192,981 matches
-
se ascund manifestări naționaliste și dușmănoase, documentate de autor nu doar prin propria sa experiență, ci din editoriale și articole din ziarele vremii. Analizând romanul sovietic din epoca de construire a socialismului, publicista Sorana Gurian considera că, în afară de vechea gardă literară rusă (formată din Maxim Gorki, Boris Pasternak, Aleksei Tolstoi și Aleksandr Blok) care a aderat la realismul sovietic, creatori adevărați de roman sunt doar Ilya Ehrenburg (cu "Julio Jurenito"), Konstantin Fedin (cu "Orașe și ani") și Leonid Leonov (scriitor realist
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
dacă se consideră individualitatea creatoare ca factor decisiv atunci se vorbește de literatură și artă. "Orașe și ani" este considerat a fi „una dintre cărțile cele mai nostalgice, cele mai pline de atmosferă dintre cele apărute în anii 1920-1935”. Criticii literari au evidențiat calitățile multiple ale romanului: tratarea unor teme vaste într-un stil tolstoian, interesul pentru problemele intelectualilor, eleganța de expresie tipică literaturii ruse din secolul al XIX-lea și folosirea unui ton „occidental”, precum și slăbiciunile acestuia: acțiunea improbabilă, personaje
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
acestuia: acțiunea improbabilă, personaje implauzibile (în special Kurt Wann și markgraful) și concluzia tezistă. Unele personaje sunt inspirate din realitate și par prin urmare sincere, mmai ales „datorită acelui infuz și inefabil «dar creator», care aparține exclusiv artistului”. Astfel, opera literară dobândește gravitate și umanitate, trezind emoții profunde în sufletele cititorilor. Compoziția romanului (sub formă de aventură) a fost lăudată de criticii emigrați precum Vladislav Hodasevici și Dmitri Sviatopolk-Mirski, precum și de scriitori ca Maxim Gorki. Potrivit lui Dmitri Bîkov, romanul "Orașe și
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
este „primul roman major al perioadei sovietice”, în care scriitorul Konstantin Fedin, influențat de Cehov, și-a manifestat aspirația de a înscrie romanul sovietic în continuitatea romanului rus tradițional din secolul al XIX-lea. Criticul sus-menționat lăuda amestecul de tehnici literare realiste și expresioniste, precum și observațiile sociale ale autorului. O opinie similară a formulat-o criticul Veaceslav Zavalișin în studiul "Early Soviet Writers" (Frederick Praeger and Co., New York, 1958, p. 270), potrivit căruia primul roman al lui Fedin ar reprezenta un
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
de prototipul tipic al eroului sovietic, necesitând din acest motiv, potrivit profesorului Peter Rollberg, o reevaluare dintr-un punct de vedere postsovietic. Profesorul de literatură rusă Robert Bird de la Universitatea din Chicago consideră că filmul lui Cerviakov își reduce sursa literară la portretul „celui mai recent - și ultimul - erou existențial al lui Cerviakov”. În opinia profesoarei Denise J. Youngblood de la University of Vermont, „deși Orașe și ani a fost realizat de un regizor cu o anumită abilitate și deși constrângerile politice
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
acelor vremuri, le-a cerut francezilor să-i elimine pe algerienii violenți. Acest tip de argumente l-au determinat pe Camus să schimbe unele părți din povestirea lui. Această povestire este caracteristică pentru existențialism, școala predominantă de gândire din epoca literară a acelor vremuri. Ea prezintă, de asemenea, conceptul absurdismului impus de Camus, precum și mai multe exemple de alegeri umane. Dilemele cu care se confruntă Daru sunt adesea văzute ca reprezentând dilemele cu care se confrunta Camus privind criza algeriană și
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
(n. 27 octombrie 1914 - d. 23 decembrie 2001) a fost un eseist, critic teatral și literar, istoric literar, scriitor, prozator și poet polonez. A fost membru în colectivul redacțional al săptămânalului literar-artistic "Kuznica" între 1945 și 1948. A fost unul dintre organizatorii Institutului de cercetări literare, din 1949 profesor la catedra de romanistică din cadrul Universității din
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
(n. 27 octombrie 1914 - d. 23 decembrie 2001) a fost un eseist, critic teatral și literar, istoric literar, scriitor, prozator și poet polonez. A fost membru în colectivul redacțional al săptămânalului literar-artistic "Kuznica" între 1945 și 1948. A fost unul dintre organizatorii Institutului de cercetări literare, din 1949 profesor la catedra de romanistică din cadrul Universității din Wrocław, iar
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
23 decembrie 2001) a fost un eseist, critic teatral și literar, istoric literar, scriitor, prozator și poet polonez. A fost membru în colectivul redacțional al săptămânalului literar-artistic "Kuznica" între 1945 și 1948. A fost unul dintre organizatorii Institutului de cercetări literare, din 1949 profesor la catedra de romanistică din cadrul Universității din Wrocław, iar din 1952 profesor la catedra de polonă a Universității din Varșovia. În 1939, după capitularea Varșoviei prizonier de război într-un lagăr german, izbutește să fugă ajutat fiind
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
misiuni care-l poartă la Varșovia, Lvov, Cracovia, în păduri unde se duceau lupte, în zona germană, în cea sovietică. În martie 1957 părăsește partidul comunist, iar în anii '60 se exilează peste Ocean. În perioada interbelică a scris critică literară și poezie. În 1946 și-a publicat eseurile scrise în timpul războiului, sub titlul "Mitologie și realism", în 1948 studiul " Despre Păpușa lui Bolesław Prus", iar în 1949 volumul de eseuri "Școala clasicilor" consacrat operelelor realismului vest-european din secolele XVIII-XIX. În cadrul
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
Bartniki aproape de Przasnysz) este un poet, critic, eseist și traducător polonez. A studiat filologia polona, maghiară și etnografia la Universitatea din Varșovia. A făcut traduceri din literatura: rusă, bulgară, ucraineană, sârbă, maghiară, finlandeză, engleză, franceza. A participat la numeroase festivaluri literare internaționale: Struga (Macedonia), Varna (Bulgaria), Belgrad (Șerbia), Izmir (Turcia), Cairo (Egipt), Tver (Rusia), Kiev (Ucraina), Riga (Letonia), Vilnius(Lituania), Londra (Marea Britanie). Laureat a 10 premii literare internaționale.
Aleksander Nawrocki () [Corola-website/Science/333274_a_334603]
-
literatura: rusă, bulgară, ucraineană, sârbă, maghiară, finlandeză, engleză, franceza. A participat la numeroase festivaluri literare internaționale: Struga (Macedonia), Varna (Bulgaria), Belgrad (Șerbia), Izmir (Turcia), Cairo (Egipt), Tver (Rusia), Kiev (Ucraina), Riga (Letonia), Vilnius(Lituania), Londra (Marea Britanie). Laureat a 10 premii literare internaționale.
Aleksander Nawrocki () [Corola-website/Science/333274_a_334603]
-
adoua, Ed. Prier, Drobeta Turnu Severin, 2007; -"Fata de la schit" - roman, Ed. Prier, Turnu Severin, 2004; -"Tagma mincinoșilor - "povestiri pescărești, Ed. Prier, Turnu Severin, 2006. Etnologie: -"Interpreți din Mehedinți," C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Spune, spune, moș bătrân -folclor literar din Mehedinți", Ed. MJM, Craiova, 2003; -"Repere etnologice mehedințene," Ed. MJM, Craiova, 2006; -"Tezaur folcloric „Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Nunta în Mehedinți," Ed. Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Severin, 2006. Etnologie: -"Interpreți din Mehedinți," C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Spune, spune, moș bătrân -folclor literar din Mehedinți", Ed. MJM, Craiova, 2003; -"Repere etnologice mehedințene," Ed. MJM, Craiova, 2006; -"Tezaur folcloric „Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Nunta în Mehedinți," Ed. Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la Ponoare," în colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie Mărțuică, C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Momârlanii din Valea Jiului. - "Album etnografic (în colaborare cu
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
întreaga activitate în cultură. In volume: -"Sud-Vest. O antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia", Craiova, Editura Aius, 1998, p. 49; Mihai Barbu-Marian Boboc-Ioan Lascu, -"Dicționarul scriitorilor din Vale," Editura Matinal/Cameleonul, Petroșani, 1999, p. 77-85; Florea Firan, - "Profiluri și structuri literare. Contribuții la o istorie a literaturii române, vol. II, (M-Z)," Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2003, p.381-382; Ileana Roman-Tudor Rățoi, -"Dicționarul Enciclopedic al județului Mehedinți", Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2003, p. 100-101; Petrică Birău, -"Vioara din inima pădurii
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
nr. 11", Timișoara, 1985; -Marian Odangiu, în "Orizont, nr. 2," Timișoara, 1989; -Doina Jela, în "Tomis, nr. 4", Constanța, 1989; -Virgil Cuțitaru, în "Cronica", 28.04., Iași, 1989; -Gabriel Rusu, în "SLAST", 20.05., București, 1989; -Constantin Dram, în "Convorbiri literare", nr. 11, Iași, 1996; -Mihai Gălățanu, în "Artpanorama", Februarie, București, 1998; -Bogdan Ulmu, în "Convorbiri literare," nr. 12, Iași, 1999; -Stracula Attila, în "Scena", nr.5, București, 2000; -Ioan Lascu, în "Ramuri, nr. 2-3", Craiova, 2001 ; - Ileana Roman, în "Răstimp
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
nr. 4", Constanța, 1989; -Virgil Cuțitaru, în "Cronica", 28.04., Iași, 1989; -Gabriel Rusu, în "SLAST", 20.05., București, 1989; -Constantin Dram, în "Convorbiri literare", nr. 11, Iași, 1996; -Mihai Gălățanu, în "Artpanorama", Februarie, București, 1998; -Bogdan Ulmu, în "Convorbiri literare," nr. 12, Iași, 1999; -Stracula Attila, în "Scena", nr.5, București, 2000; -Ioan Lascu, în "Ramuri, nr. 2-3", Craiova, 2001 ; - Ileana Roman, în "Răstimp, nr. 2," Drobeta Turnu Severin, 2001; -Adrian Popescu, în "Ramuri, nr. 5-6", Craiova, 2001; -Ion Arieșanu
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Semen, în "Luceafărul nr. 23", 19.06., București, 2001; -S. Lucaciu, în "Dialog Teologic, nr. 7", Iași, 2001; -Mihai Iovănel, în "Cronica Română", 21.08., București, 2001; -Ion Zubașcu, în "România liberă," 31.08., București, 2001; -Constantin Dram, în "Convorbiri literare, nr. 8", Iași, 2002; - Dania-Ariana Moisa, în "Ramuri nr.4", Craiova , 2002; -D. Murariu, în "Orient latin, nr. 3", Timișoara, 2002; - Florea Firan, în "Scrisul românesc", Craiova, 2004; -Dumitru Augustin Doman, în "Argeș nr. 3," Pitești, 2005, în Argeș nr.
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
fiind fiul poetului și filologului Mircea Meleșteu. A debutat cu poezie, în data de 8.XII.1998 în „Săgetătorul”- supliment cultural al ziarului „Argeșul” , dar cele mai mari succese le-a cunoscut în proză, pentru care a primit importante premii literare. În studenție a frecventat cenaclul Juventus al Casei de Cultură al Studenților din Pitești, pe care, ulterior, l-a condus timp de 5 ani, până în 2009, din calitatea de director al CCS Pitești. În perioada 2008-2012 a ocupat funcția de
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
Ion Pillat” 2003 Diploma de excelență în domeniul poeziei acordată de Direcția Cultură Argeș -2001 Premiul I concursul de poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeșul Creațiile sau referințe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost găzduite de revistele Romania literară, Steaua, Orizont, Luceafărul, Argeș, Hyperion, Flacăra, Cafeneaua literară, Convorbiri literare, Fereastra, Oglinda literară,etc. Despre creațiile lui Cristian Melesteu au scris: Alex Ștefănescu, Augustin Doman, Radu Aldulescu, Gabriela Gheorghișor, Victor Cubleșan, Marius Miheț, Marcel Tolcea,Șerban Tomșa, Marin Ionița, Camelia
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
poeziei acordată de Direcția Cultură Argeș -2001 Premiul I concursul de poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeșul Creațiile sau referințe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost găzduite de revistele Romania literară, Steaua, Orizont, Luceafărul, Argeș, Hyperion, Flacăra, Cafeneaua literară, Convorbiri literare, Fereastra, Oglinda literară,etc. Despre creațiile lui Cristian Melesteu au scris: Alex Ștefănescu, Augustin Doman, Radu Aldulescu, Gabriela Gheorghișor, Victor Cubleșan, Marius Miheț, Marcel Tolcea,Șerban Tomșa, Marin Ionița, Camelia Sapoiu, Constantin Piștea, Sergiu I. Nicolaescu, etc. · Versurile
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
de Direcția Cultură Argeș -2001 Premiul I concursul de poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeșul Creațiile sau referințe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost găzduite de revistele Romania literară, Steaua, Orizont, Luceafărul, Argeș, Hyperion, Flacăra, Cafeneaua literară, Convorbiri literare, Fereastra, Oglinda literară,etc. Despre creațiile lui Cristian Melesteu au scris: Alex Ștefănescu, Augustin Doman, Radu Aldulescu, Gabriela Gheorghișor, Victor Cubleșan, Marius Miheț, Marcel Tolcea,Șerban Tomșa, Marin Ionița, Camelia Sapoiu, Constantin Piștea, Sergiu I. Nicolaescu, etc. · Versurile pe care
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
Argeș -2001 Premiul I concursul de poezie „Primele iubiri”- 2001- ziarul Argeșul Creațiile sau referințe critice despre scrierile lui Cristian Melesteu au fost găzduite de revistele Romania literară, Steaua, Orizont, Luceafărul, Argeș, Hyperion, Flacăra, Cafeneaua literară, Convorbiri literare, Fereastra, Oglinda literară,etc. Despre creațiile lui Cristian Melesteu au scris: Alex Ștefănescu, Augustin Doman, Radu Aldulescu, Gabriela Gheorghișor, Victor Cubleșan, Marius Miheț, Marcel Tolcea,Șerban Tomșa, Marin Ionița, Camelia Sapoiu, Constantin Piștea, Sergiu I. Nicolaescu, etc. · Versurile pe care le scrie sunt
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
tristă realitate”. Jean Dumitrașcu (membru USR, director Filarmonica Pitești), „Săgetătorul”, 28.V. 2002 · “Ne bucură faptul că proza scrisă de dumneavoastră a ajuns la un asemenea nivel de finețe spirituală, lucru care a încântat pe membrii juriului: Dan Cristea - critic literar și director al Editurii Cartea Românească, Ion Anghel Mânăstire - scriitor, Dumitru Ghiță, director Biblioteca Alexandru Odobescu- Călărași”- fragment din scrisoarea trimisă de juriul concursului “Alexandru Odobescu” - Călărași, 2002 · „Rar mi-a fost dat să citesc o proză atât de puternică
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
scrie o carte pentru toate categoriile de cititori, dar mai ales pentru cititorul intelectual, pentru că el poate să savureze cartea, profitând de ea. E o carte bizară (al cărui final nu-l anticipezi), întrucât nu se poate măsura cu teoriile literare, nu se încadrează în categoriile studiate; poate fi o cronică: a unui eveniment, politică, a afacerilor, de experiențe erotice sau sexuale. Pentru a scrie, în ziua de azi, într-o perioadă a tranziției, trebuie să scrii despre altceva sau să
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]