192,981 matches
-
scria înainte de venirea trupelor sovietice în Revista "Păcală" al carei motto era: „Iar când la Patria Română/ Râvnește hidra bolșevică/ Nesățioasă și păgână,/ Ia și o armă, că nu strică!." La începutul anilor '40, poetul Pena publica frecvent în "Universul Literar". Este de notorietate faptul că Palatul Universul, de pe strada Brezoianu, a fost centrul presei interbelice, "Universul Literar" fiind suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, "Ziarul Universul". În 7 martie 1942, redactorul Ștefan Baciu (1918 - 1993) îl
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
Râvnește hidra bolșevică/ Nesățioasă și păgână,/ Ia și o armă, că nu strică!." La începutul anilor '40, poetul Pena publica frecvent în "Universul Literar". Este de notorietate faptul că Palatul Universul, de pe strada Brezoianu, a fost centrul presei interbelice, "Universul Literar" fiind suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, "Ziarul Universul". În 7 martie 1942, redactorul Ștefan Baciu (1918 - 1993) îl numea pe Pena - "Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
poet!”, am exclamat către camarazii mei după ce isprăvisem lectura lor. Și nu mă înșelasem deloc: Ion Pena, acest nou poet, i-a cucerit și pe ei, prin simpla lectură, fără reverențe și fără salamalecuri. Aceasta este pecetea talentului.” În "Universul Literar" au mai debutat, in acea perioadă, Ștefan Augustin Doinaș, Leonida Secrețeanu și Ion Caraion. În cartea sa de memorialistică, "Praful de pe tobă. Memorii 1918-1946", scrisă în 1980 la Honolulu, Ștefan Baciu iși amintea de Pena, neștiind că acesta decedase încă
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
Prozatorul Constantin Stan (1951 - 2011), în "Ziarul de Duminică", din 28 septembrie 2001, în articolul "Un caz ciudat", vorbește despre faptul că Pena, prin povestirea sa il devansează pe Orwell. În volumule sale „Fotografii la periscop” și „Secvențe de istorie literară - opera omnia - publicistică și eseu contemporan”, care cuprind studii și articole despre Radu Grămăticul, Grigore Gellianu, Șt. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin Noica, Marin Preda și Mircea Scarlat, Stan V. Cristea îl numește pe Pena: Un scriitor „fantazian
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
nașterea scriitorului). Din cererea pe care Pena o trimite Ministrului Finanțelor, în calitate de agent administrativ cl. II în com. Domnești, jud. Muscel, aflăm cu certitudine că el a venit în localitate după 16 iulie 1941. A fost membru activ al Grupării literare „Drum” din Roșiorii de Vede, asociație a tinerilor publiciști teleormăneni, înființată în 1935 sub președinția de onoare a scriitorului Zaharia Stancu, președinți activi fiind Nicolae Stănescu-Udrea și Florian Crețeanu. În editura acestei grupări îi apare, în 1939, volumul de epigrame
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
volum de poezii intitulat „Iarmaroc” și un volum de epigrame „Flori veninoase”, dar care, din păcate, nu aveau să mai vadă lumina tiparului, întrucât revista și editura „Drum” au fost suspendate de cenzură în același an. Cunoscutul publicist și istoric literar Stan V. Cristea, membru în Uniunea Scriitorilor din România, consemna în „Caligraf” din iulie 2005: „Surprinzător, prin 1943 - 1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie ... îi întrezărim - incredibil, cumva pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
al șaptelea, Pena este inclus în antologia "Epigramisti români de ieri și de azi" a lui N. Crevedia, din 1975 - Editura Eminescu. Iar in ziarul „Teleormanul ”, din 29 septembrie 1979, Gh. Filimon și I. Bâlă în articolul „Fișe de istorie literară” consemnează curajos pentru acea vreme: „Printre condeierii teleormăneni se numără și Ion Pena, poet delicat și plin de talent, pe nedrept, poate uitat astăzi". De asemenea, se mai află menționat în:
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
este o listă de cărți alcătuită în 1999 de și Bertelsmann, în care 99 de autori importanți și critici literari din Germania, inclusiv germaniști, au realizat un clasament al celor mai importante romane în limba germană din secolul al XX-lea. Grupul a reunit 33 de experți din fiecare dintre cele trei categorii. Fiecăruia i s-a cerut să numească
Cele mai bune romane germane ale secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/333178_a_334507]
-
a fi un militant pentru drepturile politice și teritoriale ale românilor. A colaborat astfel la periodicele "Zimbrul", "Foiletonul Zimbrului", "Foița de istorie și literatură", "Foaie pentru minte, inimă și literatură", "Secolul al nouăsprăzecelea", "Trompeta Carpaților", "Instrucțiunea publică", "Corespondența provincială", "Colectorul literar pentru ambe sexe", "Vocea Romanului", precum și la almanahurile lui Gheorghe Asachi "Almanah pentru români" (1856-1858) și "Almanah de învățătură și petrecere" (1857-1859). Deasemeni, a fost preocupat de regulile poeticii, cartea sa "Regule scurte de versificație română" reprezentând în epocă - din
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
râului Răut, în Basarabia, azi în raionul Dondușeni din Republica Moldova. Tatăl său, Kalman-Aharon Golergant, era cunoscut sub numele de K.A.Bertini, ca poet de limbă ebraică și idiș ,traducător, pedagog și activist sionist care a tradus, între altele, creații literare și de teatru din rusă (de exemplu, de Leonid Andreev), idiș (Avraham Suțkever, H.Leivick și română în ebraică, și din ebraică în idiș. Mama sa, Berta Golergant, născută Lecht, era medic. Pseudonimul tatălui (pe care l-a moștenit și
Gary Bertini () [Corola-website/Science/333204_a_334533]
-
și l-a eliberat de Kurt Wann de orice acuzație. Romanul este împărțit în nouă capitole nenumerotate, împărțite fiecare în mai multe subcapitole. Capitolele și subcapitolele au următoarele titluri (potrivit traducerii realizate de Ovidiu Constantinescu și Ada Steinberg): Primele încercări literare (în proză și versuri) ale lui Fedin datează din perioada antebelică și se înscriu în linia căutărilor unui mod de exprimare original. Plecarea sa în Germania în primăvara anului 1914 cu scopul de a se perfecționa în studiul limbii germane
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
de a se perfecționa în studiul limbii germane și șederea îndelungată acolo au contribuit la formarea personalității sale. Konstantin Fedin a început să scrie proză scurtă în anul 1919, fiind descoperit de Maxim Gorki în 1921 și introdus în cercul literar Frații Serapion. Începuturile sale literare stau sub semnul formalismului și decadentismului, după cum afirma singur, simțindu-se o tendință de sondare complexă a psihologiei personajelor. Autorul evidențiază rezistența vechilor obiceiuri burgheze în epoca nouă instaurată după Revoluție, tema sa favorită fiind
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
studiul limbii germane și șederea îndelungată acolo au contribuit la formarea personalității sale. Konstantin Fedin a început să scrie proză scurtă în anul 1919, fiind descoperit de Maxim Gorki în 1921 și introdus în cercul literar Frații Serapion. Începuturile sale literare stau sub semnul formalismului și decadentismului, după cum afirma singur, simțindu-se o tendință de sondare complexă a psihologiei personajelor. Autorul evidențiază rezistența vechilor obiceiuri burgheze în epoca nouă instaurată după Revoluție, tema sa favorită fiind conflictul între vechi și nou
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
personajelor. Autorul evidențiază rezistența vechilor obiceiuri burgheze în epoca nouă instaurată după Revoluție, tema sa favorită fiind conflictul între vechi și nou în perioada Revoluției Sovietice. În opinia criticului Gleb Struve, proza scurtă a lui Fedin este influențată de stilul literar propriu lui Cehov și Bunin, dar este mai dramatică decât cea a maeștrilor săi. "Orașe și ani" este primul roman publicat de Fedin, iar personajul principal Andrei Starțov este din multe puncte de vedere un alter ego al autorului. Romanul
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
unele refaceri pentru edițiile publicate în 1932 și 1959. Interesul considerabil stârnit de roman s-a datorat noutăților structurale și stilistice, precum și prezenței temei „omului de prisos”. Cu timpul, romanul a început să fie uitat, la fel ca majoritatea operelor literare sovietice publicate în primii ani de după Revoluție. A contribuit într-o oarecare măsură la acest efect și înrăutățirea reputației lui Fedin după ce acesta a publicat romane realist-socialiste lipsite de substanță și a devenit prim-secretar al Uniunii Scriitorilor Sovietici. Romanul
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
Întors în patrie, Konstantin Fedin s-a alăturat bolșevicilor, s-a înrolat în Armata Roșie și a participat cu entuziasm ca ziarist, corespondent de presă și scriitor la lupta dusă de bolșevici pentru victoria Revoluției din Octombrie. În opinia istoricului literar american Victor Erlich, romanul "Orașe și ani" are un parfum occidental datorat nu doar decorului apusean în care se petrece o mare parte a acțiunii, ci mai ales inspirației din ficțiunea romantică occidentală. Textul romanului este precedat de două epigrafe
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
să transmită o scrisoare logodnicei sale din Germania. Romanul "Orașe și ani" a fost considerat unul dintre primele romane majore ale literaturii sovietice. Criticul Gleb Struve scria într-un articol publicat în anul 1933 că romanul lui Fedin este opera literară cu care a început renașterea romanului ca gen literar în literatura rusă post-revoluționară. Exista până atunci o orientare a tinerilor scriitori ruși din perioada post-revoluționară către proza scurtă, din cauza faptului că erau copleșiți de noutatea și varietatea evenimentelor politice produse
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
Orașe și ani" a fost considerat unul dintre primele romane majore ale literaturii sovietice. Criticul Gleb Struve scria într-un articol publicat în anul 1933 că romanul lui Fedin este opera literară cu care a început renașterea romanului ca gen literar în literatura rusă post-revoluționară. Exista până atunci o orientare a tinerilor scriitori ruși din perioada post-revoluționară către proza scurtă, din cauza faptului că erau copleșiți de noutatea și varietatea evenimentelor politice produse în Rusia și nu reușeau să realizeze să-și
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
în Rusia și nu reușeau să realizeze să-și cristalizeze impresiile într-o analiză profundă care să se detașeze de agitația emoțională a acelor zile. Grupul Frații Serapion, din care a făcut parte și Fedin, nu a reprezentat o școală literară, dar și-a manifestat interesul pentru reflectarea imparțială a schimbărilor politico-economice din Rusia, eliberată de influențe politice sau ideologice. Un rol important în formarea ca scriitor al lui Fedin l-a avut Maxim Gorki care i-a șlefuit talentul literar
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
literară, dar și-a manifestat interesul pentru reflectarea imparțială a schimbărilor politico-economice din Rusia, eliberată de influențe politice sau ideologice. Un rol important în formarea ca scriitor al lui Fedin l-a avut Maxim Gorki care i-a șlefuit talentul literar și i-a dat sfaturi valoroase. Gorki l-a învățat pe Fedin că un scriitor trebuie să fie capabil să portretizeze puterea creatoare a poporului, precum și forța constructoare a Revoluției Socialiste, sfătuindu-l să învețe să perceapă și să înțeleagă
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
că un scriitor trebuie să fie capabil să portretizeze puterea creatoare a poporului, precum și forța constructoare a Revoluției Socialiste, sfătuindu-l să învețe să perceapă și să înțeleagă noutățile și să le reflecteze în opera sa, perfecționându-și permanent măiestria literară. Opera literară a lui Fedin tratează aspecte importante precum poziția individului în fața istoriei, destinul intelectualității ruse formate în vechiul regim țarist și problema „omului de prisos” în Rusia modernă. Romanele "Orașe și ani" (1924) și "Frații" (1928) reflectă profundele tulburări
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
scriitor trebuie să fie capabil să portretizeze puterea creatoare a poporului, precum și forța constructoare a Revoluției Socialiste, sfătuindu-l să învețe să perceapă și să înțeleagă noutățile și să le reflecteze în opera sa, perfecționându-și permanent măiestria literară. Opera literară a lui Fedin tratează aspecte importante precum poziția individului în fața istoriei, destinul intelectualității ruse formate în vechiul regim țarist și problema „omului de prisos” în Rusia modernă. Romanele "Orașe și ani" (1924) și "Frații" (1928) reflectă profundele tulburări cauzate intelectualului
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
Germania și se întorc în patrie în perioada Războiului Civil. Scrierile ulterioare ale lui Fedin se adaptează tot mai mult preceptelor realismului socialist, rezolvând dilema intelectualilor prin adaptarea acestora la ideologia socialismului sovietic. Romanul "Orașe și ani" este prima încercare literară sovietică de a prezenta Revoluția nu sub o formă descriptivă imparțială sau extatico-lirică așa cum au procedat Boris Pilniak, Vsevolod Ivanov și alți scriitori, ci într-un manieră psihologică profundă. Fedin folosește descrierea obiectivă și calmă și psihologia sobră, metode tipice
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
mai precis în perioada 1914-1922, și nu este prezentată într-o ordine cronologică. Ruptura cronologiei se datorează dorinței lui Fedin de a se distanța de modul narativ tipic literaturii ruse a secolului al XIX-lea și de a folosi metode literare noi adecvate unei epoci istorice noi. Romanul începe cu actul final (deznodământul), justificarea de către Kurt Wann în fața unui comitet revoluționar a rolului său de executor al lui Andrei Starțov, și abia apoi furnizează contextul - experiența germană a lui Andrei și
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
a unui soldat rus schilod. Profesorul Victor Erlich îl considera un personaj respingător mai consistent decât marchizul lui Lantenac al lui Victor Hugo. În opinia unor critici, Kurt Wann și markgraful von Schönau sunt personaje implauzibile, părând mai degrabă construcții literare ideologice decât oameni reali. Un personaj straniu al romanului este Marie Urbach, o „fiică a pădurii” răsfățată și capricioasă care-și manifestă dezgustul față de conformismul și conservatorismul prusac al societății germane antebelice și fuge din pension alături de un amant de
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]