauciuc, cositor, merg de preferință în aceleași mâini străine, evitând întreprinderile românești de Stat. 6/. Măsurile severe de control al prețurilor și activității economice, îndeosebi Legea sabotajului economic 598 au fost elaborate, avându-se în vedere în special comercianții și industriașii evrei. Ei dispărând sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acestuia care-i duce în regat personal sau prin jand. sergent major Batca 630. Pentru faptele arătate mai sus, propunem să se facă concomitent anchete și la lagărul Otaci și în orașul Roman, de unde este soția și familia acestuia, de preferință organe străine de Legiunea Roman. Inspector Jandarmi Chișinău Colonel, ss. Meculescu 631 T. Meculescu *) Adnotare: "Comisie a Jandarmeriei de cercetare a Lagărului Otaci. Un ordin către Legiunile de Jandarmi Făgăraș și Roman, luând autorizațiile legale a face percheziție la locuința
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fie împărțită în șase sectoare, 2/ Comisiunile care lucrează pe teren, în formația stabilită de instrucțiunile anexe la ordonanța No. 35/942, vor desemna dela fiecare Circ. de Poliție a orașului Odessa câte doi delegați ca reprezentanți ai populației de preferință Români pe care Primăria Municipiului îi va confirma, 3/ La efectuarea recensământului populației evreiești intrată în ghetto, tuturor li se vor lăsa pașapoartele, cu condițiunea ca pe pașapoarte să se pună cu ștampila inițiala "E", 4/ Evreii care au fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
luați pentru a presta această muncă. Pentru București, Comandamentul Militar al Capitalei, va lua legătura cu Comandamentul 2 Teritorial. V/. Cei găsiți după triere, în neregulă, vor fi luați și trimiși: în provincie, la locul stabilit de către Comandantul garnizoanei, de preferință, în cazarme. în București, la Batalionul 2 Ad-tiv. Imediat după această operație: Cercurile de Recrutare, prin delegații săi, îi constituie în detașamente pentru executarea muncii de folos obștesc, conform ordinelor în vigoare și celor vinovați li se vor aplica sancțiunile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
zile înainte de expirare. În caz de neaprobare, acestea sunt obligate să prezinte evreii cercului de recrutare respectiv, în ziua împlinirii termenului. 10. Nu se admite schimbarea evreilor din seria la care au fost chemați, în alta, precum nici repartițiile, după preferință, amânări de lucru pentru cei înstăriți sau regimuri de favoare. D. ORGANIZAREA I. Evreii întrebuințați la munca obligatorie vor fi constituiți în detașamente de lucru. 1. Organizarea și încadrarea. a) Pentru detașamentele exterioare de lucru se va face de către corpurile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în localitățile lor de domiciliu iar cei dela 20-40 ani în detașamente exterioare de muncă pentru lucrări de drumuri, căi ferate sau orice lucrări de interes militar sau național. d) Orariul de muncă: 9 ore pe zi. e) Ordinea de preferință a repartizărilor: pentru nevoile Armatei. pentru lucrări importante de interes național. pentru nevoile instituțiilor de Stat, județ sau comună. la întreprinderi care lucrează în folosul armatei sau al economiei naționale. f) Sunt exceptați dela munca obligatorie: Evreii supuși străini. Slujitorii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
urmărit. 2. Copiii suferind de afecțiuni trecătoare vor fi îngrijiți în centrele de adunare, urmând a fi repartizați după însănătoșire la categoria corespunzătoare. 3. Orfanii complet sănătoși, cari pot pleca imediat, ar urma să fie concentrați într'o localitate, de preferință cât mai apropiată de punctul de frontieră, prin care orfanii vor ieși din țară. Plecarea care se face cu calea ferată pe uscat, ar urma să fie efectuată în grupuri de 150-200 orfani. În acest scop socotesc că localitatea de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
după nevoi. Muncitorii necalificați, sunt utilizați ca mână de lucru în localitățile lor de domiciliu pentru nevoile instituțiilor și mai ales în detașamente exterioare de muncă pentru lucrări de interes militar sau național (drumuri, căi ferate, etc.). 3. Ordinea de preferință a repartizărilor. pentru nevoile armatei. la întreprinderi înscrise în planul de mobilizare care lucrează pentru armată. pentru nevoile instituțiilor de Stat, Județ sau Comună. 4. Organele însărcinate cu rezolvarea cererilor privitoare la repartiția evreilor. a) Marele Stat Major aprobă repartizări
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]