192,981 matches
-
violoncelist, stabilit la Paris) și Ionuț Kivu (n. 1980, actor la Teatrul „Odeon”). A încetat din viață la 31 august 1989, răpus de un cancer pulmonar. Debutul său a avut loc în timpul studenției, cu o cronică de carte în Gazeta literară (1964). În continuare a scris mai ales critică de teatru; de-a lungul a 25 de ani a publicat peste 1000 de articole, cele mai multe în revistele "Contemporanul" și "Teatrul", textele sale constituindu-se într-o veritabilă cronică a fenomenului teatral
Dinu Kivu () [Corola-website/Science/333636_a_334965]
-
1975-1976, regia Mircea Crețu), dramatizarea "Surâsul Hiroshimei" (după Eugen Jebeleanu, Teatrul „Țăndărică” din București, 1986, regia Cristian Pepino), dramatizarea "Unchiul Vanea" (după Anton Pavlovici Cehov, Teatrul „Victor Ion Popa” din Bârlad, 1988, regia Bogdan Ulmu). A fost membru al Fondului literar al Uniunii Scriitorilor, al Asociației oamenilor de artă din instituțiile teatrale și muzicale (ATM) al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) și al Asociației internaționale a criticilor de teatru (IATC). Revista Teatru: http://www.cimec.ro/teatre/revista/default.htm#K
Dinu Kivu () [Corola-website/Science/333636_a_334965]
-
Ури Нисан Гнесин; 29 octombrie 1879, Starodub, Imperiul Rus - 6 martie 1913, Varșovia, Polonia) a fost un scriitor evreu ruso-polonez de limba ebraică, care s-a distins mai ales prin povestiri și nuvele. În afară de aceasta a scris și poezii, critică literară și a tradus în ebraică din literatura universală. s-a născut în 1879 în Imperiul Rus, la Starodub, în gubernia Cernigov din sud-vestul Rusiei (în zilele noastre în raionul Briansk din Federația Rusă) Fratele sau mai mic, Menahem Gnessin (1882-1952
Uri Nissan Gnessin () [Corola-website/Science/333656_a_334985]
-
-lea. Inovațiile sale, manifeste în limba și structura narațiunii și în descrierea personajelor nu au fost acceptate cu ușurință de către cititori de ebraică din vremea sa. În timpul vieții a avut, totuși, parte de aprecieri elogioase din partea celor mai însemnați critici literari, ca de pildă David Fischman sau tânărul pe atunci Fischel Lachower. Publicul a început să-și dea seama de importanța contribuției sale literare doar după moartea sa și mai ales după publicarea, la 4 luni de la stingerea sa din viață
Uri Nissan Gnessin () [Corola-website/Science/333656_a_334985]
-
din vremea sa. În timpul vieții a avut, totuși, parte de aprecieri elogioase din partea celor mai însemnați critici literari, ca de pildă David Fischman sau tânărul pe atunci Fischel Lachower. Publicul a început să-și dea seama de importanța contribuției sale literare doar după moartea sa și mai ales după publicarea, la 4 luni de la stingerea sa din viață, a ultimei sale creații „Etzel” („La”). Gnessin a exercitat o influență deosebită asupra unor altor scriitori ebraici, și mai ales asupra lui S.
Uri Nissan Gnessin () [Corola-website/Science/333656_a_334985]
-
exercitat o influență deosebită asupra unor altor scriitori ebraici, și mai ales asupra lui S. Izhar. Inovațiile stilistice ale lui Gnessin în genul fluxului de conștiință sunt remarcabile și din perspectiva literaturii universale. Gnessin a scris si articole de critica literară, a tradus în ebraică versuri de Baudelaire, de asemenea din povestirile lui Cehov, Heine și ale altora. Pe internet, pe portalul Ben Yehuda:
Uri Nissan Gnessin () [Corola-website/Science/333656_a_334985]
-
lui Adrian Păunescu, prin rubrică ""Simple Note"". În perioada 1980 - 1984 publică la Editură Eminescu, sub directoratul lui Valeriu Râpeanu, cele patru volume ""Simple Note"". Cărțile sale au fost bine primite și s-au bucurat de aprecieri deosebite din partea criticii literare. La 10 iulie 1983 încetează din viața soția sa, fapt care l-a marcat profund și ireversibil. În anul 1985 i se acordă Premiul Revistei Flacăra pentru „"credință cu care a slujit mai bine de o jumătate de veac cuvântul
Leon Kalustian () [Corola-website/Science/333720_a_335049]
-
zorii, De-acum și pân-la Ziua Învierii. 46.(56) Moartea e o boală care n-are leac. Regi și sfetnici la poruncă-i fac pe plac." Împărații ce mai ieri prădau orașe Astăzi pradă viermilor sub glie zac. , Primul moment literar persan de importanță mondială este marcat de poetul Ferdusi ( cca 934 - cca 1021). Opera sa de mare întindere, Sah-name ( Cartea regilor ), cu peste o sută de mii de versuri, este o grandioasă reconstituire a întregului trecut, real sau legendar, al
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
cel care din dragoste trăiește." " În cartea lumii-nscrisă-a fost statornicia mea." Cum ochii dragi socot beția că-i frumoasă," " Azi, hățurile vieții le-a luat beția mea". ” , Acești poeți persani se regăsesc în literatura universală, în universalitate. În receptarea fenomenului literar, studiul literaturii universale imprimă viziune largă, perspectivă, putere de asociere, discernământ, profunzime, facilitând înțelegerea mesajului larg umanist al creațiilor literare majore. Cunoașterea literaturii universale subliniază conștiința unității de cultură în diversitate, a lumii și voința comună a popoarelor de a
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
hățurile vieții le-a luat beția mea". ” , Acești poeți persani se regăsesc în literatura universală, în universalitate. În receptarea fenomenului literar, studiul literaturii universale imprimă viziune largă, perspectivă, putere de asociere, discernământ, profunzime, facilitând înțelegerea mesajului larg umanist al creațiilor literare majore. Cunoașterea literaturii universale subliniază conștiința unității de cultură în diversitate, a lumii și voința comună a popoarelor de a conlucra permanent la sporirea valorilor comune ale umanității.
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
în istoria sa maritimă. Epoca cuprinde trei etape: Factorii care au contribuit la amploarea pirateriei au fost: Termenul de "Epoca de Aur a Pirateriei" este doar o invenție a istoricilor, nefiind niciodată utilizat în perioada respectivă. Cea mai veche mențiune literară cunoscută a apărut în 1894, când un jurnalist englez, George Powell a scris despre ""ceea ce pare să fi fost epoca de aur a pirateriei până la ultimul deceniu al secolului al XVII-lea"." O utilizare mai sistematică a fost introdusă de
Epoca de aur a pirateriei () [Corola-website/Science/333761_a_335090]
-
îl constituia dobândirea gloriei, au format motivul esențial al versurilor care se recitau noaptea în jurul focurilor de tabără.” Ta’Abbata Sharran ( ?/aproximativ 530 ) „Numele său adevărat este "Thabit ibn Djabir Sufyan", iar în legătură cu porecla sub care este cunoscut în istoria literară, sursele arabe clasice dau mai multe explicații. Provenea din tribul Fahm. Alături de Al-Shanfara al -Azdi și Amr ibn Barraq, este unul dintre cei mai reprezentativi poeți briganzi dinArabia primitivă.Atât viața sa plină de aventuri, cît și poemele care i
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Al-Sukkari, cu adăugiri luate din diverse surse. Au existat și câteva ediții în Orient, detașându-se cea a lui Al-Sandubi ( Cairo, 1930) și cea apărută la Beirut în 1958.” „"Mu’allaqa" lui Imrū’u-l Qays e considerată deschizătoarea patrimoniului literar preislamic, fiind emblematică pentru structura "qasīdei "monorimate și pentru bogăția limbii literare și comparațiilor. Portretul poetului transpare ca al unui degustător de frumos, darnic, elocvent, străbătând cu îndrăzneală deșertul. Cu toate că nu e sapiențială, ci mai degrabă descriptivă, "mu’allaqa "lui
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
în Orient, detașându-se cea a lui Al-Sandubi ( Cairo, 1930) și cea apărută la Beirut în 1958.” „"Mu’allaqa" lui Imrū’u-l Qays e considerată deschizătoarea patrimoniului literar preislamic, fiind emblematică pentru structura "qasīdei "monorimate și pentru bogăția limbii literare și comparațiilor. Portretul poetului transpare ca al unui degustător de frumos, darnic, elocvent, străbătând cu îndrăzneală deșertul. Cu toate că nu e sapiențială, ci mai degrabă descriptivă, "mu’allaqa "lui Imrū’u-l Qays deschide această antologie nu numai pentru a păstra
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Ca urmare a opoziției exprimate în mod fățiș de conducerea comunistă de la Chișinău, premiul nu i s-a mai acordat. În perioada următoare s-a intensificat controlul autorităților de stat sovietice (prin organele de partid, securitate, o parte a presei literare etc.) asupra scriitorului. Druță s-a stabilit la Moscova în 1969, continuând să scrie în limbile română și rusă și sfidând critica oficială a autorităților de la Chișinău. Dilogia a fost publicată în mai multe ediții în limba română: Textul a
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
iubitori de pace și de libertate care nu ocupă, ci eliberează pământurile altor popoare pentru a le lăsa să-și făurească singure destinul. Ei nu au confiscat pământul țăranilor, ci i-au convins pașnic pe aceștia de binefacerile colhozurilor. Opera literară a lui Ion Druță a reprezentat o formă de rezistență națională și spirituală în fața încercărilor sovietice de subminare a culturii și tradițiilor naționale românești din RSS Moldovenească. Scriitorul a impus o „formulă narativă lirico-simbolică”, potrivit acad. Mihai Cimpoi, cultivând o
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Al. Cistelecan (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Prolegomenele inimii, antologie de poezie, cuvânt înainte, notă asupra ediției și repere biobibliografice de Iulian Boldea (Editura Dacia XXI, colecția „Poeții iubirii”, Cluj-Napoca, 2011); Glose din râul fără sfârșit, antologie de autor (1974-2014), cronici literare, recenzii, secvențe critice, repere biobibliografice; prefață de Cornel Moraru, (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2014);. A publicat, în ediții de mare tiraj, și patru plachete de versuri pentru copii: Cântă vara la fereastră (Editura Ion Creangă, București, 1989); Luneta de rouă, (Editura
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
Dialoguri în Agora (2006); Premiul pentru eseu - pentru volumul Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (2008); Premiul pentru eseu - pentru volumul Elemente de retorică și argumentare (2012); Premiul pentru eseu - Filosofie și comunicare (2013); La începuturile sale literare a fost încurajat prin obținerea unor premii în cadrul unor festivaluri naționale, precum: Festivalul de poezie „Lucian Blaga” (Sebeș-Alba, 1984), Festivalul „Poetul și cetatea” (Pitești, 1984), Festivalul „Poesis” (Constanța, 1985) etc.; A mai obținut: Premiul pentru exegeză blagiană-filosofie, acordat de Societatea
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
aparține satul său natal, Giuluș (2008); alte premii, diplome și recunoașteri fiindu-i acordate de Prefectura și Consiliul județului Alba, de primăriile unor orașe (Târgu-Mureș, Reghin, Târnăveni) și de alte instituții publice. A colaborat la revistele de cultură: Vatra, România literară, Viața Românească, Luceafărul, Flacăra, Tomis, Astra, Ramuri, Orizont, Transilvania, Tribuna, Steaua, Revista de filosofie, Cercetări filosofico-psihologice, Izvoare filosofice, Târnava, Discobolul, Meridian Blaga, Caietele Lucian Blaga, Pașii Profetului ș.a. Despre scrierile sale, de filosofie și literatură, au scris: Acad. Alexandru Surdu
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
critic în unele lucrări de mai largă sau mai „specializată” sinteză culturală, precum: Iulian Boldea - Metamorfozele textului. Orientări în literatura română de azi (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1996); Iulian Boldea - Scriitori români contemporani (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2002); I. Hangiu - Dicționarul presei literare românești, 1790-2000, ediția a III-a (Editura Insitutului Cultural Român, București, 2004); Angela Botez - Un secol de filosofie românească (Editura Academiei Române, București, 2005); Constantin Nicușan Micu - Reverberații. Studii și eseuri (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2005); Angela Botez - Arhitectura sistemului și conceptele
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
Petru Maior” din Târgu-Mureș: Conferința Internațională „Integrarea Europeană între Tradiție și Modernitate” (IETM), Conferința Internațională „Comunicare, Context, Interculturalitate” (CCI), Conferința Internațională „Globalizare, Interculturalitate, Dialog, Identitate Națională” (GIDNI); Zilele Bibliotecii Municipale „Petru Maior”, din Reghin; Zilele Bibliotecii Municipale, din Târnăveni; Șezătoarea literară de la Giuluș ș.a. m. d.
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
de secol. Subiectul celor două romane este același, dar există deosebiri semnificative de substanță între cele două cărți. Academicianul Eugen Simion scria că romanul "Nicoară Potcoavă" nu-l anulează pe cel din tinerețe și trebuie considerate ca fiind două opere literare separate. După înfrângerea în Bătălia de la lacul Cahul (1574) ca urmare a trădării pârcălabului Irimia Golia, domnitorul Ioan Vodă cel Cumplit se retrage cu o parte din oștirea sa la Roșcani, unde oastea moldovenească este atacată de turci și de
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
cât a fost elev de liceu, tânărul Sadoveanu a citit scrierile romantice ale lui Gustave Flaubert și Nikolai Gogol, umblând luni de zile, potrivit propriilor mărturisiri, cu romanul "Taras Bulba" în buzunare. Literatura rusească citită în tinerețe a inspirat scrierile literare ale lui Sadoveanu de la începutul carierei sale. Nicolae Iorga considera că „scenele acelea de cazaci prin Basarabia ale dlui Sadoveanu, cu oarecare potrivire misterioasă între om și natura înconjurătoare, vin fără îndoială din astfel de lecturi”. Lectura romanelor haiducești a
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
de mai multe ori textul romanului "Frații Potcoavă". Într-o scrisoare adresată lui Enric Furtună la 26 februarie 1903, el scria că era mulțumit de subiect și de modul de desfășurare a acțiunii, dar că nu-i mai plăcea tehnica literară pe care o abordase și căuta să o îmbunătățească. Rescrierea era terminată de ceva vreme la 12 aprilie, când Sadoveanu îl comunica prietenului său că romanul va purta titlul "Șoimii". Se pare însă că nici această versiune nu l-a
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
I la persoana a III-a. Imaginea luminoasă a domnitorului Ion Vodă cel Cumplit a fost inspirată din monografia lui B.P. Hasdeu (tipărită în 1865 la București), ce fusese scrisă „sub febra inspirației romantice” și era mai mult o lucrare literară decât una științifică. Prologul, epilogul și adaosurile istorice din volum s-ar fi datorat sfaturilor lui Vasile Pârvan, fiind dominate de un romantism politic în spirit sămănătorist. Prima apariție a romanului în volum a avut loc în august 1904, fiind
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]