19,422 matches
-
lui Helen (citit de el pe furiș, când Helen nu știe că el umblă la computerul ei). Mai are Ralph și alte aventuri la activ, nu-i vorbă. Una dintre ele sosește la o conferință organizată de el, amenință să dezvăluie tuturor pe internet că s-a culcat cu ea la Praga dacă el n-o ajută în cariera universitară. Ralph îi înlesnește deci participarea la conferință și o îndrumă către un coleg, care nu știe în ce se bagă. Niciunul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Pinter: fug de violență. Atmosfera pieselor lui Pinter este una de amenințare iar efectul este sentimentul spectatorului că nedreptatea, teroarea existențială nu mai pot continua. Poezia tovarășa lui Pinter din adolescență îl urmărește și azi. Unul dintre poeme (Dumnezeu, 1993) dezvăluie lupta dramaturgului împotriva refugiului sensibilității colective în credință. S-a spus îndelung că Pinter e profund de stânga, ceea ce ar implica în cele din urmă și ateismul, nevoia de a fi mai puternic decât Dumnezeu. Un poem ca cel ce
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
împotriva refugiului sensibilității colective în credință. S-a spus îndelung că Pinter e profund de stânga, ceea ce ar implica în cele din urmă și ateismul, nevoia de a fi mai puternic decât Dumnezeu. Un poem ca cel ce urmează ne dezvăluie fața ascunsă a polemistului și iconoclastului: Dumnezeu a căutat în străfundul sufletului lui o vorbă Să binecuvânteze viețuitoarele de sub el. Dar oricât a căutat Cerând duhurilor să trăiască iar Nici o muzică în odaie Și cu aprigă arzătoare durere a aflat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pauze arbitrare printre rândurile dialogului. Această cascadorie a deschis un vid pe care criticii au dat năvală să-l umple cu propriile lor speculații despre profunzime nerostită și "amenințare". Pinter s-a trezit etichetat ca guru teatral, a cărui operă dezvăluie adâncimea experienței umane, vieții și morții etc. Lucrul era cu atât mai surprinzător cu cât Pinter nu avea nici un fel de pretenții intelectuale. Terminase liceul, scurtcircuitase universitatea făcându-se actor și trecuse la scrierea de piese de treatru. Rândurile de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
multe despre muzica poeziei. Cu toate acestea, în poemele majore, el a refuzat aceste reguli. A dat o nouă formă poeziei, convingându-și cititorii că rimele și ritmurile știute nu pot transmite muzica adâncă a sufletului. Aceste poeme feline îi dezvăluie poetului fața ascunsă. Îl așează de fapt în adevărata lui lumină: aceea a unui poet care a refuzat muzica tradițională în poezie, fiindcă a vrut un tipar poetic mai sugestiv pentru epoca lui. Tiparul încă există și încă funcționează, dar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o sensibilitate intensă și retrasă. Cuvintele sunt mai zgârcite în imagini decât ar fi putut însuși T.S. Eliot să prevadă. Scrie versuri aparent plate, adunând câte un poem în jurul unui singure vorbe afectuoase, dar acea unică vorbă despre suflet ne dezvăluie un întreg scenariu (afectiv, filozofic, moral, social, politic). "Aici în oraș, poate", începe un poem: poate pe o stradă, poate într-o casă, poate-ntr-o odaie, șade ea pe întuneric și plânge După cineva care tocmai a ieșit pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cioburi de sentimente, de idei (suflet, viață, morală, politică, viitorul omului pe pământ...). El scapără scânteia poetică dintr-o scurtă istorie abia bănuită, pe care poemul o ascunde în loc s-o povestească. Nu face confesiuni detestă versurile confesive, nu-și dezvăluie niciodată viața intimă iar locul intensității confesive e luat de vorba de duh. Se joacă cu ideea, construiește o fabulă, povestește ceva pe jumătate absurd, dar pe jumătate extrem de adevărat și foarte trist. Brownjohn e departe de a fi un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pune la cale limpezimea textului de După Modernism? 3.6. Ruth Fainlight: Poeta verticală Ruth Fainlight e printre poeții Desperado de primă mărime. Poemele ei sunt deschis autobiografice, dar sensul lor ține de intensitatea narațiunii și nu neapărat de faptul că dezvăluie viața poetei. Puternice, voluntare și în același timp pline de un lirism delicat, versurile lui Fainlight afirmă fără echivoc; poeta nu se sfiește lucru rar pentru poezie, azi să vorbească în nume propriu. Poemele ei amestecă proză, poezie și dramă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ale destinului lui. Un monument care e încă acolo, cu toate că Palatul e demult ruine. Cavalerul a murit pe câmpul de luptă. Legenda lor: înnecată fatalist în sânge De un basm care încă plânge. Poeta este Verticală până în pânzele albe. Poemele dezvăluie o morală perfect verticală și un simț al valorilor și relațiilor care nu admite compromisul. Onestitatea e dusă până la extrem. Onestitatea față de cuvânt, la fel: Sunt eliberată de limbaj, Scap prin cuvinte; Nu au volum, Nu se cer locuite Sau
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu moartea. Când taie floarea, poeta simte că înfruntă "destinul", care transformă "splendoarea" în sămânță, "disprețuind frumusețea / de dragul viitorului". Gestul simplu de a tăia câțiva trandafiri din grădină devine o parabolă a existenței. Ruth Fainlight reinvetează mitul. Gesturi nevinovate, automate, dezvăluie un tipar necunoscut. Foarte hotărâtă să spună ce are de spus, Fainlight respinge conversația întâmplătoare și își construiește inteligența cu rigoare, poem cu poem, gând cu gând, până ce ne dăm seama că am citit mai mult decât un șir de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e și el treaz. Lumea copilăriei poetei este New York. Lumea vieții ei adulte este Londra. Locuiește la Londra, dar fuge la țară adeseori. Nu e totuși un spirit rural. Trecutul și prezentul sunt legate de oraș. Author! Author! (Authorul! Autorul!) dezvăluie planul ei ascuns, care e "propria mea poveste". Scrie poezie fiindcă vrea să înțeleagă "ce și de ce s-a întâmplat". Se contemplă rătăcind printre magazine, parcuri, străzi, ca "un personaj oarecare / în acest scenariu extravagant, / dintr-o poveste care continuă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se amestecă și descoperim calitatea poeziei, care stă totuși în intensitatea narativă: emoția capătă o ancoră în timpul și viața reală, devenind în cele din urmă istoria poetei înseși. Cu toate că nu aflăm nimic despre biografia concretă a poetei ("Biografia mi-o dezvălui doar în linii mari, nu-mi place s-o clarific"), închidem cartea cu liniștea că o cunoaștem pe poetă de când lumea, ne identificăm total cu ea. Aceste poeme, în care eroul principal sunt emoțiile și înâmplările ce țin nemijlocit de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ulysses de Joyce și The Waste Land de T.S. Eliot), amândouă rodul unei cizelări îndelungi și elaborate, Philip Larkin a scris poezie, proză și eseuri. A publicat doar patru volume de poezie. Introducerea din 1965 la volumul The North Ship dezvăluie ironia ascunsă în reticența lui Philip Larkin. Un interviu cu Peter Orr îl definește ca un poet încordat, a cărui mult prețuită tăcere se sfărâmă când și când, născând poeme care nu încetează să-l uluiască pe poetul însuși. T.S.
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Văzută din spatele unor ferestre de sus (care ne amintesc de Eliot când urcă scara vârstei în Ash Wednesday III) tinerețea dă năvală înapoi în trupul irosit și îl află de nelocuit. Ochii îmbătrâniți privesc în sus, iar ferestrele din înalt dezvăluie "seninul adânc", "nimic", "nicăieri", "nesfârșirea". Vorbele, folosite până acum drept catharsis, nu mai au putere. Poemul îl refuză pe poet. Iată-ne în sfârșit aproape de Larkin: izgonit afară din cuvinte, îl sprijinim, îi împărtășim deznădejdea. Poetul privește vârsta în ochi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la apariția poetului Desperado. Intenția ascunsă a poeziei lui este să găsească modul de a comunica tema esențială pentru el, aceea a singurătății celui ce îmbătrânește. Târziu identificată, tema nu apucă să îl bântuie mult timp. Un singur volum, ultimul, dezvăluie disperarea ei neputincioasă. Cuvintele nu pot îmblânzi poemele dureroase ale acestui poet care nu se poate împăca nici cu el însuși, nici cu poezia lui, poet al neastâmpărului reticent. 3.9. John Mole: Lirismul atașant John Mole (n. 1941) e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să scriu în așa fel încât forța poemului (atâta câtă este) să se arate doar la a doua, a treia lectură, niciodată din primul moment. Nu pun preț pe poezia (ori proza) agresivă care șochează. Adâncimea sensibilității cum zici se dezvăluie doar celor ce sunt foarte atenți la ce spun. Sper că cititorii vor ști să dea la o parte ce numești tu "perdeaua de sfială". LV. Ești dispus să subscrii la vreun curent literar? Cândva i-am numit pe scriitorii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la mine și la apa râului. MK. Poemul acela este de fapt scris în numele unui foarte vechi prieten al meu din Iran, care a căpătat azil politic în Germania, iar "prietena" de care vorbește el sunt eu. Biografia mi-o dezvălui doar în linii mari, nu-mi place s-o clarific. M-am născut la Teheran, m-au trimis la internat în Anglia (Isle of Wight) când aveam șase ani, iar vacanțele mi le petreceam în case de vacanță pentru copiii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tine o punere în scenă. Fiecare poem are decorul lui, exact așa cum spui: Deschid ușa negurii către pagină. În prag e poemul... Poemul vine din negură, din noaptea în care visezi ceva ce nu e Anglia. Ce ne poate poezia dezvălui despre tine? MK. De câțiva ani încoace îmi tot visez copiii când erau mici. Adevărate coșmaruri. Amândoi au fost tare bolnavi la douăzeci și ceva de ani și, în vis, revăd vina și neputința de atunci. Visez urât și despre
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ani și, în vis, revăd vina și neputința de atunci. Visez urât și despre bărbații din viața mea. Din felurite motive. De fapt și acolo e vorba, în fond, tot de vinovăție, părăsire, indiferență, îndepărtare. Cred că poezia mea se dezvăluie pe sine. Mi se dezvăluie mie mai întâi, din negură, din noapte, din umbra lăsată de mine peste ea. Mi-ar plăcea să împărtășească și lectorul această descoperire neașteptată. Cred că ceea ce sper eu este să dovedesc cum că dezvăluirea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vina și neputința de atunci. Visez urât și despre bărbații din viața mea. Din felurite motive. De fapt și acolo e vorba, în fond, tot de vinovăție, părăsire, indiferență, îndepărtare. Cred că poezia mea se dezvăluie pe sine. Mi se dezvăluie mie mai întâi, din negură, din noapte, din umbra lăsată de mine peste ea. Mi-ar plăcea să împărtășească și lectorul această descoperire neașteptată. Cred că ceea ce sper eu este să dovedesc cum că dezvăluirea e cu putință, că avem
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Nu vreau chiar deloc să-mi alin cititorii, dar nici nu țin să-i șochez cu premeditare. Aș vrea să devină mai umani, să înțeleagă ce ar putea spune zidurile. LV. Istoria ta proprie pare extrem de interesantă, dar n-o dezvălui. Dai în schimb fotografii vechi, amintiri în alb-negru. Te ferești cu bună știință să scrii lucruri prea personale? Cum izbutești să tratezi cu seninătate experiențe care, exprimate explicit, ar face oricui părul măciucă? GS. Da, evit să scriu lucruri personale
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
rafinat în discreția nocturnă și reflexele astrelor, până la a trezi morții din somn. Zeus l-a sacrificat prin lumina concentrată și-n viteza fulgerului. Considerat semizeu, Asklepios a avut o educație complexă, în care magistrul său, centaurul Hiron i-a dezvăluit secretele taumaturgiei, ale plantelor vindecătoare și ale atâtor alte substanțe, prin diverse proceduri și combinații de produși. Poetul Pindar, în Pythica III - relatează că a înlesnit nașterea lui Asklepios, smulgându-l din focul pântecelui matern, de aceea mitul său stă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
demonice“ personalități din Renaștere, fiind caracterizat de un spirit nemulțumit, permanent căutător. Ca medic, el are o concepție fizio- antropologică pe care o prezintă în cărțile De subtilitate și De parietate rerum, concepute ca niște enciclopedii. Diagnosticul medicului surprinde neobișnuitul, dezvăluie ce e ascuns, tainic, straniul, pe care Cardanus îl relaționează cosmic, astrologic. Analizele sale vor să epuizeze fenomenul fixat în atenție. Dacă arta are un scop hedonistic, satisfacerea plăcerii, medicina se încunună de satisfacția reușitei, a restabilirii echilibrului funcțional al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
începutul farmacologiei moderne, care va triumfa, începând cu secolul XIX — întru împlinirea profeției lui Paracelsus. Nicolas Lèmery dedică în secolul său, o lucrare, special antimoniului și derivatelor acestui metal, cu rezultate în maladiile parazitare. Prin analizele chimice, terapia vegetală își dezvăluie secretele. Laboratoarele își vor spune cuvântul și lumea va înțelege miracolul plantelor medicinale care vor continua să fie căutate și utilizate atât în medicina curativă cât și în cea preventivă, fie sub formă de tincturi, extracte, comprimate etc., cum recomandase
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
limitează raționalismul dogmatic, întăresc rolul științei, al libertății spiritului creator în asigurarea progresului intelectual și social. În 1890 Kant publică a doua sa operă fundamentală, Critica rațiunii practice, făcând din experiența practică suportul științei. în 1807, Hegel scoate Fenomenologia spiritului dezvăluind resursele inepuizabile ale acestei nesecate zestre umane. Practic, mutațiile provocate de Revoluția franceză, reformele napoleoniene, noile condiții ale vieții intelectuale, cererea socială alertă, orientează medicina, mai mult ca oricând, spre propria ei motivație și finalitate: vindecarea bolnavilor, protejarea și prelungirea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]