19,271 matches
-
mării, așa cum visează Iona, e un simbol al statorniciei. Eroul are revelația purtării originare a arhetipului primordial matern. Lumea este o perpetuă (re)naștere, motivul străvechi, opus ireversibilității. Ieșit la lumină, Îmbătrânit, din spintecătura ultimului pește, pe o plajă pustie, orizontul care i se arată Îl Înspăimântă iarăși, pentru că și acesta este alcătuit dintr-un alt șir de burți de pește, ca niște geamuri puse unul lângă altul și Între ele se află el, Iona: „Sunt ca un Dumnezeu care nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a face eforturi mai mari ca să iasă din sărăcie. Faza a cincea: operaționalizarea strategiei într-un plan de acțiune socială. Strategia, ca direcție globală de acțiune, de formulare a principiilor care stau la baza opțiunii, nu conține măsurile concrete, în orizonturi de timp specificate și responsabilități. Un nou concept a ocupat un loc important în paradigma dezvoltări sociale: planul de acțiune. Planul de acțiune reprezintă o operaționalizare a strategiei prin formularea unei pluralități de obiective/subobiective care, împreună, să ducă la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2002 de către guvern, este o operaționalizare a opțiunilor strategice; Raportul asupra obiectivelor mileniului trei, promovat de UNDP și realizat de fiecare țară în parte, este un exemplu de plan de acțiune, doar cu obiective, subobiective și ținte de atins în orizonturi date de timp; acest plan ar trebui să fie convertit în obiective de realizat de către instituțiile relevante: sănătate, educație, finanțe. Activitatea tot mai insistentă de dezvoltare a unor strategii ridică o nouă problemă: preevaluarea acestora. Se poate înregistra un proces
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
democrație politică revoluționară (Lovinescu, 1924/1972, p. 314-315); „sus” instituțiile democratice ale burgheziei capitaliste, „jos” viața economică a vechiului regim (Zeletin, 1922, p. 19). O critică incisivă a perspectivei sociologice de factură romantic-agrariană poporanistă și țărănistă a venit și din orizontul gândirii marxiste. Constantin Dobrogeanu-Gherea, C. Racovscki, Lucrețiu Pătrășcau și L. Rădăceanu au subliniat erorile de diagnoză și prognoză ale structurii și devenirii societății românești de pe pozițiile poporaniste și țărăniste, aducând clarificări în ceea ce privește caracterul fundamental capitalist al acesteia, procesele de diferențiere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
transformare socială și cucerirea puterii de către clasa respectivă. Sunt relevatoare precizările pe care le face Ralea cu privire la „constituirea proletariatului sub formă de clasă revoluționară”, capabilă să impună grupului întreg un nou etalon de valori (1930), considerente ce se înscriu în orizontul teoretic al gândirii marxiste, de care a fost influențat autorul atunci când și-a elaborat teza de doctorat la Sorbona; o altă idee importantă pentru concepția dezvoltării sociale a fost dezvoltată de Ralea în termenii unor mecanisme de transformare a claselor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de siguranță socială. Aceste fonduri s-au dovedit extrem de eficiente în special în caz de dezastre naturale pentru că au putut oferi asistență extrem de prompt (Lustig, 2000). Obiectivele generale ale fondurilor sociale Am văzut anterior că fondurile sociale se structurează în funcție de orizontul de timp necesar pentru îndeplinirea unor obiective. De asemenea, am văzut care sunt grupurile sociale țintite și categoriile de proiecte pentru care se acordă finanțare. Putem identifica două mari tipuri de obiective, generale (Narayan, Ebe, 1997; Lustig, 2000; Batkin, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
avizare. Forma finală a Planului a fost adoptată de Guvern ca program oficial de guvernare în iulie 2002 (H.G. nr. 829/31.06.2002). Pe 20 septembrie 2002, PNAinc a fost lansat oficial de primul-ministru. Planul propune obiective pe două orizonturi de timp: pe termen mediu/lung (2002-2012) și pe termen scurt (2002-2004). PNAinc este structurat pe trei secțiuni. Prima secțiune include Planul global de prevenire și absorbție a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. A doua secțiune se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituțiile intervievate au declarat că au diseminat în diverse moduri strategiile pe care le-au realizat. Nu au fost diseminate strategiile sub formă de document intern (spre exemplu, strategiile ANT, MMGA și MTCT, prezentate în cadrul sesiunii Dezvoltarea Durabilă a României - Orizont 2025). Celelalte strategii au fost diseminate după cum urmează: Modalitatea de diseminare Număr (%) Publicare în Monitorul Oficial 10 (36%) Publicare a formei finale pe site-ul instituției 13 (46%) Diseminare în cadrul structurilor instituției în teritoriu 12 (43%) Diseminare către alte instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politică din 1952 și desființarea sovromurilor din 1956 au fost cele trei semne de schimbare din România pe care Statele Unite le-au scăpat din vedere 917. A patra și cea mai puțin plauzibilă explicație îi aparține lui Ion Pacepa. În Orizonturi roșii, acesta sugerează că Gheorghiu-Dej i-a cedat Uniunii Sovietice schițe pentru un laminor care producea aliaje ultragrele necesare rachetelor spațiale, pentru ca Hrușciov să-și retragă trupele 918. Oricare ar fi fost motivul, cert este că ultimele trupe sovietice au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din lemn, plăci de oțel și încălțăminte de piele, în Statele Unite 1758. Pentru unii, în special pentru Ion Pacepa, care-și părăsise țara și pentru David Funderburk, ambasadorul Americii în România din 1981-1985, acordul însemna că Ceaușescu putea implementa proiectul "Orizont", o operație menită să asigure tehnologie occidentală fără a-și reduce controlul de tip stalinist asupra României 1759. După spusele lui Pacepa, care fusese șeful Poliției Secrete din România, Ceaușescu i-a mărturisit în 1978, înainte de plecarea lui, că operația
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o operație menită să asigure tehnologie occidentală fără a-și reduce controlul de tip stalinist asupra României 1759. După spusele lui Pacepa, care fusese șeful Poliției Secrete din România, Ceaușescu i-a mărturisit în 1978, înainte de plecarea lui, că operația "Orizont" a fost încununată de succes. Înainte de aceasta abia dacă avea "o duzină de ofițeri ai Serviciului de Informații în America. Acum am de cinci ori pe atîția, cu tot cu ambasador și în cîțiva ani vor fi de zece ori pe-atîția. Și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în funcția de ambasador al României în Statele Unite 1958. Încordarea dintre cele două țări, iscată de trădarea lui Pacepa, a dispărut, treptat, pînă în 1987, cînd acesta din urmă a publicat Red Horizons, the Chronicles of a Communist Spy Chief (Orizonturi roșii, povestea unui șef de spionaj comunist). Această carte avea să devină un Cause celebre și să creeze o situație jenantă între Washington și București. O altă sursă de iritare pentru Ceaușescu a apărut în octombrie, cînd Paul Goma le-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a încercat, în depoziția sa, să atragă atenția asupra raportului despre România. Situația jalnică a drepturilor omului din România, în 1987, nu vădea nici o îmbunătățire. Ca o dovadă suplimentară, Smith a amintit de cartea recent publicată a lui Ion Pacepa, Orizonturi roșii, descriind-o ca pe o lucrare ce prezenta limpede regimul Ceaușescu exact așa cum este, ca pe o înșelătorie 2509. Președintele român comunicase Departamentului de Stat că nu mai dorește "Clauza națiunii celei mai favorizate", însă în anunțul său se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cutia 315, documentele William Seidman, Biblioteca GRF. 1759 David B. Funderburk, Pinstripes and Reds: An American Ambassador Caught between the State Department and the Romanian Communists, 1981-1985, Selous Foundations Press, Washington, D.C., 1987, p. 54. Apoi Pinstripes and Reds; Pacepa, Orizonturi roșii, p. 23 1760 Ibidem 1761 Rezumat, Protocol româno-american privind dezvoltarea comerțului agricol, nedatat, 2 p., dosarul Rom. 6/24/76, cutia 315, documentele William Seidman, Biblioteca GRF 1762 Ibidem 1763 Ibidem; lucrare informativă, Cooperarea în domeniul cercetării științifice și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rezultatul fiind un naționalism monarhic. Construirea statului unitar român, după ce prima cărămidă a unirii principatelor de la 1859 a fost așezată, a implicat investirea masivă în sistemul educațional, ceea ce s-a și petrecut în această perioadă pe care o avem în orizont. Acum este momentul în care statul român, odată format, să demareze programul național de formare a românilor. Celebra afirmație enunțată de Massimo D'Azeglio, "L'Italia è fatta. Restano da fare gli italiani" (Am făcut Italia. Rămâne să facem italieni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care explică abundența de citate decupate și reproduse fără prelucrare ("prelucrarea" implicând, neîndoielnic, o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dăinuitoare și incalculabile asupra acesteia din urmă. Descrierea pe care Blaga o face inconștientului merită reprodusă in toto, ca mostră extinsă a unei poetici filosofice fără semăn în tradiția scrierii românești: [...] în inconștientul nostru subzistă, stăruitoare și inalterabile, anume secrete orizonturi, negrăite accente, și puternice atitudini, de care conștiința se resimte în fiecare moment, dar care izbucnesc luând forma concentrată de gheizer, cu deosebire în creația culturală. Există în inconștient o magmă rămasă încă neghicită, o magmă de atitudini și de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apetit primar de forme, o efervescență a închipuirii dătăroare de sens, adică un mănunchi de inițiative de o putere spărgătoare de stavili ca a semințelor și de o exuberanță năvalnică, precum a larvelor sau a vieții embrionare. Toate aceste atitudini, orizonturi, accente, inițiative răzbat în pofida presiunii ce-o exercită conștiința asupra lor, ca de sub humă, în lumina de deasupra (Blaga, 1969, p. 32). Buchetul de caracteristici ale acestui inconștient, constelația de factori ce rezidă în inconștientului colectiv, împuterniciți cu o asemenea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secret de puteri eficiente, este de altfel singura noastră "tradiție" (Blaga, 1969, p. 223). Esența identitară a românismului rezidă așadar în matricea stilistică dezvăluită de Blaga. În arhitectura categorială a matricei stilistice românești, două axe structurale capătă valențe determinative: i) orizontul spațial al "infinitului ondulat" al plaiului cu ritmicile sale suișui și coborâșuri în alternanțele de relief ale căruia prinde viață doina ca expresie muzicală sublimă a sufletului românesc (p. 47). Acesta este "spațiul mioritic" ca viziune spațială specifică și cadru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ritmicile sale suișui și coborâșuri în alternanțele de relief ale căruia prinde viață doina ca expresie muzicală sublimă a sufletului românesc (p. 47). Acesta este "spațiul mioritic" ca viziune spațială specifică și cadru spațial inconștient al spiritualității noastre etnice; ii) orizontul temporal al românismului definit de o încăpățânată sfidare a provocărilor istoriei exprimată printr-un recurent "boicot al istoriei" (p. 230). Cele două axe orizontice spațio-temporale constitutive matricei stilistice românești fuzionează în metafizica blagiană a românismului pentru a rezulta ceea ce poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
boicot al istoriei" (p. 230). Cele două axe orizontice spațio-temporale constitutive matricei stilistice românești fuzionează în metafizica blagiană a românismului pentru a rezulta ceea ce poate fi numit cronotopul matricial în coordonatele căreia se desfășoară drama istorică românească. Dacia Traiană este orizontul spațial în cadrul căruia s-a precipitat țâșnirea în "istorie" a românismului. Tragedia originară a destinului românismului în istorie a constat însă în năvălirea valurilor de popoare migratoare, care au anihilat angajarea proto-românilor în istorie. "Începuturile românismului coincid astfel cu o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Blaga îl numește "boicot al istoriei". Acest complex încuibat în miezul tare al inconștientul românismului este rațiunea pentru care românii nu au fost capabili să facă istorie mare prin cuceriri teritoriale și subjugarea altor popoare. În perfect acord cu modelul orizontului spațial configurat sub forma unui infinit ondulat în care se alternează ritmic suișui și coborâșuri, Blaga lecturează istoria românismului ca o înlănțuire de "ademeniri epice" în istorie eșuate și urmate de boicoturi ale istoriei. A doua șansă a românismului de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu aceste orizonturi înainte de orice un sentiment al destinului [istoric], trăit tot ca o ondulare, ca o alternanță de suișuri și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu aceste orizonturi înainte de orice un sentiment al destinului [istoric], trăit tot ca o ondulare, ca o alternanță de suișuri și coborâșuri, ca o înaintare într-o patrie siderală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]