192,525 matches
-
și așa mai departe, în general, importanța barierelor lingvistice a fost în mod cu totul nejustificat exagerată în cursul secolului al XIX-lea. Această exagerare s-a datorat asociației foarte strânse dintre naționalismul romantic (mai ales lingvistic) și apariția istoriei literare moderne, organizate. Ea continuă astăzi prin influența practică pe care o are identificarea virtuală, mai ales oi Statele Unite, a predării literaturii si a predării unei limbi. In Statele Unite, această situație are drept rezultat o surprinzătoare lipsă de contact între cercetătorii
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
absolut diferită și folosește metode diferite. Desigur, aceste izolări sunt, în parte, inevitabile, pentru simplul motiv Că majoritatea oamenilor nu trăiesc decât într-un singur mediu lingvistic ; dar nu e mai puțin adevărat că ele ana urmări grotești atunci când problemele literare sunt discutate numai în raport cu părerile exprimate în limba respectivă și numai în raport cu textele și documentele apărute în aceeași limbă. 83 Deși în anumite probleme de stil artistic, de metru și chiar de gen diferențele lingvistice dintre literaturile europene sunt importante
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
și se scriu istorii privind ecourile ideologice întâmplător exprimate în limba engleză sau germană sau franceză. Atenția excesivă acordată limbii vorbite de fiecare popor în parte aduce prejudicii deosebite studiului literaturii medievale, deoarece în evul mediu latina era principala limbă literară, și Europa forma o unitate intelectuală foarte strânsă. O istorie a literaturii evului mediu în Anglia care ar neglija marea cantitate de scrieri în latină și anglo-normandă ar oferi o imagine falsă a situației literare si a culturii generale engleze
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
mediu latina era principala limbă literară, și Europa forma o unitate intelectuală foarte strânsă. O istorie a literaturii evului mediu în Anglia care ar neglija marea cantitate de scrieri în latină și anglo-normandă ar oferi o imagine falsă a situației literare si a culturii generale engleze. Această recomandare a literatorii comparate nu implică nicidecum neglijarea studiului diferitelor literaturi naționale. Dimpotrivă, tocmai problema "naționalității" și a contribuțiilor distincte ale diferitelor națiuni la acest proces literar general ar trebui să fie considerată problema
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
ar oferi o imagine falsă a situației literare si a culturii generale engleze. Această recomandare a literatorii comparate nu implică nicidecum neglijarea studiului diferitelor literaturi naționale. Dimpotrivă, tocmai problema "naționalității" și a contribuțiilor distincte ale diferitelor națiuni la acest proces literar general ar trebui să fie considerată problema centrală, însă în loc să fie studiată cu claritate teoretică, sentimentele naționaliste și teoriile rasiste au creat confuzie în jurul problemei. A stabili în mod exact aporturile literaturii engleze la literatura generală este o problemă pasionantă
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
resentimentului față de puterea centralizatoare. Orice analiză obiectivă se cuvine să distingă cu grijă problemele privind originea rasială a autorilor și problemele sociologice referitoare la proveniență și mediu de problemele privind influența reală a peisajului și de problemele tradiției și modei literare. 84 Problemele de "naționalitate" devin deosebit de spinoase atunci când trebuie să ne pronunțăm dacă literaturile scrise în aceeași limbă sunt literaturi naționale distincte, așa cum sunt, în mod sigur, literatura americană și literatura irlandeză modernă. De exemplu, întrebarea, de ce Goldsmith, Sterne și
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
o literatură națională independentă. Trăsătura națională este oare dată de simplul fapt al independenței politice ? Sau este dată de conștiința națională a autorilor ? Constă cumva în folosirea unor subiecte naționale și a "culorii locale" ? Sau rezidă în apariția unui stil literar național distinct ? Numai după ce vom fi ajuns la soluționarea acestor probleme, vom izbuti să scriem istorii ale literaturilor naționale care să nu fie doar categorii geografice sau lingvistice și vom reuși să analizăm modul exact în care fiecare literatură națională
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
personalități originale care fac să iasă în relief deosebirile dintre o tradiție națională și celelalte. A determina contribuția exactă a fiecăruia dintre acești factori înseamnă a cunoaște o mare parte din ceea ce este vrednic să fie cunoscut în întreaga istorie literară. (h)
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
, Adela (7.II.1936, Beuca, j. Teleorman), poetă. Este fiica Andreicăi Popescu (n. Marinescu) și a lui Ion Popescu, învățători; a fost căsătorită cu istoricul literar George Muntean. Urmează cursurile primare în satul natal și la Radna, gimnaziul la Lipova și la București, unde frecventează apoi Liceul „Iulia Hasdeu” (absolvit în 1953) și Facultatea de Filologie (cu licența în 1959). Între timp va absolvi și Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
licența în 1959). Între timp va absolvi și Școala de Literatură „M. Eminescu” (1955), fiind concomitent redactor la Studioul Cinematografic „Al. Sahia” și reporter la săptămânalul „Albina”. Debutează cu versuri la „Tânărul scriitor”, în 1953. Publică în „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Scrisul bănățean”, „Viața românească” ș.a., precum și în reviste din străinătate (Grecia, Italia, Japonia, Iugoslavia, Noua Zeelandă, SUA, Ucraina, Ungaria). Prima ei carte e o culegere bilingvă, Entre nous, le temps - Între noi, timpul, apărută în 1975 la Paris, în Editura Saint-Germain-des-Prés
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
conferențiază, în cadrul Asociației „Andrei Șaguna”, iar mai târziu i se publică articolele Ortodoxie și naționalism și Nostalgia paradisului și i se comentează conferința Creștinism și artă, susținută în 1940, precum și primirea în Academie. Iosif E. Naghiu este unul din comentatorii literari cei mai activi pe care i-a format colectivul redacțional, tema lui predilectă fiind literatura văzută din perspectivă religioasă. Astfel, comentează poezia lui Panait Cerna, a lui Octavian Goga, motivele religioase din poezia lui Mihai Eminescu (Eminescu și Sf. Lucia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, la Chișinău, din martie 1988. Continuă, ca serie nouă, publicațiile „Octombrie” (1931-1957), apărută la Tiraspol, și „Nistru” (1957-1987). Deși supuse comenzii politice, cele două serii inițiale, mai ales „Nistru”, reușesc să publice numeroase articole despre moștenirea literară, despre necesitatea imperativă de a reveni la normele literare și promovează o literatură de calitate, prin difuzarea scrierilor lui Ion Druță, Grigore Vieru, Vasile Vasilache, George Meniuc, Nicolae Costenco, Petru Cărare, Serafim Saka, Nicolae Dabija. Seria nouă a susținut procesul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
Continuă, ca serie nouă, publicațiile „Octombrie” (1931-1957), apărută la Tiraspol, și „Nistru” (1957-1987). Deși supuse comenzii politice, cele două serii inițiale, mai ales „Nistru”, reușesc să publice numeroase articole despre moștenirea literară, despre necesitatea imperativă de a reveni la normele literare și promovează o literatură de calitate, prin difuzarea scrierilor lui Ion Druță, Grigore Vieru, Vasile Vasilache, George Meniuc, Nicolae Costenco, Petru Cărare, Serafim Saka, Nicolae Dabija. Seria nouă a susținut procesul de renaștere națională, valorificând literatura română, în genere cenzurată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
Bogdan Istru, Vasile Levițchi, Victor Prohin, Serafim Saka, Vasile Vasilache; din 1990, redactor-șef este Dumitru Matcovschi, din 1995 în echipa redacțională intrând și N. Popa, E. Lungu, Iulian Nicuță, Em. Galaicu-Păun. B. este, în această perioadă, una dintre revistele literare românești cele mai importante, în unii ani tirajele ei ajungând până la 20 000 sau chiar 30 000 de exemplare. Publicația se remarcă printr-o densitate deosebită, prin deschiderea spre valorile literare general românești și europene și prin abordarea susținută a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
Galaicu-Păun. B. este, în această perioadă, una dintre revistele literare românești cele mai importante, în unii ani tirajele ei ajungând până la 20 000 sau chiar 30 000 de exemplare. Publicația se remarcă printr-o densitate deosebită, prin deschiderea spre valorile literare general românești și europene și prin abordarea susținută a problemelor culturii și literaturii române din Basarabia, din România și din diaspora. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
la Editura Enciclopedică Română, bibliotecar la Biblioteca Centrală de Stat, redactor la Uniunea Artiștilor Plastici, între 1977 și 1983 a devenit cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. A colaborat la „Luceafărul”, unde debutează cu versuri în 1972, la „România literară”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. I s-au acordat Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979, 1984), Premiul Uniunii Scriitorilor (1983, 1992) și Ordinul Al Merito por Servicios Distinguidos în grad de comandor (1987, Republica Peru). Poet manierist, fascinat de civilizația barocului, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
și cursurile Facultății de Filologie, secția română-engleză (1976-1980). Între timp lucrează ca muncitor (1975-1976), merceolog (1976-1978), iar după absolvire e profesor de limba română în satul dâmbovițean Vizurești (1980-1985). Corector la Tipografia „Informația” (1986) și la revistele „Contemporanul” și „România literară” (1987-1989), devine redactor la „România literară” (1989-2001), redactor-șef adjunct la „Cotidianul” (1991, 1995-1996), redactor-șef la „Zig-zag” (1993-1995) și la revista „Avantaje” (1996-1998), comentator politic, șef al Biroului din București al postului de radio Europa Liberă. Debutează la „Tribuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
română-engleză (1976-1980). Între timp lucrează ca muncitor (1975-1976), merceolog (1976-1978), iar după absolvire e profesor de limba română în satul dâmbovițean Vizurești (1980-1985). Corector la Tipografia „Informația” (1986) și la revistele „Contemporanul” și „România literară” (1987-1989), devine redactor la „România literară” (1989-2001), redactor-șef adjunct la „Cotidianul” (1991, 1995-1996), redactor-șef la „Zig-zag” (1993-1995) și la revista „Avantaje” (1996-1998), comentator politic, șef al Biroului din București al postului de radio Europa Liberă. Debutează la „Tribuna” în 1981. Mai scrie la „Ateneu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
existență măruntă prozatorul o observă cu înțelegere, evitând în egală măsură sarcasmul facil și emoția ieftină. În finaluri adesea incerte, aceste personaje se estompează și dispar. După o febrilă activitate de jurnalist în perioada imediat postdecembristă, T. revine pe scena literară cu o culegere de proză scurtă Povestiri din lumea nouă (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), iar mai târziu cu Îngerul de la benzinărie (2003). Autorul recompune în primul volum, prin asocierea unor succinte, dar semnificative biografii, imaginea tragicomică a unei lumi haotice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
, Ion (16.II.1924, Horezu, j. Vâlcea), istoric literar. Este fiul Ioanei (n. Comănescu) și al lui Dumitru Hangiu, țărani. Absolvind școala primară la Horezu și școala profesională la Drăgășani (1937-1940), învață la Liceul „Al. Lahovari” din Râmnicu Vâlcea (primele două clase), completat la Sibiu (Liceul „Gh. Lazăr”, 1942-1946
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
același timp și redactor-șef al publicațiilor „Limbă și literatură” și „Buletinul Societății de Științe Filologice”. În 1968 își ia doctoratul în filologie cu teza Sămănătorismul (Geneză, ideologie, reprezentanți). Colaborează, în afara publicațiilor pe care le conduce, la „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „România literară”, „Tribuna învățământului” ș.a. Debutează cu volumul De la tiparnița lui Macarie la Combinatul Poligrafic (1959), un scurt istoric al tipografiilor din România. După o serie de studii dedicate clasicilor literaturii române, figurilor reprezentative ale culturii naționale și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
-șef al publicațiilor „Limbă și literatură” și „Buletinul Societății de Științe Filologice”. În 1968 își ia doctoratul în filologie cu teza Sămănătorismul (Geneză, ideologie, reprezentanți). Colaborează, în afara publicațiilor pe care le conduce, la „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „România literară”, „Tribuna învățământului” ș.a. Debutează cu volumul De la tiparnița lui Macarie la Combinatul Poligrafic (1959), un scurt istoric al tipografiilor din România. După o serie de studii dedicate clasicilor literaturii române, figurilor reprezentative ale culturii naționale și curentelor importante de idei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
Macarie la Combinatul Poligrafic (1959), un scurt istoric al tipografiilor din România. După o serie de studii dedicate clasicilor literaturii române, figurilor reprezentative ale culturii naționale și curentelor importante de idei, H. începe să cerceteze, aproape în exclusivitate, istoria presei literare românești. Vastei antologii în două volume Presa literară românească. 1789-1948 (1968), în care sunt selectate articolele-program ale principalelor periodice literare, de la „Curierul românesc” la „Viața românească”, seria de până la 1948, însoțite de succinte prezentări de ansamblu ale publicațiilor și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
al tipografiilor din România. După o serie de studii dedicate clasicilor literaturii române, figurilor reprezentative ale culturii naționale și curentelor importante de idei, H. începe să cerceteze, aproape în exclusivitate, istoria presei literare românești. Vastei antologii în două volume Presa literară românească. 1789-1948 (1968), în care sunt selectate articolele-program ale principalelor periodice literare, de la „Curierul românesc” la „Viața românească”, seria de până la 1948, însoțite de succinte prezentări de ansamblu ale publicațiilor și de ampli indici, îi urmează, peste zece ani, lucrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
române, figurilor reprezentative ale culturii naționale și curentelor importante de idei, H. începe să cerceteze, aproape în exclusivitate, istoria presei literare românești. Vastei antologii în două volume Presa literară românească. 1789-1948 (1968), în care sunt selectate articolele-program ale principalelor periodice literare, de la „Curierul românesc” la „Viața românească”, seria de până la 1948, însoțite de succinte prezentări de ansamblu ale publicațiilor și de ampli indici, îi urmează, peste zece ani, lucrarea Reviste și curente în evoluția literaturii române (1978), expunere sub formă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]