192,525 matches
-
lui John Reed, literaturitatea picturii lui Moreau ar decurge nu din împrumutul unor teme din literatură transpuse apoi în plastică, ci din cauză că solicită o reasamblare a întregului, o recuperare a coeziunii printr-un act hermeneutic, interpretativ. "Opera lui Moreau este literară nu numai pentru că își ia subiectele din operele literare, ci și pentru că solicită privitorului să interpreteze diferitele elemente ale compozițiilor lui. Își afirmă și dezvoltă motivele muzical"49. Relativ aproape de teoria lui John Reed, M. Bengesco apreciază că literaturitatea picturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu din împrumutul unor teme din literatură transpuse apoi în plastică, ci din cauză că solicită o reasamblare a întregului, o recuperare a coeziunii printr-un act hermeneutic, interpretativ. "Opera lui Moreau este literară nu numai pentru că își ia subiectele din operele literare, ci și pentru că solicită privitorului să interpreteze diferitele elemente ale compozițiilor lui. Își afirmă și dezvoltă motivele muzical"49. Relativ aproape de teoria lui John Reed, M. Bengesco apreciază că literaturitatea picturii lui Moreau provine din intelectualismul pictorului acționând în detrimentul picturalului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aproape de teoria lui John Reed, M. Bengesco apreciază că literaturitatea picturii lui Moreau provine din intelectualismul pictorului acționând în detrimentul picturalului. S-ar explica astfel cum un intelectualism atât de subtil i-a adus uneori, pe bună dreptate, epitetul de pictor "literar", calificare pe care o respingea și care îl făcea să sufere 50. Acest fapt precizează și mai bine relația aproape simbiotică pe care simbolismul și decadentismul o întrețin cu celelate arte și în special cu literatura, ca spații afine de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și un sens care transcende istoricul și cotidianitatea. Pictorul care participa la expozițiile universale din 1878 și 1889 este printre cei care formulează observații pertinente cu privire la arta prerafaeliților, deschizând-o către orizontul esteticii simboliste. Un poet simbolist, dar și critic literar și, ocazional, critic de artă, Ștefan Petică, era la curent în 1900 cu mișcarea prerafaelită Gabriel Rossetti, Burne Jones, William Morris se află printre cei citați și estetismul teoreticianului ei, Ruskin, care "introdusese în literatură modul de a vedea și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu-s bune de nimic"93. Prima paralelă o ocazionează pe cea de-a doua, între pictura lui Burne-Jones și cea a lui Dante Gabriel Rossetti, cu care are multiple afinități, printre care și orientarea proprie picturii simboliste către teme literare, legende, vise. Burne-Jones are o preferință pentru femeile elfice, les femmes fragiles, o singură pictură ilustrează decisiv o femme fatale, Sidonia von Bork (1860), o guașă inspirată de romanul lui Johann Wilhelm Meinhold, Sidonia vrăjitoarea. O caracteristică pentru pictura simbolistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spiritul unei opere de artă totale prin colaborarea tuturor artelor, pictură, sculptură, poezie, încredințând pictorilor teme din lirica ei, spre a fi ilustrate. "Operele concepute pentru castelul Peleș, picturi și sculpturi, erau astfel rezultanta a două gândiri creatoare conjugate, una literară, a reginei, alta a plasticianului"141. Regina Maria va mai adăuga o dimensiune acestei polifonii artistice pe cea a teatrului, sub patronajul reginei înființându-se un teatru de sensibilitate simbolistă: "Teatrul antic în mijlocul naturii" sau "Teatrul noului Casino"142. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îngenunchiată într-un decor de grădină sălbatică, un aer de visare și reținută melancolie. Pictura reflectă o profundă interiorizare, a cărei dimensiune este recuperabilă din atitudinea și expresia concentrată a personajelor absorbite de farmecul muzicii. Paula Constantinescu detectează un reflex literar al picturii germane, menit a accentua aici o sensibilitate simbolistă, cu toate că pictorul nu asumă direct reprezentarea unui anumit episod literar, preferând vagul unui simbolism difuz. "În încercarea sa de a crea un stil original se află o reminiscență a acelui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cărei dimensiune este recuperabilă din atitudinea și expresia concentrată a personajelor absorbite de farmecul muzicii. Paula Constantinescu detectează un reflex literar al picturii germane, menit a accentua aici o sensibilitate simbolistă, cu toate că pictorul nu asumă direct reprezentarea unui anumit episod literar, preferând vagul unui simbolism difuz. "În încercarea sa de a crea un stil original se află o reminiscență a acelui spirit literar al picturii germane, preocupată de alegoria istorico-filozofică, pictură în care subiectul reprezintă însăși rațiunea de a fi a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picturii germane, menit a accentua aici o sensibilitate simbolistă, cu toate că pictorul nu asumă direct reprezentarea unui anumit episod literar, preferând vagul unui simbolism difuz. "În încercarea sa de a crea un stil original se află o reminiscență a acelui spirit literar al picturii germane, preocupată de alegoria istorico-filozofică, pictură în care subiectul reprezintă însăși rațiunea de a fi a operei de artă"172. Caracterul simbolist al picturii rezidă, cum am menționat, și în crearea unei atmosfere de o densitate specifică, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fundal, nudurile par să împrumute ceva din această exuberanță, feminitatea este explorată într-o dimensiune arhetipală. Senzualitatea nu are nimic artificial, construit, însă panourile evocă scenarii inițiatice ale unor surorități emblematice, precum cel intitulat Cochetărie, care este reprodus în Adevărul literar și artistic 180 din octombrie 1922. Reproducerea panoului este reluată în câteva numere consecutiv, în diferite formate, ca element decorativ. Din păcate, în ceea ce o privește pe Mina Byk Wepper, nu avem la dispoziție decât aceste reproduceri, de o calitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rezervată, însă proiectul ca atare a beneficiat de un serios argument teoretic și de o serie de revendicări plastice care merită toată atenția și care nu pot fi disociate complet de contextul simbolist. Am evocat în altă parte 188 contextul literar și de istorie a ideilor privitor la neobizatinism și felul în care acest context este modelat de o sensibilitate decadentă a succesivelor generații simbolisto-decadente. Cazul reginei Maria se cuvine a fi recitit în acest context în care moștenirea bizantină se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Carmen Sylva) de Spaethe și Bustul prințesei Maria de Fritz Storck se bucurau în fața Sfinxului (plâtre patiné) lui Paciurea și a unui Tête d'enfant (bronz) al lui Brâncuși. La rândul său, în "Cronica artistică. Expoziția din München" din Convorbiri literare, articol publicat ianuarie în 1914, Al Tzigara-Samurcaș remarca "fantaziile" Principesei Maria, caracteristice pentru "son-goût néo-byzantine mondainisé", "fantazii" pe care criticul le așeza sub influența lui Walter Crane. Nu lipsit de semnificație, la prima expoziție organizată în 1915 în cadrul Cenaclului Idealist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
carte intitulată, Esquisses Roumaines. Littérature, Folklore et Art, unde propune o serie de direcții pentru evoluția artei românești moderne având ca sursă privilegiată folclorul, tradițiile populare. Agenda înființării unei culturi naționale conform dezideratelor romantice așa cum era expusă în programul Daciei Literare este reformulată într-un context european mai bine precizat teoretic și cultural de către criticul francez, care oferă o avantajoasă și avizată privire din afară asupra culturii române. Pentru L. Bachelin, personajele literaturii populare, ale folclorului, au în plus și o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai mari compoziții din pictura română, dimensiune care conferă o anumită prestanță tabloului. Tabloul este inspirat de un fragment din Poveștile Peleșului de Carmen Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta. Interesul acesteia pentru folclorul românesc se exprimă nu numai prin încercările sale literare, dar și printr-o atracție pentru costumele populare românești cu o ornamentică rafinată. Vasile Alecsandri publica la Paris o culegere de balade și cântece populare în 1855, Ballades et chants populaires de la Roumanie 228, iar gustul pentru folclorul românesc era
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
siaj alb, o femeie cu mâinile împreunate patetic în rugăciune. Cu puternice accente simboliste, într-un modelaj nervos și cu un reflex decadent, tema Ursitei apare și în sculptura lui Teodor Burcă. Câteva dintre sculpturile sale sunt reproduse în Adevărul literar și artistic din februarie 1921.247 În pagina trei avem reproduse două lucrări, Ursita și Prăbușirea. În Ursita, o femeie și un copil alergând sunt topiți în masa aceluiași val. Sculptorul organizează o mizanscenă dramatică, a cărei intensitate decurge și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
genialoide, orfice a poetului o reclama. Cu aceeași concepție realistă, Reitz execută un "tuș" în 1889, reprodus în "Fântâna Blanduziei", iar Mayerhofer un "creion" după un instantaneu fotografic. Într-un număr al ziarului Dilema 255, Mircea Cărtărescu realiza un portret literar compus arcimboldesc exclusiv din toate aceste detalii psiho-fiziologice depreciative, consemnate de martori oculari în epocă, de la Caragiale la Slavici, fără intenția de a specula în vreun fel observația directă. Portretul "negativ", realizat de Mircea Cărtărescu prin tehnica colajului, era menit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stanomir în cartea Eminescu: tradiția ca profeție politică 258. Cât despre edificarea mitului eminescian în ultimele decenii ale secolului XIX, un studiu interesant ne oferă Iulian Costache cu Eminescu. Negocierea unei imagini, chiar dacă criticul se referă cu precădere la imaginea "literară" forjată de critici și publiciști și nu la cea "vizuală" desprinsă din artele plastice. Ultima etapă a existenței acestuia poartă amprenta tragică a periplului dantesc prin bolgiile saturate de suferință ale existenței. O serie de amănunte sordide consemnate în diverse
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Căzuți în cap sunt ochii, un zâmbet trist și sfânt / Pe buzele-i lipite ce vinete îi sunt. / Iar fața ei frumoasă ca varul este albă"288. Ilustrarea câtorva versuri din poemul "Luceafărul" apare într-un alt număr al Adevărului literar și artistic, însoțită, de asemenea, de versuri: Iar ea vorbind cu el în somn, / Oftând din greu suspină:/"O dulce-al nopții mele Domn, / "De ce nu vii tu? Vină!"289 Mina Byk Wepper imprimă o ușoară tentă simbolistă ilustrațiilor unor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oficiale ale palatelor, într-un cuvânt ea s-a modernizat reînnoind tehnicele și genurile vechi (...)"305. În "Salonurile sculptorilor români" (1919), Francisc Șirato sesiza dimensiunea simbolistă a sculpturii din titlul lucrărilor, realizând o importantă disociere între limbajul plastic și cel literar. "Pictura și sculptura sînt arte, înainte de toate, reprezentative iar nu narative"306. Absența acestei disocieri, pe care criticul o vede ca pe un defect, caracterizează sculptura de factură simbolistă expusă în Salon, considerat la rândul său o decepție: "De altfel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arte, înainte de toate, reprezentative iar nu narative"306. Absența acestei disocieri, pe care criticul o vede ca pe un defect, caracterizează sculptura de factură simbolistă expusă în Salon, considerat la rândul său o decepție: "De altfel intențiile simbolice, de esență literară, sînt microbi epidemici în sculptura de la Salon și se vădesc numai în titluri: Lumina celui fără de lumină, Taina necunoscutului, Adolescența, Dor, Grija de mâine, Torța etc. și nu ne înfățișează decât ambițiuni juvenile în luptă cu insuficiențele de tehnică ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
această galerie simbolistă mult mai puternic reprezentată decât ceea ce operele disipate ale sculptorilor pot invoca și apariții episodice precum cazul sculptorului ieșean George Swiacinsky. În articolul, "Opera senzațional de originală și frumoasă a unui sculptor român la Paris" din Adevărul literar și artistic, Doctorul Ygrec semnala opera unui sculptor de origine română, George Swiacinsky, fost doctor în chirurgie la Iași, refugiat la Paris și devenit sculptor după moartea tragică a soției pe masa de operație. Sculptura lui Swiacinsky relevă trăsături simboliste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o dinamică evolutivă, procesul prin care ele prind formă. Aceste himere se află parcă în cursul unei complicate metamorfoze. Asocierea lor cu figura eminesciană, sugerată și de schița unui monument Eminescu menționată mai sus, indică mai mult decât sorgintea lor literară, în spiritul simbolismului în artele plastice, care revendică programatic nu numai o dimensiune poetică, literară, ci și o integrare și a celorlalte arte într-un vast proiect de sinteză. Pe filieră eminesciană, himerele devin expresia ideilor poetice, ideilor creatoare de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cursul unei complicate metamorfoze. Asocierea lor cu figura eminesciană, sugerată și de schița unui monument Eminescu menționată mai sus, indică mai mult decât sorgintea lor literară, în spiritul simbolismului în artele plastice, care revendică programatic nu numai o dimensiune poetică, literară, ci și o integrare și a celorlalte arte într-un vast proiect de sinteză. Pe filieră eminesciană, himerele devin expresia ideilor poetice, ideilor creatoare de artă, fluide, într-o permanentă metamorfoză și în contact cu o primordialitate a elementarului, ceea ce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceasta stau mărturie schițele pentru un monument Eminescu, pe care sculptorul nu a ajuns să-l realizeze niciodată. Dacă acceptăm acest transfer semantic de la sculpturile care vizează monumentul Eminescu la cele care individualizează himerele, atunci putem discuta despre o influență literară. Pare însă că sculptorul încearcă să depășească orice reper-cadru, de la cel mitologico-simbolic la cel naratologic-biografist, în reprezentările ulterioare ale himerei. În "Paciurea, le Monument d'Eminescu et Rodin" din Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Ioana Vlasiu face o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între sexe. Intuiția lui Călinescu este corectă, cât de mult se aplică ea sculpturii lui Paciurea este discutabil, însă ceva în această sculptură atrage atenția, o anumită finețe a modelului, cu accentuarea caracterului morbid. Trăsăturile de caracter adăugate de criticul literar nu sunt însă fondate, ele corespund unei superficiale moralizări a actului artistic. Inițial, așa cum o demonstrează o schiță aflată la colecția de stampe a Muzeului Național de Artă din București, sculptura era plasată într-un cadru mai larg. "Zeul războiului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]