192,981 matches
-
social-politice), a înlocuit unele exprimări exagerate într-un spirit de măsură, a suprimat unele repetiții și unele descrieri calofile, a reformulat unele fraze lipsite de expresivitate artistică și a eliminat unele epitete grandilocvente și note retorice din Prolog. Astfel, textul literar a dobândit mai multă sobrietate și plasticitate artistică. Romanele istorice scrise de Mihail Sadoveanu înainte de Primul Război Mondial ("Șoimii", "Neamul Șoimăreștilor" și "Vremuri de bejenie") se caracterizează printr-un romantism ce se manifestă pe două mari axe, după cum constata criticul
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
bine documentat, dar nedispus să primească sugestii: „Trecutul îl cunoștea neîndestulător și uniform marele scriitor care la douăzeci de ani era format așa de mult încât nu mai era dispus să învețe ca să se schimbe”. Romanul "Șoimii" este o operă literară compusă din elemente lirice și epice. Sadoveanu folosește o limbă literară ce derivă din graiul poporului, având forme și nuanțe originale. Stilul romanului este unul solemn, cu propoziții și fraze sentențios-naive cu caracter oral, semănând cu exprimarea dintr-o carte
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
și uniform marele scriitor care la douăzeci de ani era format așa de mult încât nu mai era dispus să învețe ca să se schimbe”. Romanul "Șoimii" este o operă literară compusă din elemente lirice și epice. Sadoveanu folosește o limbă literară ce derivă din graiul poporului, având forme și nuanțe originale. Stilul romanului este unul solemn, cu propoziții și fraze sentențios-naive cu caracter oral, semănând cu exprimarea dintr-o carte populară veche. Limbajul folosit este unul țărănesc plin de arhaisme și
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
acestui peisagiu auriu de primăvară”". Recenziile critice contemporane la adresa romanului au fost în general favorabile (precum cele ale lui Gheorghe Bogdan-Duică Ion Scurtu și Garabet Ibrăileanu), dar au existat și opinii contrare (precum cea a lui H. Sanielevici). Majoritatea criticilor literari au evidențiat romantismul romanului de tinerețe al lui Sadoveanu, precum și nerăbdarea autorului de a încheia socotelile cât mai curând cu personajele și de a limpezi cu superficialitate acțiunea. Criticul Alex. Ștefănescu afirma că romanul "Șoimii" se caracterizează prin „romantismul naiv
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
acțiunea. Criticul Alex. Ștefănescu afirma că romanul "Șoimii" se caracterizează prin „romantismul naiv al subiectului, foarte vizibil”, ceea ce-l va determina pe autor să scrie la aproape o jumătate de secol romanul "Nicoară Potcoavă", mai matur din punct de vedere literar. Șerban Cioculescu considera că „romantismul tardiv” al romanului este evidențiat prin „stilul său frenetic, abundent în expresii grandilocvente și retorice” precum „râuri de sânge”, „imensul vârtej de flăcări”, „ciocniri omerice”, „movile de morți”, „săpa un șanț prin zidul viu al
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
este vizibil în reconstituirea plină de înțelegere a vremurilor apuse, în imaginarea unor scene pitorești precum vânătoarea de la Dăvideni și cheful pantagruelic ce-i urmează, în observarea psihologică a faptelor și personajelor și în limbajul plin de culoare. Pe măsură ce opera literară a lui Sadoveanu a devenit tot mai solidă, opiniile criticilor au fost mai puțin indulgente la adresa acestui roman, cartea fiind mai puțin apreciată decât la data apariției sale. Lipsa de experiență și stângăciile scriitorului aflat la început de drum sunt
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
sale. Lipsa de experiență și stângăciile scriitorului aflat la început de drum sunt vizibile pe tot parcursul romanului; scenele istorice epice se succed monoton, fiind lipsite de profunzime și chiar de o legătură organică între ele, ceea ce face ca textul literar să aibă un aspect fragmentar. Criticul Șerban Cioculescu scria că "Șoimii" este „o operă de încercare, strălucită dar nehotărâtoare” în care întâmplările narate au loc oarecum liniar și sunt lipsite de un caracter dinamic, George Călinescu îl considera „un roman
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
de tinerețe în care Sadoveanu manifestă un interes mai mare pentru acțiune, "Nicoară Potcoavă" are o complexitate narativă și un ton grav, autorul insistând mai mult pe descrierea personajelor și a mediului în care se petrece acțiunea, folosind o limbă literară mai frumoasă și plină de aforisme și oprindu-se deseori să mediteze cu privire la problemele vieții și la nedreptățile istorice. Chiar dacă este mai puțin citit în prezent, romanul "Șoimii" continuă să fie apreciat și astăzi pentru unele aspecte literare memorabile. Astfel
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
o limbă literară mai frumoasă și plină de aforisme și oprindu-se deseori să mediteze cu privire la problemele vieții și la nedreptățile istorice. Chiar dacă este mai puțin citit în prezent, romanul "Șoimii" continuă să fie apreciat și astăzi pentru unele aspecte literare memorabile. Astfel, academicianul Eugen Simion îl considera „o povestire încântătoare (...) scrisă în maniera Dumas”, care tratează tema datoriei și a dragostei. Criticii au apreciat farmecul reconstrucției istorice și viziunea „aprinsă, mohorâtă sau melancolică” a scriitorului ce strecoară o sensibilitate vibrantă
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
folosește „o limbă supusă canoanelor gramaticale și estetice de un caracter fictiv, dar într-atât de verosimil, încât chiar omul de știință cunoscător al limbii secolului respectiv rămâne copleșit de impresia de autenticitate”. "" a fost primit cu elogii de critica literară a vremii, fiindu-i lăudat caracterul obiectiv. El a fost considerat cel mai bun roman istoric românesc, precum și o capodoperă literară plină de savoare. În toamna anului 1679, aflat în drum spre Istanbul pentru a transmite un mesaj tainic sultanului
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
știință cunoscător al limbii secolului respectiv rămâne copleșit de impresia de autenticitate”. "" a fost primit cu elogii de critica literară a vremii, fiindu-i lăudat caracterul obiectiv. El a fost considerat cel mai bun roman istoric românesc, precum și o capodoperă literară plină de savoare. În toamna anului 1679, aflat în drum spre Istanbul pentru a transmite un mesaj tainic sultanului din partea regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, abatele francez Paul de Marenne tranzitează Principatul Moldovei, călăuzit de la Liov de căpitanul
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
1972 la București pentru o ediție a romanului "Nada Florilor" că apriga și inimoasa bunică din Verșeni a împrumutat multe elemente din firea ei dădacei din "Zodia Cancerului" și jupânesei Ilisafta din "Frații Jderi". Unul din elementele caracteristice ale operei literare a lui Sadoveanu îl reprezintă evocarea poetică a trecutului, într-o aură de basm și de legendă. Pasionat de trecutul Moldovei, Mihail Sadoveanu a reconstituit în cărțile sale unele momente din istoria națională: "Frații Jderi" descrie epoca glorioasă a domniei
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
codrii și apele moldave) par incendiate cu o flacără lirică într-un mod asemănător cu impresionismul artistic. Există o deosebire esențială între romanele istorice antebelice ale scriitorului și "Zodia Cancerului", ce evidențiază maturizarea talentului lui Sadoveanu. Lirismul caracteristic începuturilor carierei literare este înlocuit aici de un epic mai pronunțat, iar interesul este mutat de la aventurile romantice către o analiză mai atentă a stărilor sociale, care să ofere imaginea unei epoci întregi. Sadoveanu urmărește faptele și intrigile, rivalitățile și comploturile pentru domnie
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, deoarece limba vorbită nu s-a schimbat în lipsa unei culturi scrise. Din acest motiv, limba utilizată în narațiunile sadoveniene creează o impresie de firesc. Apariția acestui roman a fost primită cu mai elogii de către criticii literari ai vremii, fiind considerat o operă matură a lui Sadoveanu. Într-un articol publicat la 16 noiembrie 1929 în revista "Viața literară", criticul George Călinescu saluta apariția romanului: „Cu "Zodia Cancerului", dl. Mihail Sadoveanu are în sfârșit un roman, iar
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
narațiunile sadoveniene creează o impresie de firesc. Apariția acestui roman a fost primită cu mai elogii de către criticii literari ai vremii, fiind considerat o operă matură a lui Sadoveanu. Într-un articol publicat la 16 noiembrie 1929 în revista "Viața literară", criticul George Călinescu saluta apariția romanului: „Cu "Zodia Cancerului", dl. Mihail Sadoveanu are în sfârșit un roman, iar literatura română un roman istoric... Nimeni n-a pus în valoare mai cu iscusință ca dl. Sadoveanu în acest roman resursele verbale
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
roman resursele verbale ale cronicilor, fără să cadă deloc în pedantism arhaic și manieră. Savoarea limbii este așa de definitivă încât pun, fără îndoieli, "Zodia Cancerului" printre capodoperele de stil ale literaturii noastre”. Șerban Cioculescu a scos în evidență evoluția literară a lui Sadoveanu de la nuvela-roman hibrid la romanul istoric, afirmând că "Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă" este „cel mai bun roman istoric” românesc, fiind scris cu „o serioasă obiectivare” și dominat de „o viziune matură și plenară”. Pompiliu Constantinescu susținea
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
Piatra-Neamț, Bacău Bicaz și Bârlad. a susținut la Roman timp de 5 ani activitatea de meloterapie și artterapie în cadrul "Universității Vârsta a III-a". Împreună cu profesorul Nicolae Gr. Stețcu și Gheorghe Mihalcea, a susținut înființarea a și condus activitatea cenaclului literar "Garabet Ibrăileanu". În calitate de titular al unei catedre de Științe sociale la "Universitatea Populară", a ținut un curs de Etică Estetică și Sociologie timp de 8 ani. Prezent fiind la simpozioane, expoziții, vernisaje, sesiuni științifice, conferințe și concerte, eseurile pe care
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
au conferit identitate acestei localități. Scrierile sale și-au găsit loc în publicistica locală din Roman (Cronica Romanului, Gazeta de Roman, Ziarul de Roman, Școala Nouă, , Melidonium, (Câmpulung Moldovenesc), Cronica Episcopiei Hușilor, Zori Noi (Suceava), , TVR Iași, Radio București, România literară, Convorbiri literare, Cronica (Iași), Antiteze, Asachi, Apostolul, Ceahlăul, Monitorul de Neamț (Piatra Neamț), Ateneu (Bacău), Pagini medicale Bârlădene, Bârladul, (Bârlad), Opinia Fălticeneană (Fălticeni), Știință și Tehnică, Psihologia, Flagrant (București). În calitate de donator de carte și publicații periodice, a ajutat la îmbogățirea fondului
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
identitate acestei localități. Scrierile sale și-au găsit loc în publicistica locală din Roman (Cronica Romanului, Gazeta de Roman, Ziarul de Roman, Școala Nouă, , Melidonium, (Câmpulung Moldovenesc), Cronica Episcopiei Hușilor, Zori Noi (Suceava), , TVR Iași, Radio București, România literară, Convorbiri literare, Cronica (Iași), Antiteze, Asachi, Apostolul, Ceahlăul, Monitorul de Neamț (Piatra Neamț), Ateneu (Bacău), Pagini medicale Bârlădene, Bârladul, (Bârlad), Opinia Fălticeneană (Fălticeni), Știință și Tehnică, Psihologia, Flagrant (București). În calitate de donator de carte și publicații periodice, a ajutat la îmbogățirea fondului de carte
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
rămas din biblioteca-arhivă a "Gimnaziului și Seminarului Franciscan din Hălăucești" (în mare parte confiscată și arsă odată cu venirea la putere a regimului comunist), aceste cărți recuperate găsindu-se, decocamdată, în patrimoniul "Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”" din Iași. Primele încercării literare datează din perioada 1935-1947, cu poezii și ulterior cu nuvele (Deceneu, Egmont), piese de teatru (Valea Uitaților), precum și poeme eseistice (Cristal nocturn). Aproape de anii '80 a revenit la scris pentru a aborda numai eseuri, publicate în diverse reviste din Moldova
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
despre "Liceul Roman Vodă". Scrierile sale, le-a completat atât cu eseuri dedicate lui Mihai Eminescu, cât și cu un studiu dedicat Mioriței ("Miorița - mit triadic"). Pentru activitatea scriitoricească depusă , "Liga Scriitorilor Români" - filiala Iași, i-a conferit medalia „Virtutea Literară”. Opiniile despre valoarea sa ca scriitor nu sunt însă unanime. Din punctul său de vedere scriitorul însuși se caracterizează drept doar un "„creator în domeniul literaturii”" care nu face parte din tagma maeștrilor condeiului. A scris și publicat lucrări instrumentale
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
născut la Brăila într-o familie de intelectuali. În anul 1981, la vârsta de 11 ani, obține un premiu pentru poezie de la revista „Cronica”. În această revistă i-a fost publicat și primul poem. A mai publicat poezie în revistele literare "Amfiteatru", "Contemporanul", "Limba și literatura română", și "Luceafărul". A fost student la Facultatea de Elecroenergetică din Iași. În iulie 1991, aflându-se în vacanță la Brăila, a fost bătut de cinci foști colegi de clasă și a decedat după o
Ronald Gasparic () [Corola-website/Science/333029_a_334358]
-
guvernamentală. Legea din Joseon prevedea că cei care nu erau fii de oficiali de al doilea rang deplin sau un rang mai înalt nu puteau intra în oficiul înalt dacă nu treceau gwageo. Cei care treceau cel mai înalt examen literar veneau să monopolizeze toate pozițiile înalte din stat. Primul examen național din Silla s-a derulat în 1788 la sugestia savantului confucianist Ghoe Chiwon. Totuși, din cauza înrădăcinatului sistem al rangului de os, care spunea că numirile trebuie făcute pe bază
Gwageo () [Corola-website/Science/333050_a_334379]
-
criminalii și clasa cheonmin nu puteau da examenul. Cu toate acestea, în timp, instituțiile de învățământ conduse de guvern cum ar fi Hynggyo și Gukjam au pierdut teren în fața înstituțiilor private cum ar fi Cele Douăsprezece Adunări. Examinările majore erau literare și veneau în două forme: testul de compoziție ("jesul eop") și testul de cunoștințe clasice ("myeonggyeong eop"). Aceste teste se țineau oficial odată la fiecare trei ani dar în practică era ceva obișnuit ca ele să se țină și în
Gwageo () [Corola-website/Science/333050_a_334379]
-
se delimita de „exclusivismul rasei și culturii germane”, în care-l combate pe Oswald Spengler, filosof idealist, reprezentant al antiintelectualismului și istoric german, un critic fervent al latinității. Dialogurile sale epigramistice merg până la caricaturizarea celor mai înalte vârfuri ale societății literare sau politice: A. C. Cuza, Ion Pillat, Radu D. Rosetti, Al. O. Teodoreanu, Nicolae Iorga, N. Crevedia (“Eugen Barbu e fiul lui Nicolae Crevedia”), Octav Dessila, Al. Macedonschi, Aurel Chirescu, Emanoil Bucuța, Gr. Trancu-Iași, Al. T. Stamatiad, Ion Minulescu, M. Ar
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]