20,245 matches
-
gt;10% din greutatea produsului finit (excl. cornetele pentru înghețată, vafele sandwich sau alte produse similare) 1905.32.05 kg S 15.82.13.40 Biscuiți (excl. cei acoperiți complet sau parțial cu ciocolată sau alte preparate conținând cacao, biscuiți dulci, vafe și alveole) 1905.90.45 kg S 15.82.13.50 Produse extrudate sau expandate, sărate sau aromatizate 1905.90.55 kg S 15.82.13.90 Alte produse de brutărie, fără adaos de îndulcitori (inclusiv crepes, clătite, pizza
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
pudră, granule, alte forme în vrac în ambalaje > 2 kg pentru băuturi, pastă de ciocolată tartinabilă) 1806.90.90 kg S 15.84.23.10 Gumă de mestecat 1704.10 kg S 15.84.23.20 Extracte de lemn dulce (prăjituri, pastile) care conțin zaharoză > 10 % din greutate, dar care nu conțin alte substanțe adăugate 1704.90.10 kg S 15.84.23.30 Ciocolată albă 1704.90.30 kg S 15.84.23.53 Paste din zahăr, în
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
și Medicină Veterinară a Banatului - Timișoara Locul unde este situat Ferma Anexa 4.6 Suprafața minimă de teren, din domeniul public al statului, aflată în administrarea Institutului de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahăr și Substanțelor Dulci Fundulea, județul Călărași, indispensabilă activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic care trece în administrarea Academiei de Studii Economice - București Locul unde este situat Anexa 4.7 Suprafața minimă de teren, din domeniul public al statului, aflată în administrarea Stațiunii
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiin��e Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271658_a_272987]
-
și Medicină Veterinară a Banatului - Timișoara Locul unde este situat Ferma Anexa 4.6 Suprafața minimă de teren, din domeniul public al statului, aflată în administrarea Institutului de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahăr și Substanțelor Dulci Fundulea, județul Călărași, indispensabilă activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic care trece în administrarea Academiei de Studii Economice - București Locul unde este situat Anexa 4.7 Suprafața minimă de teren, din domeniul public al statului, aflată în administrarea Stațiunii
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
fost modificat de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. Capitolul V Acvacultura Articolul 43 (1) Acvacultura se practică în amenajări piscicole de apă dulce și marine. ... ---------- Alin. (1) al art. 43 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 114 din 27 mai 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 31 mai 2016. (2) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
acordă o plată națională directă complementară la SAPS, decuplată de producție în sectorul vegetal, pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS, în cuantum fix pe hectar: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce și alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole de câmp, bob, lupin dulce și linte), plante industriale (floarea-soarelui, rapiță, soia convențională, în și cânepă pentru fibră, tutun, în pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
sectorul vegetal, pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS, în cuantum fix pe hectar: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce și alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole de câmp, bob, lupin dulce și linte), plante industriale (floarea-soarelui, rapiță, soia convențională, în și cânepă pentru fibră, tutun, în pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume proaspete, căpșuni, pepeni, flori și plante ornamentale, plante de nutreț
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
Lacul Sărat de oraș și celelalte zone rezidențiale și industriale. Brăila este unul dintre primele orașe din România cu tramvai electric, primul astfel de vehicul fiind pus în funcțiune în anul 1897. Liniile de autobuz: 2: Vidin-Hipodrom 2B: Vidin-ANL Lacul Dulce 3: ANL Brailita-Promenada Mall 4: Gară CFR-Cart. Viziru 5. Soroli Cola-Dedeman-Cart. Chercea-Cart. Viziru 6: Cart. Hipodrom-Sat Lacu Sărat 10: Gară CFR-Gradina Zoo 11: Centru-Sat Cazasu 14: Autogara Braicar-Sat Cazasu Mai exista 2 linii de microbuze fără indicativ pe care scrie
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
Viziru 5. Soroli Cola-Dedeman-Cart. Chercea-Cart. Viziru 6: Cart. Hipodrom-Sat Lacu Sărat 10: Gară CFR-Gradina Zoo 11: Centru-Sat Cazasu 14: Autogara Braicar-Sat Cazasu Mai exista 2 linii de microbuze fără indicativ pe care scrie doar traseul: Autogara Braicar-Selgros Școala 3-ANL Lacul Dulce Linii de tramvai 21: Cart. Radu Negru-Bd. Independentei-Cart. Vidin 22: Cart. Radu Negru-Bd. Dorobanti-Cart. Vidin 23: Cart. Chercea-Bd. Dorobanti-Cart. Radu Negru 24: Parc Monument-Lacul Sarat-Combinat 25: Parc Monument-Lacul Sărat. Maxi-Taxi: 8 Vidin-Bd. Dorobanti-Cart. Hipodrom-Sos. Vizirului-Str. Chisinaului-Sos. Buzaului-Cart. Hipodrom-Vidin 13: Centru-piata
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
din urmă este considerată un indicator al conectivității , și are o populație în scădere din cauza fragmentării peisajului. Cele mai cunoscute păsări care vin aici să se împerecheze sunt , cinteza și . Dintre cele circa șaptezeci de specii de pește de apă dulce, sunt mai abundente știucile și bibanul. Somonul de Atlantic rămâne favoritul pescarilor. , o specie periclitată și una dintre cele doar trei specii lacustre de focă din lume, există numai în sistemul de lacuri Saimaa din Finlanda de sud-est; au mai
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Biblioteca Județeană Antim Ivireanu” (clădire nouă), Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Teatrul Municipal „Ariel”, Teatrul „Anton Pann” (clădire nouă), Cinema „Ostroveni”, Muzeul de artă „Casa Simian”, Muzeul Județean de Istorie, Muzeul Satului Vâlcean, Parcul „Zăvoi”, Grădina Zoologică, Ștrandul Ostroveni (apă sărată și dulce). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Râmnicu Vâlcea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,98%), cu o minoritate de romi (1,31%). Pentru
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
la 14 decembrie 1458 de cancelaria voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt din Suceava. Documentul se află expus la Muzeul de Istorie al Municipiului Onești alături de obiecte și arme datând din acea vreme, descoperite de arheologi pe aceste meleaguri. În dulcele grai moldovenesc, Ștefan cel Mare poroncea cancelarului să scrie următoarele rânduri: "Malurile, ținutu Bacău, Cu mila lui dumnezeu, noi Ștefan Voievod, domn țarei Moldaviei. Facem înștiințare cu această carte domniei mele, tuturor cine o va vide, sau cetindu-se o va
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
este localitate componentă a județului Dâmbovița. Datorită așezării sale în zona Subcarpaților externi dintre Prahova și Ialomița, într-o mică depresiune, zonă de contact dintre dealuri mai înalte în nord și coborâte spre sud și câmpia piemontană înaltă a Cricovului Dulce - au existat condiții care au constituit un adăpost sigur pentru locuitorii veniți în aceste meleaguri, contribuind la dezvoltarea unei așezări statornice. Câmpia înaltă pe alocuri, împădurită, dealurile acoperite, ușor accesul și legăturile permanente cu zonele învecinate, au permis dezvoltarea așezării
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
Voievodul care pe 18 iunie 1584, întărește “Jupânesei Caplea și nepoților ei, Badea și Calotă postelnici, satele Drăgănești și Moarile în urma unor judecăți”. Localitatea apare menționată documentar ca sat prima oară, cu numele Moarile (datorită numeroaselor mori de pe valea Cricovului Dulce) sau Moara Rateșului, Moara Nouă, Moara Sasului. Din 1661 este cunoscută cu numele actual. Administrativ, comuna Moreni apare în 1864. În 1868, în Moreni, existau cătunele, ca în 1876 să existe și satele Neagra, Piscuri, Pleașa, Râpa, Țuicani. La sfârșitul
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
Iancu și Alexandru Papiu Ilarian formulează ideile Adunării de la Blaj. Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioadă, scrie o petiție în care afirmă: "„să fie înscăunată dreptatea și egalitatea, să fie asigurată existența națională și folosirea dulcii limbi materne pentru toate națiunile ce locuiesc în Ardeal și Ungaria, să se desființeze robotele fără nici o despăgubire ...”". În Târgu Mureș, în casa lui Avram Iancu, au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj. Dieta Transilvaniei
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
stare solidă la Ocna Mureș, după milenii de activitate aproape neîntreruptă. Catastrofa a început în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2010 la ora 02:00. Cauza catastrofei a fost probabil neetanșeitatea coloanei prin care se introduce în subteran apă dulce sub presiune, la una din sondele învecinate (123 sau 124). Au fost distruse 3 clădiri (inclusiv un magazin universal) și au fost avariate străzile limitrofe M. Eminescu și N. Iorga. În centrul zonei afectate, din zona sud-estică a masivului de
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
Lung (1073 metri), Cocoșu (1061 metri), Prislop (1169 metri) și apoi, în ultimul plan, Măgura Deii (1202 metri), Tomnatec (1302 metri), Runcul Prisăcii (1141 metri), au înălțimi comparabile cu Munceii Câmpulungului, dar fragmentarea lor mare, lipsa de unitate și pantele dulci le fac mai puțin impunătoare. Pe fondul general al depresiunii care poate fi asemuită cu o luntre uriașă, la o analiză de detaliu se pun în evidență terasele fluviatile, operă a râului Moldova. Dintre cele nouă terase, foarte bine dezvoltată
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
troscot de apă ("Polygonum amphibium"), săgeata apei ("Sagitaria sagitifolia"), pipirig ("Juncus gerardii"), rogoz ("Carex ligerica") sau pir de mare ("Elymus sabulosus"). Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Castanul comestibil (castanul dulce ) este un arbore, cu numele științific "Castanea sativa" (syn. "Castanea vesca" Gaertn.), din familia Fagaceae, originar din sudul Europei și al Asiei Mici. "Castanea sativa" este un arbore foios, cu o rădăcină rămuroasă, tulpina dreaptă, cilindrică, de dimensiuni mari, atingând
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
prăjirea se pot face fie integral, fie sub formă granulară, obținându-se un fel de făină, din care se realizează piureul de castane. Există o varietate de mămăligă corsicană (denumită polenta sau pulenta) care folosește ca ingredient de bază făină dulce de castane comestibile. Lemnul arborelui este frumos și durabil, fiind folosit la confecționarea de mobilă, butoaie, material pentru garduri sau chiar ca material de grinzi pentru acoperișul clădirilor, așa cum ar fi în Alpujarra, Spania. Datorită tendinței lemnului de a crăpa
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
acid destul de abundentă pentru a putea dizolva noua cantitate de mercur, din moment ce patru părți din sublimat pot dizolva mai mult de trei părți de mercur proaspăt. Dacă este privat de acidul conținut, mai este cunoscut și sub numele de "mercur dulce" ("mercure doux"), și se prezintă într-o stare perfectă de sare neutră; prezintă mai puțin acid decât s-ar putea să conțină, în timp ce sublimatul coroziv de mercur reprezintă excesul de acid al sării comune). Mercurul dizolvă aurul, zincul și multe
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
ușile închise pentru tineri, îndemnindu-i spre această îndeletnicire nobilă, asadar la un nou început de secol european media de vârsta a stuparilor din Ilidia este 35 de ani, existind peste 700 familii de albine.Speram deci la un nou secol dulce în Valea Carasului (A.M) Biserică ortodoxă, biserica greco catolică și biserica baptista. obiective turistice: biserică rotonda, castel și locuința feudala, ruine restaurate pe dealul Oblita. Cetate cu val de pământ, ruine restaurate pe dealul Cetate, biserica ortodoxă pictată de
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
Bucșani, la sud cu localitatea Dărmănești, la sud-vest cu localitatea Filipeștii de Pădure, sat Dițești, județul Prahova. Distanță față de principalele orașe: Din punct de vedere geomorfologic, comuna I. L. Caragiale aparține zonei dealurilor subcarpatice. Comună este situată pe valea râului Cricovul Dulce, într-o zonă depresionara, fiind împrejmuita de o zonă de dealuri, care îi asigură o protecție naturală intemperiilor de ordin climatic. Datorită așezării, comuna se află la adăpost de curenții reci din nord, iar cantitatea de precipitații este normală pentru
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
așezării, comuna se află la adăpost de curenții reci din nord, iar cantitatea de precipitații este normală pentru regiunea în care se află. Principalele caracteristici ale climei comunei I.L. Caragiale: Rețeaua hidrografica principala a zonei este reprezentată de răul Cricovul Dulce. Rețeaua hidrografica secundară este reprezentată de pâraie: Racila care traversează satul Ion Luca Caragiale și Neagră situat în sudul comunei (satul Mija). Suprafață comunei I.L. Caragiale este de 6178 ha, din care 254 ha intravilan și 5924 ha extravilan. După
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
totalul suprafeței administrativ-teritoriale a comunei. Islazul ocupă o suprafață de circa 220 ha. Cea mai importantă resursă a solului este fondul forestier, în care predomina pădurile de foioase, specii predominanțe: fagul și stejarul. Încă din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau în preocuparea lor exploatarea subsolului, acesta fiind bogat în zăcăminte de petrol și sare. De asemenea se exploatează nisipul, în special de pe valea Cricovului Dulce, dar și piatră folosită în construcții, de asemenea, piatra pentru fabricarea varului alb. Comună
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]