192,525 matches
-
așa cum capul înclinat grațios se servește de suportul mâinii îndoite coregrafic. Lectura magnetizează feminitatea într-o expresie de transă, de rapt oniric. În acest sens al schițării profilului unor feminități volatile, l'ancien régime, un excelent adagio din perspectiva istoriei literare îl constituie cartea Ioanei Pârvulescu, Alfabetul doamnelor. Și Kimon Loghi reușește ilustrarea unei état d'âme de factură simbolistă în Tristia (ulei pe pânză 1898, 0,555 x 0,463 cm, cota 69737/7677, semnat dreapta sus cu vișiniu: Kimon
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
face)", fapt care conducea la un celebru proces în 1878, câștigat de Whistler. Diferențele dintre Loghi și Whistler sunt notabile, Loghi rămâne în multe dintre tablourile sale un pictor al anecdotei cu o cromatică exuberantă, pe când Whistler evita orice conotații literare. În "Palais de l'Athénée. Exposition Kimon Loghi" din L'Indépendance Roumaine, L. Bachelin, (R.C.), acuză o parte din pictura sa de facilitate și superficialitate, de lipsă de sinceritate și de emoție, adică de artificialitate. Kimon Loghi transformă natura, fie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorative mai mult sau mai puțin secession. [...] Nu persista cumva încă acolo o vagă influență müncheneză? Este dificil să te pronunți, să constatăm totuși că câțiva "chiparoși" îndoiți de vânt te fac să te gândești la înțelegerea în mod particular literară și dragă Germaniei a peisajului evocator care-l satisface pe Bœklin"419. În același timp, pictura lui Loghi pierde din metafizicul picturilor lui Böcklin, din misterul și teatralizarea lor sumbră, pe măsură ce miza decorativă crește. Efectul acestui procedeu, în opinia criticului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rândul său, Gustav Klimt descoperea o vârstă mai veche a antichității, cea a Greciei preclasice, și odată cu ea, arta miceniană care-i influențează pictura. Nietzsche utiliza categoriile de apolinic și dionisiac nu numai pentru a explica apariția tragediei ca gen literar, ci și importanța ei în modelarea civilizației occidentale cu întreg câmpul ei de tensiuni și contradicții. Într-o mai mică măsură, și pictorii români sunt influențați de această dimensiune a antichității grecești și latine. Avem exemplul unui Leon Bakst, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mărească impresia lucrului supranatural"433. Kimon Loghi este analizat ca un pictor romantic de către Petre Oprea în articolul său, "Un pictor romantic: Kimon Loghi"434. Istoricul de artă identifică două faze ale acestui romantism în primele două decenii, unul idilic, literar, în pictură, iar în următoarele două, în perioada interbelică în special, un romantism de nuanță postimpresionistă. Spectrul de sensibilitate artistică se întregește atunci când în rândul pictorilor romantici Petre Oprea îl include și pe Franz von Stück, înregistrat în majoritatea studiilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin fraza memorabilă. Modern și cosmopolit, un sportsman, Luchian conduce bicicleta și este remarcat de Claymoor (Mișu Văcărescu), cronicarul prin excelență al vieții mondene, iar spiritul de frondă îl conduce la o serie de lovituri norocoase. Intră în "Cercul artistic literar", în "Intim club" (1885-1886), pentru ca în 1893 să expună la Cercul artistic și în 1896 să fie printre membrii fondatori ai Salonului Independeților, alături de I. Angelescu, L. Dolinski, Nicolae Grant, N.S. Petrescu Găină etc., arborând împreună un steag roșu care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-l practică pictorul în această perioadă. "În simbolism a existat o continuă, reciprocă osmoză între pictură și literatură, într-un sens cu totul nou decât în timpul romantismului, și deseori pictorii (numeroase exemple ar putea fi invocate) simțeau nevoia unei culturi literare și chiar a unui exercițiu literar, ce nu era numai un simplu "violon d'Ingres"449. În ce privește cele patru panouri decorative, Theodor Enescu găsește similitudini cu compozițiile unui Eugène Grasset sau Georges de Feure. Figurile feminine apar într-un cadru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În simbolism a existat o continuă, reciprocă osmoză între pictură și literatură, într-un sens cu totul nou decât în timpul romantismului, și deseori pictorii (numeroase exemple ar putea fi invocate) simțeau nevoia unei culturi literare și chiar a unui exercițiu literar, ce nu era numai un simplu "violon d'Ingres"449. În ce privește cele patru panouri decorative, Theodor Enescu găsește similitudini cu compozițiile unui Eugène Grasset sau Georges de Feure. Figurile feminine apar într-un cadru floral dens, adus prin stilizare la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
buclă care circumscrie și un sens simbolic. Acest sens simbolic decelabil în tablourile prerafaeliților rămâne ca o alternativă în această pictură, fiind obținut și prin ruperea de un context istoric propriu-zis. Personajele apar în veșmintele personajelor picturii prerafaelite. În Adevărul literar și artistic, cu titlul "Expoziții noui, Cecilia Cuțescu- Storck"459, este reprodus un Panou decorativ al pictoriței. Cecilia Cuțescu-Storck pictează cinci femei într-o atitudine grațios coregrafică, în jurul unor arbori stilizați în stilul Art Nouveau-lui. Trei dintre ele poartă veșminte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al unei experiențe cu totul noi, întâlnirea cu o altă civilizație. Acest impact extraordinar îl are în Europa descoperirea culturii grecești preclasice, a culturii miceniene, spre exemplu. Pictura Ceciliei Cuțescu-Storck nu se organizează printr-un raport direct cu un text literar, cum se întâmplă în pictura prerafaelită sau în pictura simbolistului Fernand Khnopff. Artista reia pe baza unor ritmuri interne un personaj arhetipal, un anumit tip de femeie, cu o notă de androginitate, un anumit decupaj capilar scurt, urmând fidel forma
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Guillaume Vogels. Artiștii simboliști erau percepuți ca un grup aparte în revista L'Art Moderne, în 1888. Khnopff, De Groux, Rops, Mellery, dar și vingtiștii Robert Picard, Jan Toorop, George Minne și Willy Schlobach, "(...) tindeau să se bazeze pe sursele literare ale lucrărilor și s-au străduit să descrie o état d'âme, spre deosebire de o reproducere fidelă a realității"476. Fenomenul secesionist ia naștere în spațiul artistic germanic, pentru prima oară la München, în 1892, când aproape o sută de artiști
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deschide lumea artei rusești. Trebuie menționat că de o manieră asemănătoare evoluează și revista Ileana care, chiar dacă nu este bilingvă, are câteva texte critice în franceză, fiind de la sine înțeles că publicul avizat, interesat de artă, cunoaște această limbă. Manifestul literar al revistei, semnat de Redacție, merită citat. Ca și în cazul Ilenei, Ver sacrum sau Pan, revista adoptă o etichetă mitologică, "lâna de aur", simbol al artei în căutarea căreia pleacă argonauții moderni, artiștii. Revista apare la un an după
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
neuitând să menționeze în treacăt unul dintre reperele lor, pictorul Arnold Böcklin, cu o pictură cu teme mitologice într-un cadru peisager specific, cu chiparoși. "Prin ce hazard și în ce scop s-a instalat în același hotel "o secțiune literară" de cel mai modern gust, unde decadenții formează o majoritate zdrobitoare (Solohub, Remisov, Blok) rămâne un mister impenetrabil. Niciun decadent, cred, n-a trecut pe lângă ușa camerei lui Berdiaev, și chiar mai mult, prin fața sălii "sociocraților". Decadentul ignoră în mod
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
R. Aurelian, A. Dimitriu, Eduard și Nicolae Grant, Nicolae Gropeanu, Oscar Obedenaru, Gheorghe Popovici, Vasile Ravici, Menelas Simonydi, Ion Țincu, Titus Alexandrescu, Ion Voinescu-Docuzești, S. Roguska, Dimitrie Serafim, Petre Bellet, Ion Bărbulescu. Societatea organizează nu numai expoziții, ci și serate literare sau concerte; toate artele sunt reprezentate, cu toate că patronajul rămâne unul al artelor plastice. Acest fapt reprezintă o alianță constituită pe baza sincretismului secesionisto-simbolist de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Contrar afirmației lui Petre Oprea, care se cere receptată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vizează și formarea unei elite artistice pe lângă un gust artistic prin popularizarea unor pictori români cvasinecunoscuți în acea perioadă, majoritatea la începutul carierei lor. În acest sens, fiecare număr se deschide cu trei rubrici nominative, cei care ilustrează revista, partea literară, partea artistică și aparițiile ilustrațiilor originale prevăzute pentru numărul viitor. În acest fel se creează și un orizont de așteptare stimulativ pentru publicul interesat. Într-adevăr, atât partea literară, cât și partea artistică cuprind nume semnificative din spațiul cultural românesc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se deschide cu trei rubrici nominative, cei care ilustrează revista, partea literară, partea artistică și aparițiile ilustrațiilor originale prevăzute pentru numărul viitor. În acest fel se creează și un orizont de așteptare stimulativ pentru publicul interesat. Într-adevăr, atât partea literară, cât și partea artistică cuprind nume semnificative din spațiul cultural românesc și occidental, mai ales pentru gustul Secession, Jugendstil, simbolisto-decadent al epocii. Partea literară reunește nume precum: L. Bachelin, critic de artă și cronicar experimentat la L'Indépendance Roumaine, Charles-Adolphe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fel se creează și un orizont de așteptare stimulativ pentru publicul interesat. Într-adevăr, atât partea literară, cât și partea artistică cuprind nume semnificative din spațiul cultural românesc și occidental, mai ales pentru gustul Secession, Jugendstil, simbolisto-decadent al epocii. Partea literară reunește nume precum: L. Bachelin, critic de artă și cronicar experimentat la L'Indépendance Roumaine, Charles-Adolphe Cantacuzene, prieten al lui Mallarmé, autor a numeroase volume de poezie simbolistă în limba franceză 502, poetul romantico-simbolist Mircea Demetriad cu unele poezii reușite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și de contorsiune. Tot astfel și "syrena" sa, care nu are nimic esoteric, ci numai merite tehnice de transparență verzuie a apei"506. În acest ultim număr al revistei, Alexandru Bogdan-Pitești anunță că Nicolae Vermont urmează să apară în "revista literară ilustrată" L'Hémicycle a lui Pierre de Quérlon cu o reproducere, la solicitarea redactorului francez. Criticul îl popularizează pe Alexandre Séon, pictor de factură simbolistă, care abordează și tematica decadentă a sfincșilor, a lui Orfeu decapitat de Bacante etc. În afară de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este de neglijat nici existența unui simbolism latent, identificat negativ ca "sentimentalism". O sculptură precum Sirenă (1900), în stilul 1900, sau Mefistofel (1884), vădesc această dimensiune simbolistă a artei sale, cu o puternică detentă psihologică. De asemenea, și numărul colaboratorilor literari a crescut simțitor. Îi găsim aici pe poetul decadento-simbolist D. Karr (Dimitrie Karnabatt), pe poetul Radu D. Rosetti, dar și pe uitații astăzi, G. Marinescu, George Mezincescu, C. Nutzescu, D. Niculescu sau pe George Ranetti. Abia în ultimul număr 5-6
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este dedicat și un eseu de către George Ranetti. Inventatorul lui Moș Teacă era un fin polemist al vremii, astfel că apropierea de I.L. Caragiale, cu care colaborează la Moftul român, nu era întâmplătoare, iar gazetarul înființează propria sa gazetă, Adevărul literar. Sunt reproduse un portret al lui Etienne Azambre, autoportretul în profil al lui C. Artachino și autoportretul lui Ludovic Bassarab. N. Vermont participă cu ilustrații pentru trei poezii, o "Silhuetă", un "Studiu de nud" și cu "Schițe de la procesul Bulgarilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și de curaj, demnitate, inteligență etc. Spiritul ludic, iluminist, al lui Ion Budai-Deleanu "jucăreaua" sa, Țiganiada era lăsat în urmă. De altfel, "poemationul eroi comico-satiric" al lui Ion Budai-Deleanu este descoperit prea târziu pentru a avea consecințe imediate în plan literar. În pictură apar mai puțin țigani sau scene ale vieții lor itinerante, ci, mai mult țigănci elementul feminin fiind bine pus în valoare. Tema devenea o constantă a picturii românești, (începând cu Nicolae Grigorescu și Theodor Aman și avea să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un fotograf pentru o agenție de modeling, prinzând doar acele cadre care supralicitează fascinul erotic. Vermont lucrează în cadrul unui program inconografic menit să rețină doar anumite atitudini corporale. La fel sunt și tablourile cu același titlu, Țigancă, reproduse în Adevărul literar și artistic 530. Țigăncile lui Vermont, cu părul împletit, cu brățări pe mână, cu un brâu roșu, cu salbe de galbeni la gât, împrumută adesea o frumusețe Jugendstil, marcată printr-o exuberanță senzuală și o vitalitate care dobândește și o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poezia lui Maniu. Neobizantinismul lui Adrian Maniu rămâne, de cele mai multe ori, un hieratism strict "plastic", "formal", fără implicații transcedentale [...]"543. Oricum, notele expresioniste prezente printr-o vitalitate cu accente ludice abia adie în poemul Salomeea, aflat la răscruce de direcții literare. Salomeea lui Maniu relevă destul de rapid filiația pe care și Călinescu i-o precizează, simbolismul pierrotesc cu accente ludice al lui Jules Laforgue, stabilind în același timp și un punct îndepărtat de fugă cu Salomeea flaubertiană. Locul geometric al mutației
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
capul sfântului Ioan. În plus, capul acestei Salomei, prin capelură și banda de mătase care-l încojoară decorativ, și singurul amănunt vestimentar, aparține unei femei contemporane din înalta societate bucureșteană. Criticul subliniază apartenența sculpturii la simbolism într-un mod aproape literar, reconstituind momentul psihologic ulterior atrocității comise. Tot în registrul simbolist se situează și efortul de a transcrie o état d'âme prin sugestia unei stări aproape extatice în care criticul discerne un cocktail decadent: senzualitate, fantezie și maladiv. Sigmund Maur
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
recurge la reprezentările în cheia sensibilității decadente, fie a sărutului mortifer, extrasul iconic omniprezent al dramei lui Oscar Wilde, fie al extazei comandate de epifania sângeroasă a capului sfântului Ioan. Și lui Vermont pare să-i fi servit drept model literar Salomeea lui Oscar Wilde, fapt subliniat și de critică, care sesizează decupajul dramatic focalizând pe un singur gest climactic, poematic, de efect. În plus, titlul tabloului este același cu titlul piesei lui Oscar Wilde, Salomé, înscris în partea de jos
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]