192,525 matches
-
o carte de proze scurte, Dragostea noastră cea de toate zilele, distinsă cu Premiul Societății Scriitorilor Români. Colaborează cu articole de atitudine civică, dar și cu proză, eseuri, cronici și caricaturi la „Cronica”, „Ulise”, „Facla”, „România literară”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Viața literară”, „Luceafărul literar”, „Linia nouă”, „Reporter”, „Decembrie”, „Rampa”, „Drum”, „Drum nou” ș.a., iar după război la „Revista familiei”, „Revista literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. În 1931-1932 frecventează cenaclul Sburătorul, unde îi prezintă lui E. Lovinescu revista „XY”, citește proză și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
de proze scurte, Dragostea noastră cea de toate zilele, distinsă cu Premiul Societății Scriitorilor Români. Colaborează cu articole de atitudine civică, dar și cu proză, eseuri, cronici și caricaturi la „Cronica”, „Ulise”, „Facla”, „România literară”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Viața literară”, „Luceafărul literar”, „Linia nouă”, „Reporter”, „Decembrie”, „Rampa”, „Drum”, „Drum nou” ș.a., iar după război la „Revista familiei”, „Revista literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. În 1931-1932 frecventează cenaclul Sburătorul, unde îi prezintă lui E. Lovinescu revista „XY”, citește proză și schițează caricaturile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
articole de atitudine civică, dar și cu proză, eseuri, cronici și caricaturi la „Cronica”, „Ulise”, „Facla”, „România literară”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Viața literară”, „Luceafărul literar”, „Linia nouă”, „Reporter”, „Decembrie”, „Rampa”, „Drum”, „Drum nou” ș.a., iar după război la „Revista familiei”, „Revista literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. În 1931-1932 frecventează cenaclul Sburătorul, unde îi prezintă lui E. Lovinescu revista „XY”, citește proză și schițează caricaturile celor prezenți. De altfel, scriitorul își va însoți opera literară cu desenele proprii, caricaturistul, care își alege
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
civică, dar și cu proză, eseuri, cronici și caricaturi la „Cronica”, „Ulise”, „Facla”, „România literară”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Viața literară”, „Luceafărul literar”, „Linia nouă”, „Reporter”, „Decembrie”, „Rampa”, „Drum”, „Drum nou” ș.a., iar după război la „Revista familiei”, „Revista literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. În 1931-1932 frecventează cenaclul Sburătorul, unde îi prezintă lui E. Lovinescu revista „XY”, citește proză și schițează caricaturile celor prezenți. De altfel, scriitorul își va însoți opera literară cu desenele proprii, caricaturistul, care își alege modelele îndeosebi din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
iar după război la „Revista familiei”, „Revista literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. În 1931-1932 frecventează cenaclul Sburătorul, unde îi prezintă lui E. Lovinescu revista „XY”, citește proză și schițează caricaturile celor prezenți. De altfel, scriitorul își va însoți opera literară cu desenele proprii, caricaturistul, care își alege modelele îndeosebi din lumea literar-artistică și sportivă, numărându-se între cei mai apreciați profesioniști ai genului. Dragostea noastră cea de toate zilele anunța un prozator cu ochi de caracterolog și de umorist, recrutându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
dimensiunea gravă a vieții cu grotescul, privirea înduioșată cu observația tăioasă, la nevoie sarcastică, a mediilor și tipurilor. Profilurile au uneori linii argheziene, mai ales în prezentarea lumii monahale. Anunțat de unele proze din Nimic despre Japonia (1935), sondajul lumii literare și artistice se continuă la scara întregii cărți în Turnul Babel (1940), colecție de situații anecdotice cu subtext caracterologic inspirate din viața scriitorilor și a oamenilor de teatru. Profilurile sunt realizate rapid, dintr-o singură tușă: la Capșa, cutare poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
cobilița pe umeri: hai la pere! Periliii! Pergamutiliii! - cu orice, numai cu o vedetă nu”. Lumea scenei revine în Teatru în bețe (1943) - suită de benzi desenate prilejuind lui Pamfil Șeicaru să scrie în cuvântul înainte (intitulat Neagu Rădulescu, istoric literar și artistic): „Mai mult decât un caricaturist, Neagu Rădulescu reprezintă o splendidă manifestare a spiritului critic, rezumând în câteva linii o judecată precisă, clară, de o seducătoare independență. Albumul lui este un capitol introductiv dintr-o vastă istorie a vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
și artistic): „Mai mult decât un caricaturist, Neagu Rădulescu reprezintă o splendidă manifestare a spiritului critic, rezumând în câteva linii o judecată precisă, clară, de o seducătoare independență. Albumul lui este un capitol introductiv dintr-o vastă istorie a vieții literare și artistice românești.” Romanul Sunt soldat și călăreț (1937), cu sursa în experiența de ostaș „teterist”, este de fapt tot o suită de schițe, scrise „fără venin” - cum le califică autorul însuși -, nu însă și fără irepresibila vocație a șarjei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
PETRAȘCU, Nicolae (5.XII.1859, Tecuci - 24.V.1944, București), critic literar și prozator. Este fiul Elenei (n. Bița) și al lui Costache Petrovici-Rusciucliu, mici proprietari în Fălciu, și frate cu pictorul Gheorghe Petrașcu. A urmat școala primară în orașul natal, iar cursurile secundare la Liceul „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1873-1880
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1873-1880), adoptând de timpuriu numele sub care va deveni cunoscut mai târziu. În 1880 s-a înscris la Facultatea de Litere și Drept din București, pe care o termină în 1884. Elev fiind, trimisese „Convorbirilor literare” câteva poezii, care nu au fost tipărite. Ca student, frecventează seratele de la „Intim club”, unde îi cunoaște pe câțiva dintre scriitorii și artiștii de frunte ai țării, între care și pe Duiliu Zamfirescu, de care s-a legat printr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
Din 1892, retrăgându-se din diplomație, ține, la recomandarea lui Titu Maiorescu, un curs facultativ de istoria literaturii române la Universitatea din București. Sprijină activitatea politică a Junimii în coloanele ziarului „Constituționalul”, dar se desprinde treptat atât de principiile ei literare, cât și de cele politice. Întemeiază, împreună cu D. C. Ollănescu-Ascanio, o nouă societate - Amicii literaturii și artei române - și editează, din noiembrie 1896, revista „Literatură și artă română”, al cărei director a fost până la încetarea publicației, în 1910. Debutează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
revista „Literatură și artă română”, al cărei director a fost până la încetarea publicației, în 1910. Debutează cu versuri în „Jurnalu pentru toți” (1879), revistă scoasă la Iași de Emanoil Arghiropol. Diverse articole și încercări critice i-au apărut în „Convorbiri literare”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Ateneul român”, „Vieața nouă”, „Viața socială”. Cronicile și recenziile le-a semnat și cu pseudonimele D. Carpat, A. Costin, O. Leandru, O. Lian, Lucenzio, Nap, I. Nestor, Don Paez, D. Riveanu, El. Rovin, Sanzio
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
recenziile le-a semnat și cu pseudonimele D. Carpat, A. Costin, O. Leandru, O. Lian, Lucenzio, Nap, I. Nestor, Don Paez, D. Riveanu, El. Rovin, Sanzio, E. Serea, Silver sau Sirius. Către sfârșitul vieții și-a reluat activitatea de critic literar, întreruptă aproape două decenii, alcătuind câteva monografii despre scriitorii și artiștii pe care îi cunoscuse. Ambiția lui P. era de a fi socotit un îndrumător al literaturii române de la sfârșitul secolului al XIX-lea, căreia intenționa să îi dea, după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
Ambiția lui P. era de a fi socotit un îndrumător al literaturii române de la sfârșitul secolului al XIX-lea, căreia intenționa să îi dea, după propria-i expresie, o „nouă orientare”. În critică a debutat în 1887, în paginile „Convorbirilor literare”, cu un articol foarte drastic la adresa lui B. Delavrancea, iscălit cu pseudonimul, ce îi va deveni obișnuit, A. Costin. Părea un adept convins al ideilor maioresciene despre literatură, motiv pentru care Iacob Negruzzi i-a și încredințat, pentru scurt timp, obligațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
drastic la adresa lui B. Delavrancea, iscălit cu pseudonimul, ce îi va deveni obișnuit, A. Costin. Părea un adept convins al ideilor maioresciene despre literatură, motiv pentru care Iacob Negruzzi i-a și încredințat, pentru scurt timp, obligațiile de redactor al „Convorbirilor literare” (1888). În polemica dintre Titu Maiorescu și C. Dobrogeanu-Gherea, s-a situat alături de cel dintâi, ca într-un studiu dedicat lui Mihai Eminescu (1892), prima lucrare amplă care cercetează viața și opera marelui poet. Pe baza unor documente inedite, P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
inedite, P. reconstituie cu exactitate momentele principale din existența lui Eminescu și discută aplicat câteva trăsături ale operei, ce privesc componența vocabularului, muzicalitatea și armonia versului, inițiind astfel studiul formal al poeziei eminesciene. După 1892 încearcă să practice o critică literară întemeiată nu doar pe gustul artistic, ci mai ales pe ceea ce el dorea să fie criterii obiective. Socotește opera literară determinată în chip decisiv de mediul social, de caracterul și de ereditatea artistului. Monografia despre Vasile Alecsandri, din 1894, deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
componența vocabularului, muzicalitatea și armonia versului, inițiind astfel studiul formal al poeziei eminesciene. După 1892 încearcă să practice o critică literară întemeiată nu doar pe gustul artistic, ci mai ales pe ceea ce el dorea să fie criterii obiective. Socotește opera literară determinată în chip decisiv de mediul social, de caracterul și de ereditatea artistului. Monografia despre Vasile Alecsandri, din 1894, deși investighează pe larg caracteristicile epocii, nu reușește să stabilească relația hotărâtoare dintre esența operei poetului și epoca în care aceasta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
principal din romanul Marin Gelea (1905), scriere cu numeroase inserții autobiografice, în care P. intenționează să descrie societatea românească și îndeosebi lumea literar-artistică de la sfârșitul secolului al XIX-lea. SCRIERI: Mihail Eminescu, București, 1892; Noi în 1892, București, 1892; Figuri literare contimpurane, București, 1893; Vasile Alecsandri, București, 1894; Scriitori români contimporani, București, 1898; Carmen Sylva, București, 1899; Marin Gelea, București, 1905; Zvârcoliri (în colaborare cu I.Gr. Periețeanu), București, 1907; Dimitrie C. Ollănescu (Ascanio), București, 1926; Ioan Mincu, București, 1928; Duiliu Zamfirescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
TAMAȘ, Cristina (14.XI.1955, Huși), prozatoare, autoare de teatru, critic și istoric literar. Născută într-o familie înstărită de negustori constănțeni, își petrece copilăria la Huși, unde părinții ei, Ecaterina (n. Brânzei) și Ioan Aciobăniței se refugiaseră în timpul persecuțiilor politice din 1946-1947. Începe școala în orașul natal, din 1964 continuând-o la Constanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
director al Departamentului de limbi moderne pentru facultățile nefilologice al Universității „Ovidius”. Începe să publice în 1980 articole și interviuri de vacanță la ziarele „Litoral” și „Dobrogea nouă”, dar și la revista „Tomis”. Va mai colabora cu interviuri și portrete literare la „Destine”, „Cuget liber” ș.a., precum și la emisiuni culturale pentru Radio Constanța. Debutul editorial se va produce în 1992, cu romanul Străinul de pe plajă. Deși redactează în anii ’80 romanul Statornicele umbre (predat la Editura Cartea Românească în 1988, inclus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
este redactor la Societatea Română de Radio. A debutat (prezentată de Geo Dumitrescu) cu opt poezii în „Contemporanul” în 1966, iar în volum, cu Furăm trandafiri, apărut în 1967. Are o bogată activitate publicistică, colaborând la „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” ș.a. cu versuri, proză, traduceri, comentarii, sau deținând rubrici permanente la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”. În 1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri de Emil Botta. Poezia sa dezvăluie de la început o personalitate maturizată timpuriu, din teama de „șarpele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
opt poezii în „Contemporanul” în 1966, iar în volum, cu Furăm trandafiri, apărut în 1967. Are o bogată activitate publicistică, colaborând la „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” ș.a. cu versuri, proză, traduceri, comentarii, sau deținând rubrici permanente la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”. În 1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri de Emil Botta. Poezia sa dezvăluie de la început o personalitate maturizată timpuriu, din teama de „șarpele înserării”, de luciditatea care aduce sfârșitul visării. Temele, motivele se înlănțuie parcă fără logică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
întregii activității publicistice, Premiul (Cartea anului 2009) a USRFiliala Dobrogea pentru volumul Cinema (povestiri) (2009). Este membru USR și UCIN din 2010, membru RAAS (Romanian Association for American Studies), membru ALGCR, cronicar de film și redactor adjunct al revistei România literară, redactor al revistei Ex Ponto. Text, imagine, metatext și director al departamentului "Ideologie și cultură" din cadrul IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc). Angelo Mitchievici, Simbolism și decadentism în arta 1900 (c) 2011 Angelo Mitchievici pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Concluzii / 385 Bibliografie / 387 Prefață Odată cu cartea lui Angelo Mitchievici își face loc în cultura românească o abordare diferită a artelor plastice care poate să intrige și să nu întrunească aprobarea tuturor istoricilor de artă. Mitchievici este scriitor, eseist, critic literar, ferindu-se de specializarea îngustă. Apetitul său analitic se întinde de la literatură la artele frumoase și film, preferând să vadă mai curând ceea ce le apropie decât ceea ce le desparte. Autorul nu se substituie și nici nu are pretenția de a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Artistică, în spiritul unei obiectivități care își propune să facă dreptate unui curent de gândire și artistic scufundat, fără să adere necondiționat la valorile plastice promovate de simbolism (este mai ales cazul lui Theodor Enescu atunci când scrie despre Luchian). Intruziunea literarului în arta plastică, definitorie pentru momentul simbolist și drastic amendată de modernitate, care identifica aici semnele decadenței, cerând fiecărei arte să se concentreze asupra propriului mediu, făcea, la acel moment, dificilă o reabilitare fără rezerve a curentului. Pentru "postmodernul" Angelo
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]