19,941 matches
-
pulberea și de ea și de dorințele noastre da da omule uită cine ești uită-ți numele smulge-ți rădăcinile din smoală și din smârc despelițează-te aruncă în foc pieile multe și râncede ale vârstelor aruncă-te în ziua de mâine dă-te de-a berbeleacul prin paradis prin sare și piper dă-te cu capul de toți pereții omule tot mai puțin om omule macacus macacus și spune NU și spune NU vămile - vameșii (fragment) și te întorci acasă dintr-
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
se poate vedea, desigur, un sfîrșit totdeauna trebuie să se întîmple la timp, bețivul își bea ultimul pahar cu gîndul la următorul pahar, curva își vînează amorul următor în oftaturile celui istovit, hoțul moare trist cu gîndul la fericirea de mîine, sinucigașul speră că va veni cineva să-l salveze, nimeni nu vrea să se întîmple atunci cînd se întîmplă, toți cred că moartea lor e a altora, numai ea trăia cît toți la un loc, în noaptea cînd urmele stelelor
Străina by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/14439_a_15764]
-
acolo la ora aia e și ăsta un sport extrem în felul lui) treceți pe lîngă un cuplu ce zguduie o mașină parcată pe drumul poienii ea zîmbește complice (dacă n-au unde...) (fă cumva să ne vedem, diseară sau mîine pînă-n 11:30 a.m. i miss you too very much. caută-mă-n cameră. dacă da, dă bip, dacă nu, 2 bip) astfel de noapte bogată îți arată orașul străduță după străduță cotlon după cotlon cunoscute din vremea cînd ducea
POEZIE by Romulus Bucur () [Corola-website/Imaginative/14085_a_15410]
-
spune și se arată pe buzele tuturor și iarăși fasolea și mazărea fac explozie în uscăciune risipind ca-ntr-un coșmar de foșnete sămânța lor nepăsătoare ieri acoperindu-se de viitor astăzi nu s-a întâmplat chiar totul ziua de mâine visând să spună dar nu știe cum să ascundă mica ei mizerie în haos încrețită în schimb pielița ochiului și polipul gurii care-a gustat și coralul și apa și iată cum uiți totul în chinurile fără istov ale setei
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]
-
spre bulevard, și coborî iarăși în gura de metrou. Se regăsi în gară cu Robert și Claudiu. Trăgeau din greu la cerșit. Adunaseră abia șaptezeci și doi de franci. În ritmul ăsta vor trebui s-o lungească cu văicăreala și milogeala pînă mîine dimineață, și nici atunci... Nenorocită zi, deh, marți, trei ceasuri rele. De vreo patru zile așa le mergea. În ascunzătoarea lor din dosul unei plăci de faianță dintr-o toaletă publică, mai erau doar douăzeci și cinci de franci. De patru zile
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
renunțat demult deși le mai păstrezi ca pe niște fotografii din adolescență pe care le contempli de sărbători într-un exercițiu de alungare a amneziei parțiale cu sentimentul straniu că trecutul e la fel de imprevizibil ca însăși ziua de mâine. Fratricid Pe celălalt din mine l-ați ucis zac pete mari de sânge pe zăpadă azi port în trup o rană ce s-a închis și lacrima ce nu poate să cadă. Această iarnă ninge-n locul meu atât de
Poezii by Ioan Evu () [Corola-website/Imaginative/3089_a_4414]
-
Această iarnă ninge-n locul meu atât de alb peste cernită zare se-aude-n ceruri Bunul Dumnezeu cum tace-nmărmurit de întristare. O crimă se petrece-n orice zi umbra lui Cain din tată-n fiu e trează iar brațul care mâine va lovi e-al celui ce acum îmbrățișează. Niobe dirijoarea fanfarei Are surâs de hârtie creponată. Părul ei platinat e-un vuiet de niagară revărsată din creștet până la coapse - în întuneric foșnește ca un mănunchi de bancnote. Când și-l
Poezii by Ioan Evu () [Corola-website/Imaginative/3089_a_4414]
-
să fiu alt cuvînt în altă rugăciune cum nici altei inimi sînge n-o să-i fiu altui trup și altor vene seci ca în rîuri dulci peștii oceanici înotînd din ape calde-n ape reci sufăr să pot fi de mîine fericit chiar de nu cu tine cine știe la lumina ochilor din gînd alt destin un alt destin îmi scrie nu-s atît de otrăvit de viață încît morții să-i deschid fereastra ducă-se să secere oriunde - mie-mi
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
Șerban Foarță Reporterul: Ne-am botezat gazeta proprie cu numele domniei voastre: sunteți eroul nostru eponim! Mâine apare „Cocoloșul" (sub formă, bineînțeles, de cocoloș, de ghemotoc, - contrar oricărui ziar din lume!) și ne-ar surâde să avem o conversație preliminară, dacă sunteți de acord... Cocoloșul: Vă mulțumesc pentru onoarea ce mi-o faceți. Nu-s, însă, într-
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
zăpadă printre coline. viile pustii. ezitând, am zărit între frunzele de mai an o tăblie cu litere ruginite: totul în viață e o problemă de timp așa e. mereu ne ajunge din urmă trecutul în impactul lui cu ziua de mâine, altminteri oare de ce ți-am simți lipsa atât de mult? - cum printre gratii, unul vede piscul înzăpezit cerul de un albastru lihnit Vedem mereu, ce suntem aidoma acelor vremuri de coșmar și durere în care erau ei închiși. nu noi
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-website/Imaginative/7150_a_8475]
-
etajul nu știu care? Mulțimi de oameni, alții, tot mai mulți Și tot mai mici, ca el, în depărtare. Ce vede un bătrîn de la fereastră, Din cuibul casei prinse de pămînt? Aceiași oameni rari, cu fața mare, Ce-i va vedea și mîine; ori nicicînd. Naivitate Ne ducem un părinte la spital, încrezători c-o să se facă bine. Dar nu mai des, ci rar și tot mai rar, Din patul de metal acas^ mai vine. Vorbim cu medicii, sperăm, veghem Și disperăm văzînd
Poezie by Carolina Ilica () [Corola-website/Imaginative/8281_a_9606]
-
Și-l dai ^nainte și-napoi Ca pe-un ceasornic? Dar ne mînă Și ne întoarce el pe noi. Și iar e marți, și iar e vineri. Eram copii alaltăieri. Iar mai aseară eram tineri, De la un timp de vreme, mîine mai mult e ieri. Timp bolnav Am timp să nu mai fac nimic. Am timp ca în copilărie Cînd toate-s la-nceput. Am timp Să-mi port de grijă numai mie. Din ce-ajunsesem, fără timp De scris, de
Poezie by Carolina Ilica () [Corola-website/Imaginative/8281_a_9606]
-
se vor prăbuși sub pașii călătorilor spre lumea nouă nu-mi suport lacrimile date pe mîna unor eliberatori de certificate supraviețuitorii nu mai pot să-și aleagă o altă țară zîmbetul grupului aduce atingere siguranței publice fie voia celor care mîine vor depune mărturie după ce vor sădi un pom în curtea instituțiilor. intrarea în vis nu privi mîinile acum cînd ieșim din tunel nu cu ele ne-am făcut loc în ziua care tocmai a început chiar dacă mai îndur bisturiul soarelui
Poezii by Ioan Vieru () [Corola-website/Imaginative/9650_a_10975]
-
supérieures, Bonnezeaux, Jurançon, Cérons, Quarts de Chaume, Sauternes, Loupiac, Côteaux du Layon, Barsac, Ste. Croix du Mont, Coteaux de l'Aubance, Cadillac V.c.p.r.d. Franceză Sur Lie AOC Muscadet, Muscadet-Coteaux de la Loire, Muscadet-Côtes de Grandlieu, Muscadet-Sèvres et Mâine, AOVDQS Gros Plant du Pays Nantais, VDT avec IG Vin de pays d'Oc et Vin de pays des Sables du Golfe du Lion V.c.p.r.d., vin de masă cu indicație geografică Franceză Tuilé AOC Rivesaltes V.l.
32005R1512-ro () [Corola-website/Law/294335_a_295664]
-
zonă bine individualizată, fie pentru că Dumnezeu a așezat-o într-o mirifică alcătuire geografică, fie pentru că oamenii ei au știut să-i construiască o personalitate aparte, să-i cultive cu grijă moștenirile și să-i creioneze atent fiecare zi de mâine. Depresiune intramontană străjuită de cleanțuri, dacă nu semețe prin altitudine, atunci impresionante prin desenul pantelor și cromatica de argint vechi a pietrei, Almăjul a văzut în localitatea Bozovici centrul său geo-spațial și administrativ, spre care localnicii își vor fi îndreptate
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
bisericii „Sf. Sava” din Ivești. Ca urmare..., venirea comunismului a distrus gospodăriile oamenilor din localitatea Ivești prin proceduri silnice., adică înființarea colectivă. În timpul acestui proces de colectivizare le-a sustras bunurile țărânilor avuți ce însemnau a fi ziua lor de mâine..., aceste bunuri erau “animale, ceriale, pământuri, etc. Iveștiul este situat în partea central vestică a județului Galați, străbătuta de Bârlad cursul sau inferior respectiv vechea albie. Latura vestică a localității este mărginita de răul Siret. Din punc de vedere global
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Durerii" - realizat de doamna Lucia Hossu-Longin, cuprinzând aproape două sute de episoade, și ele continuă. Martorii încep să dispară în scurgerea timpului, unii-s bătrâni și bolnavi, și nimeni nu le solicită mărturii acuzătoare, care vor dispărea o dată cu ei. Cetățeanul de mâine nu va cunoaște nimic din ceea ce a fost, întrucât nu rămân mărturiile scrise ale supraviețuitorilor. ( articol scris de Aurel Șeulean în 2 aprilie 2004 ) Trăsăturile climatice ale acestei zone sunt o consecință a poziției sale în centrul Transilvaniei, fapt care
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
Încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a adus pe lângă intrarea României în sfera de influență comunistă și împroprietărirea țăranilor. Un articol din ziarul local "Virtutea" anunța în 1921 că „Marele eveniment al împroprietăririi țăranilor din Prahova se va desăvârși mâine 7 noiembrie, începând cu comuna Fulga” În plus, la 11 iunie 1948 în comuna Fulga au fost naționalizate mijloacele de producție, și anume moara și presa de ulei, apărând treptat și primele asociații agricole. Din anul 1964, pe Valea Morii
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
acestui ciclu al sărbătorilor de iarnă slujba de la biserică se termină printr-un colind, iar după amiaza și seara petrecerea are loc la casa jocului. Ajunul Anului Nou începe tot cu glasul copiilor care de această dată vestesc faptul că "„Mâine anul se-nnoiește”" sau "„C-a venit Sfântul Vasile”", în poezia "„Plugușorul”". Și în această noapte cetele de colindători își întorc colindul, ocazie în care se petrece cu băutură și mâncare. De data aceasta, ca mâncare tradițională sunt servite „găluștele
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
în care fetele angajau muzicanții și tot ele chemau băieții la joc. Melodia jocului atrăgea bineînțeles și pe ceilalți membri ai comunității, care își manifestau această atracție în strigătura: „Vai de mine ce zâcală De-ar ține până pe seară Și mâine să-nceapă iară.” În timpul postului comunitatea nu organizează petreceri, iar mâncărurile din produse animaliere erau înlocuite cu altele, exclusiv vegetale. Astfel, era făcută purificarea de primăvară a trupului și totodată, prin spovedanie și cuminecătură, înainte de a lua „Lumina Învierii”, se
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
23. OLĂRESCU, A.M., CIONCA, M., LEONĂCHESCU, N.P., 2008. Aspects regarding good practice of social - cultural activation of aged people in rural community life. In Proceedings of The 3rd International Symposium e CEL 3, Spiru Haret University Bucharest, Editura Fundației România de Mâine, București, pp. 373 - 382, ISBN 978-973-163-263-6. 24. OLĂRESCU, A. M., 2008. Proiectul European de Cercetare „Oportunități culturale și de informare pentru persoane vârstnice INFO C.O.O.P.” se va derula în satele Stroești - Argeș, Costești - Vâlsan și Valea Muscelului. În Șoptana
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
forță vulcanică", o cultură uimitoare și maniere seducătoare. Adolescent zdravăn, cu gâtul de taur, cu părul roșu tuns scurt, plăcuse grozav de mult reginei Franței, Eleonora de Aquitainia, cănd venise să presteze omagiul slabului Ludovic al VII-lea pentru provinciile Mâine și Anjou. Eleonora obținu divorțul și, după două luni, lua de bărbat, la 27 de ani, pe băiatul acesta de 19 ani, căruia îi aducea că zestre imensul ducat de Aquitainia, adică Limousin, Gasconia, Perigordul, cu drepturi de suzeranitate peste
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
de 19 ani, căruia îi aducea că zestre imensul ducat de Aquitainia, adică Limousin, Gasconia, Perigordul, cu drepturi de suzeranitate peste Auvergne și comitatul de Toulouse. Henric, care avea de la mama sa, Matilda, ducatul de Normandia și de la tatăl său, Mâine și Anjou, devenise mult mai puternic în Franța decât însuși regele Franței. Din 35 de ani de domnie, el nu va petrece decât 13 în partea de nord a Canalului Mânecii. Între 1158 și 1163 nu va părăsi Franța deloc. A
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
rege al Angliei după o perioadă de lupte pentru tron (1135-1154), în timpul căreia autoritatea centrală a slăbit; a pus capăt acestei situații și a acționat pentru întărirea puterii monarhice. Pe lângă faptul că era rege al Angliei, stăpânea și provinciile Anjou, Mâine, Touraine, Aquitania și Poitou, astfel că autoritatea să se întindea și asupra a mai mult de jumătate din teritoriul de atunci al regatului Franței. Domnia lui Henric al II-lea este una dintre cele mai însemnate din istoria Angliei. El
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
opriți barbara faptă, nu-nălțați toți o strigare?” </poem> Istoricul Nicolae Iorga în ""Note de călătorie"" (1918) a văzut aici ""un zid, gol de acoperiș, zimțuit de vânturi vrăjmașe, de focuri, de lepra ucigașă a părăsirii"", exprimându-și speranța că ""mâne, poate, când iubirea pentru trecutul nostru va fi mai mare și se va arăta în felul ce se cuvine, comorile îngropate vor ieși la iveală, dezvăluind mai bine cultura vechilor timpuri"".
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]