20,296 matches
-
Machines”. Expunem aceste idei ca atare. Dar întreprinderea lui Skinner, în ciuda entuziasmului stârnit inițial, s-a dovedit un eșec de-a dreptul catastrofal. Și totuși, multe dintre ideile sale au rezistat, deschizând cu totul alte orizonturi decât cele la care visase Skinner. El credea că, dacă informațiile noastre despre achiziția și păstrarea comportamentului verbal urmează să fie atașate educației, este necesară „un fel de mașină de predat” (a sort of teaching machine). Posibilitățile întăririi care schimbă comportamentul organismelor mai slabe nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pentru că iubea acești „veri ai noștri” rămași în preistorie. Köhler a fost nu numai cel mai curajos dintre triumvirii gestaltismului clasic; avea el însuși perioade de „iluminare” și există, în opera sa, un insight care ar putea transforma psihologia, cum visează mulți, într-o „regină a științelor”. 7. Teoria disonanței cognitivetc "7. Teoria disonanței cognitive" „Do not expect too much from others; we often disappoint ourselves; so we must expect to be disappointed by others.” („Nu aștepta prea mult de la alții
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să intre în dialog. Această tradiție s-a format mult mai târziu și, din păcate, opera lui Cantemir a ratat șansa de a contribui la ea. Cantemir și începuturile (auto)imagologiei Nici după încheierea acestui proiect, exilat în Rusia și visând să revină pe tronul țării sale, autorul nu a încetat să gândească diferit, total diferit față de cărturarii contemporani lui. Un singur exemplu: atitudinea față de aspectele privind patria după care tânjea, reflectată în Descriptio Moldaviae. Cum se explică, mai întâi, "distanțarea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu e doar vegetativ și senzitiv, ci mai este, mai mult pentru "animalele superioare", mai mult sau mai puțin intelectiv, precum cel al omului. Mai mulți autori ai secolului al XIII-lea, urmându-l pe Aristotel, remarcă faptul că animalele visează, recunosc, deduc, își amintesc, pot învăța abilități noi. Problema rămâne aceea de a ști dacă aceste animale superioare posedă în plus, precum omul, un principiu de gândire și un principiu spiritual. Toma din Aquino neagă acest lucru, chiar dacă maestrul său
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adevărat și se hrăneau din fărâmele de realitate socială. J. G. Ballard aduce problema explorării spațiului galactic în zona spațiului interior (inner space). Întrucât lumea noastră empirică este astăzi alcătuită din toate lucrurile la care SF-ul "vârstei de aur" visase odinioară, întrucât temelia realității noastre reprezintă de fapt materializarea acestor vise, SF-ul explorează consecințele produse de aceste schimbări în spațiul nostru interior, care, încetul cu încetul, intră în osmoză cu universurile mentale construite de civilizația occidentală. Pentru a-și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Aceste reviste vizează și un nou public mai puțin cultivat, ale cărui așteptări înclină mai puțin spre calitatea literară decât spre dorința de a trăi acea senzație de uimire, prezentă în ideile științifice uneori bizare, dar care îi fac să viseze, și în magia cuvintelor împrumutate dintr-o știință aflată în metamorfoză rapidă, care servește drept garanție imaginarului. Sunt înfățișate cuceriri galactice, realizate grație armelor terifiante, întâlniri cu diferite rase sau mutanți, călătorii printre stele gigantice și sori care apun pentru
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
general, este explicată prin numărul mare de reviste care ofereau posibilități multiple de alegere între povestiri de tot felul, în lipsa romanelor SF39 propriu-zise. Textele respective se bucurau de succes grație entuziasmului cu care foloseau "termeni științifici" pentru a face să viseze o populație întreagă de cititori fascinați de progresul tehnic. Segmentarea pieței, ca și numărul de reviste care o susțineau au transformat SF-ul într-un "gen cu siglă"40 original. Tot la sfârșitul anilor 1930, John W. Campbell Jr. devine
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
electrică (1970)55: din cauza unui accident, un om își vede brațul spulberat, însă, în loc de sânge, mușchi și nervi, zărește fire de diferite culori și tot felul de tranzistori. Această temă va fi reluată în Do Androids Dream of Electric Sheep? ⁄ Visează androizii oi electrice? (1968)56, operă care aduce în prim-plan apariția, pe Terra, a "replicilor" umane urmărite de blade runner-i. Este vorba despre androizi destinați unor îndeletniciri în spațiul cosmic, a căror durată de viață este programată și care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
exemplare. Atunci Carnell decide să editeze o revistă-soră intitulată Science Fantasy, care publică, în 1956, primele povestiri din ciclul Vermillion Sands ⁄ Nisipurile roșii de J. G. Ballard și numeroase texte de John Brunner, dar și The Dreaming City ⁄ Orașul care visează, ce marchează debutul unei saga numite Elric of Melniboné ⁄ Elric Necromantul (Michael Moorcock, 1961). Însă începând din 1960 vânzările scad. Motivele sunt numeroase. Mai întâi, pe plan economic, noua concurență a cărții în format de buzunar se face simțită. În
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
autori decât revistele, ale căror cititori aveau uneori impresia că lucrurile se repetau. La acestea se adaugă decepția în fața viselor împlinite care-și pierd din fascinație. De exemplu, Luna a fost cucerită și nu-i mai face pe oameni să viseze. Să adăugăm și pierderea iluziilor în fața "miracolelor științei", marcată prin nașterea mișcărilor ecologice. În fine, este vorba despre începutul războiului "științific și tehnologic" purtat de Statele Unite în Vietnam. Această pierdere a iluziilor este legată de o anumită nostalgie, pe care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de a călători departe și de a subjuga alte popoare, grație dezvoltării tehnice fără precedent. Științele și tehnologiile aferente erau percepute drept niște simple mijloace care le permiteau comercianților și militarilor să-și facă meseriile cu succes. Cititorii revistelor pulp visau, pe deplin conștienți, la extinderea posibilului. Noile texte de hard science, cele de Kim Stanley Robinson și Greg Bear, oferă și alte perspective, mai bogate, care ne privesc mult mai direct decât războaiele intergalactice. Ni se propune acolo, sub o
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se deplasează în medii în mod normal interzise, ca aerul și apa. Dar aceste visuri de transgresiune sunt tot atâtea programe pe care oamenii, de-a lungul timpului, le-au introdus, prin geniul lor, în domeniul realizabilului, continuând totodată să viseze. SF-ul ilustrează și/sau chestionează raporturile ambigue pe care civilizația, cea occidentală în primul rând, le proiectează asupra invențiilor de mașini și teorii reale sau imaginare. Inventează mecanisme extraordinare care permit transgresarea limitelor presupuse a încadra și a defini
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau, în L'Invasion de la mer / Invazia mării 136, cum ar posibil să se transforme centrul Tunisiei într-o mare interioară fără a le face probleme locuitorilor. Dar, în general, la Jules Verne, invenția genială, după ce ne-a făcut să visăm ori să avem parte de coșmaruri, dispare și totul se află din nou în aceeași stare ca și înainte, ca la trezirea dintr-un vis. H. G. Wells (1866-1936) a scris în tinerețe ceea ce el însuși definește drept scientific romances. Jules
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
multitudinea stimulilor din jur. Pentru copilul fără limite impuse, totul e posibil, nimic nu e de dorit căci poți avea tot ce vezi. Françoise Dolto (1979) spunea că acele dorințe care nu sunt împlinite, care-l fac pe copil să viseze la ele, să vorbească despre ele cu ceilalți, îl fac să crească, să se maturizeze, să înțeleagă funcționarea lumii. Copilul fără limite este uneori numit copil supraprotejat. Este copilul căruia i se aplică termenul răsfățat. Are voie să facă orice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în Curierul românesc și îi sprijinise primele inițiative publicistice. Iar acesta îi răspunsese cu fidelitate, afirmată fără sfială 13. Ce a provocat ruptura? Bolliac se lansase recent în lumea presei editând Curiosul, un ziar de format asemănător Curierului românesc. Apoi, visa să organizeze prima societate pur literară din țară. Poate că a fost vorba de invidie, poate că Heliade Rădulescu s-a simțit concurat, nu știm cu certitudine. Pamfletul care îl desființează pe Bolliac vizează explicit calitatea de scriitor a acestuia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o șansă de afirmare a individualității creatoare. Mai târziu, revenirea la un model al creativității individuale odată cu Maiorescu și cu Junimea se va face în opoziție cu "poporul", printr-o reprezentare a clasei scriitoricești ca elită. Spre deosebire de Heliade Rădulescu, care visa la o valență creatoare (caracterul sacru al individului) distribuită uniform în corpul populației, Maiorescu va alege soluția mai cuminte a unei societăți restrânse. Astfel, individualitatea creatoare a rămas să se afirme la noi ca minoritate, tocmai pentru că perspectiva lui Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un model de comportament, ar inventa o realitate socială. Astfel în numele justificat se întâlnesc și se confundă cele trei componente ale comunicării literare: personalitatea autorului, caracterul operei și dispoziția mimetică a cititorului. Nu e greu să vedem că Heliade Rădulescu visează la o formulă perfect circulară în care să fuzioneze ideal cele trei "intenții" care ghidează procesul artistic. În același timp, trebuie subliniat caracterul utopic al acestei reprezentări. Istoria literaturii grecești abundă în asemenea exemple; acolo geniile se cheamă în funcție de ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de inventariere, deci de pasiune a posesiei, dar manifestată proiectiv, orientată spre starea viitoare a literaturii române 9. Toate aceste cataloage sunt în egală măsură dovezi ale unei conduite de colecționar, care organizează ceea ce are, ceea ce își dorește sau ceea ce visează. Poate că din acest motiv câteva dintre figurile centrale ale noii culturi literare au fost legate de constituirea sau de gestionarea unei biblioteci, virtuale sau reale. De la Heliade Rădulescu la Eminescu avem un șir lung de scriitori-bibliotecari, care deghizează sub
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spiritualitatea religioasă nu inspiră decât un atașament pentru o viață invizibilă, neschimbând nimic în desfășurarea terestră a existenței: inspirat de apelul divin, poți aștepta o viață bună după moarte, ducând totuși o viață rea, subdezvoltată în planul existenței actuale. Poți visa la un destin postum în planul suprasensibil al raiului, fără să controlezi niciunul dintre aspectele vieții concrete pe care o duci în realitate. Spiritualitatea religioasă furnizează fără îndoială o chemare, o orientare a faptelor și a gândurilor în funcție de o idee
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
transgresivă și în același timp performativă, foarte utilă unei noi literaturi, în căutare de căi de înființare în realitate a obiectelor și a experiențelor sale. E un fel de accelerare artificială a unui proces îndelungat și pretențios: ceea ce prima generație visează ca o utopie îndepărtată devine prin intermediul unor banale instrumente didactice mediul de formare al următoarei generații, matricea realității lor spirituale, locul în care ei vor gândi, vor simți și vor acționa. Să ne imaginăm un școlar pe la 1862, cam pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
băiatul pentru că eu l-am părăsit. Pe lângă marea durere mai vin și astea mai mici, care contribuie și ele într-o mare măsură. Eu cred într-un destin sunt și vise premonitorii și se petrec lucrurile într-adevăr așa cum ai visat. Mi-am visat soția moartă lângă un pârâu și eu m-am aplecat deasupra ei și plângeam. Ea a deschis ochii și a spus să o iert că pentru tot ceea ce mi se întâmplă ea nu poartă nici o vină. Socrii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
l-am părăsit. Pe lângă marea durere mai vin și astea mai mici, care contribuie și ele într-o mare măsură. Eu cred într-un destin sunt și vise premonitorii și se petrec lucrurile într-adevăr așa cum ai visat. Mi-am visat soția moartă lângă un pârâu și eu m-am aplecat deasupra ei și plângeam. Ea a deschis ochii și a spus să o iert că pentru tot ceea ce mi se întâmplă ea nu poartă nici o vină. Socrii mei înnebuniseră: spuneau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aer cutare sau cutare". Era un inginer agronom, Tăutu 9, nu știu de unde era de locul lui, dar știu că acest Tăutu cânta în celulă după stingere: "Când puii ciolane se vor face, / Rozându-ți din cranii os cu os, / Visa-voi de tine iubito, / Visa-voi de tine frumos". Și ne distram într-o oarecare măsură. C. I.: Maniu și Mihalache cât au stat la Galați? S. M.: I-au luat atunci după vreo lună de zile și i-au dus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un inginer agronom, Tăutu 9, nu știu de unde era de locul lui, dar știu că acest Tăutu cânta în celulă după stingere: "Când puii ciolane se vor face, / Rozându-ți din cranii os cu os, / Visa-voi de tine iubito, / Visa-voi de tine frumos". Și ne distram într-o oarecare măsură. C. I.: Maniu și Mihalache cât au stat la Galați? S. M.: I-au luat atunci după vreo lună de zile și i-au dus. C. I.: Ați avut posibilitatea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
hăpăi moloz și rogojină. Ziua pândim cu nările în vânt năluca unui abur de mâncare. Ziua pândim cu nările în vânt poate din cer, din iad sau din mormânt, să ne arunce resturi ca la fiare. În bezna nopții ne visăm strigoi cum ne-nfruptăm din hoit fierbinte. În bezna nopții ne visăm strigoi și numai moartea rupe hălci din noi, ea singură înfulecă morminte". Iată un aspect al foamei, cum a văzut înfometatul Radu Gyr acest fenomen al foamei cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]