192,981 matches
-
britanice, inclusiv a Brigăzii evreiești, iar mai târziu, în anii 1947-1949 în Războiul de independență al Israelului. După lăsarea la vatră, Amihay a studiat științe biblice și literatura ebraică la Universitatea Ebraică din Ierusalim, unde a fost coleg cu criticul literar Gavriel Moked. S-a simțit atașat în mod deosebit de poezia anglo-americană, mai ales de creatori ca Wystan Hugh Auden, Dylan Thomas etc. Ulterior a lucrat ca profesor de literatură ebraică în licee. Cele dintâi poezii le-a publicat în magazinul
Yehuda Amihay () [Corola-website/Science/334583_a_335912]
-
Gavriel Moked. S-a simțit atașat în mod deosebit de poezia anglo-americană, mai ales de creatori ca Wystan Hugh Auden, Dylan Thomas etc. Ulterior a lucrat ca profesor de literatură ebraică în licee. Cele dintâi poezii le-a publicat în magazinul literar Likrat („Înspre”) Primul său volum de versuri a apărut în 1935 (Acum și în alte zile). În 1963 a publicat un prim roman " Nu de acum, nu de ieri". În anul 1998 a fost profesor oaspete în Statele Unite, cu care
Yehuda Amihay () [Corola-website/Science/334583_a_335912]
-
ocazie i s-a diagnosticat o boală canceroasă. A decedat la Ierusalim în anul 2000. a fost căsătorit de două ori și a avut trei copii. În creația sa Amihay este mult mai spontan, mai ironic și mai puțin ostentativ „literar” decât alți poeți ebraici. Scrierile lui Yehuda Amihay au fost traduse in peste 40 de limbi. A publicat 25 volume de versuri.
Yehuda Amihay () [Corola-website/Science/334583_a_335912]
-
maior și apoi ca locotenent-colonel) la luptele revoluționare din anii 1848-1849. El a fost condamnat la moarte (ca și Richárd Baradlay) după înăbușirea revoluției și apoi grațiat, pedeapsa fiindu-i comutată ulterior într-o perioadă lungă de închisoare. Asemănarea personajelor literare cu persoanele reale nu este fidelă. Astfel, fuga lui Ödön Baradlay după Pacea de la Șiria (13 august 1849) se aseamănă mai mult cu o întâmplare extrasă din viața lui Lajos Tisza, în timp ce întoarcerea cu husarii a lui Richárd Baradlay este
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
Revista a fost de mai multe ori confiscată de autorități, care se temeau de o intensificare a naționalismului revoluționar. Din acest motiv, autorul a fost nevoit să apeleze la alegorii în prezentarea evenimentelor, pierzându-se o mare parte din calitatea literară și patriotică a textului. Personajele sunt reale, dar au numele schimbate: Pusztafi = Sándor Petőfi, Lavaj = Jókai etc. Încheierea Compromisului austro-ungar (1867) a schimbat situația, permițând relatarea unor evenimente fără a mai fi cenzurate ca până atunci. Astfel, Jókai a scris
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
seamă al ei fiind omul politic István Széchenyi; în această perioadă au fost puse bazele industriei, comerțului și presei în limba maghiară, tot atunci fiind înființate primele instituții culturale ale Ungariei (Academia Maghiară de Științe, Teatrul Național din Budapesta, societatea literară Kisfaludy ș.a.). Spiritul patriotic începe să se manifeste tot mai puternic, dorindu-se a se reduce dominația autorităților habsburgice și de a se impune folosirea oficială a limbii maghiare. Simpla opoziție a unei părți a populației nu a fost însă
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
Basarabia, Moldova de peste Prut și Muntenia:Bugeacul, Bărăganul, Cuget moldovenesc, Gazeta Basarabiei, Itinerar, Luminătorul, Pagini basarabene, Poetul, Porunca vremii, Raza, Solia, Suceava, Tribuna tineretului (red.) ș.a. În perioda 1939-1944, chiar în condițiile precare ale războiului, își continuă activitatea publicistică și literară, articolele sale apărând în rev.: Bucovina, Bucovina literară (Cernăuți), Cetatea Moldovei (Iași), Cuget clar, Cuvânt Moldovenesc(Chișinău),În muguriri(Fălticeni), Observatorul (Dorohoi), Păstorul Tutovei, Vestitorul satelor, Viața Basarabiei. A tipărit și câteva broșuri religioase: Carte de rugăciuni (1941), Hristos, pacea
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
Cuget moldovenesc, Gazeta Basarabiei, Itinerar, Luminătorul, Pagini basarabene, Poetul, Porunca vremii, Raza, Solia, Suceava, Tribuna tineretului (red.) ș.a. În perioda 1939-1944, chiar în condițiile precare ale războiului, își continuă activitatea publicistică și literară, articolele sale apărând în rev.: Bucovina, Bucovina literară (Cernăuți), Cetatea Moldovei (Iași), Cuget clar, Cuvânt Moldovenesc(Chișinău),În muguriri(Fălticeni), Observatorul (Dorohoi), Păstorul Tutovei, Vestitorul satelor, Viața Basarabiei. A tipărit și câteva broșuri religioase: Carte de rugăciuni (1941), Hristos, pacea lumii (1941), Mărturii împotriva stilismului(1941), Misiunea Sacerdotală
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
regretabil, mai ales că nuvele sale din această perioadă demonstrează un remarcabil talent de prozator: Pe drum de iarnă, Icoane de la țară, Presimțire, Visul Lisavetei lui Nilici. În Botoșani a funcționat ca preot la Biserica „Duminica Mare”, continuându-și activitatea literară și de cercetare, scriind cărți de povești și publicând în presa locală și națională documente cu valoare istorică, amintiri despre Artur Gorovei, Magda Isanos, M. Sevastos, Otilia Cazimir, Gala Galaction, M. Sadoveanu, D. Furtună ș.a., articole literare, recenzii, poezii și
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
continuându-și activitatea literară și de cercetare, scriind cărți de povești și publicând în presa locală și națională documente cu valoare istorică, amintiri despre Artur Gorovei, Magda Isanos, M. Sevastos, Otilia Cazimir, Gala Galaction, M. Sadoveanu, D. Furtună ș.a., articole literare, recenzii, poezii și folclor la: Clopotul (1968), Albina, Ateneu, Caiete botoșănene, Iașul literar, Itinerar, Îndrumătorul Cultural, Luminatorul, Manuscriptum, Ramuri, Raza, Viața Basarabiei. A cules și alcătuit antologia de folclor - Antologia Crăciunului; a întreținut legături de prietenie și colaborare cu folcloriștii
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
în presa locală și națională documente cu valoare istorică, amintiri despre Artur Gorovei, Magda Isanos, M. Sevastos, Otilia Cazimir, Gala Galaction, M. Sadoveanu, D. Furtună ș.a., articole literare, recenzii, poezii și folclor la: Clopotul (1968), Albina, Ateneu, Caiete botoșănene, Iașul literar, Itinerar, Îndrumătorul Cultural, Luminatorul, Manuscriptum, Ramuri, Raza, Viața Basarabiei. A cules și alcătuit antologia de folclor - Antologia Crăciunului; a întreținut legături de prietenie și colaborare cu folcloriștii Artur Gorovei și Dumitru Furtună. Preotul și scriitorul Alexandru Bardieru a depănat amintiri
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
de prietenie și colaborare cu folcloriștii Artur Gorovei și Dumitru Furtună. Preotul și scriitorul Alexandru Bardieru a depănat amintiri dragi despre poeta Magda Isanos, în revista Clopotul din Botoșani: „"Cunoștința mea cu Magda Isanos, își are geneza într-un fapt literar. Amândoi învățam în același oraș, eram în aceeași clasă, dar la școli cu profil diferit. Cum demonul scrisului mă încerca de pe atunci, Societatea Culturală a școlii mă însărcinase cu redactarea unei reviste, intitulată Limba noastră. Magda Isanos conducea și ea
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
dispariția lucrarii „Viata și opera lui Ion Creanga”, în 3 volume, un studiu complet și un material inedit"”. A fost membru al Societății Scriitorilor din Basarabia, membru al Uniunii Scriitorilor din România (1979), membru activ al Filialei Botoșani a Cenaclului literar al Uniunii Scriitorilor din România. Figurează în antologia de lirică basarabeană Mireasa de peste Prut , antologie scrisă de Al. Darie (București: Editura Didactică și Pedagogică, 1994).
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
al Elisabetei (n. Tenea). Diplomat de carieră (1966-1999); a trecut prin concurs toate treptele diplomatice. A fost Director în Ministerul Afacerilor Externe. A publicat în presa românească și străină peste 500 de contribuții din domeniul literaturii universale, istoriei artei, comparatisticii literare, istoriei relațiilor româno-polone receptarea culturii române în străinătate, precum și din sfera relațiilor diplomatice și economice, unele cuprinse în volumele de eseuri: Diplomație, Politica, Cultura, Istorie, Spiritualitate. A publicat aproape 60 de volume, printre care antologii de poezie poloneză și primitivă
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
Relații din MAE; 1967-71 - Atașat cultural la Ambasada României la Varșovia; 1966-67 - Referent Relații la Direcția Culturală din Ministerul Afacerilor Externe. 1963-2007 - A publicat în presa românească și străină peste 400 de contribuții din domeniul literaturii universale, istoriei artei, comparatisticii literare, istoriei relațiilor româno-polone, receptarea culturii române în străinătate, precum și din sfera relațiilor diplomatice și economice. Principalele publicații în care au apărut aceste contribuții: Steaua, România Literară, Luceafărul, Cronică, Tribuna, Orizont, Ateneu, Argeș, Convorbiri literare, Flacăra, Vatra, Familia, Evenimentul, Romanian Review
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
românească și străină peste 400 de contribuții din domeniul literaturii universale, istoriei artei, comparatisticii literare, istoriei relațiilor româno-polone, receptarea culturii române în străinătate, precum și din sfera relațiilor diplomatice și economice. Principalele publicații în care au apărut aceste contribuții: Steaua, România Literară, Luceafărul, Cronică, Tribuna, Orizont, Ateneu, Argeș, Convorbiri literare, Flacăra, Vatra, Familia, Evenimentul, Romanian Review, Curentul; Viața Românească, Ecart, Economistul, Diplomat Club, Tomis, Polonus și altele; 1963-2006 - A editat și prefațat cca 50 de volum ; Zenon Kosidowski, Povestiri biblice (1971), Stanisław
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
domeniul literaturii universale, istoriei artei, comparatisticii literare, istoriei relațiilor româno-polone, receptarea culturii române în străinătate, precum și din sfera relațiilor diplomatice și economice. Principalele publicații în care au apărut aceste contribuții: Steaua, România Literară, Luceafărul, Cronică, Tribuna, Orizont, Ateneu, Argeș, Convorbiri literare, Flacăra, Vatra, Familia, Evenimentul, Romanian Review, Curentul; Viața Românească, Ecart, Economistul, Diplomat Club, Tomis, Polonus și altele; 1963-2006 - A editat și prefațat cca 50 de volum ; Zenon Kosidowski, Povestiri biblice (1971), Stanisław Jerzy Lec, Aforisme (1972), Tadeusz Różewicz, Poeme (1973
Nicolae Mareș () [Corola-website/Science/334612_a_335941]
-
sunt duși cu lanțuri la mâini și la picioare, dar și de zgomotul căruțelor ce duc noaptea deținuții decedați sau uciși în cimitirul fără cruci pe care din când în când îl vizitează. În anul 1960, participă la un concurs literar la care obține locul doi pe țară, moment care îl face să se decidă să urmeze filologia. Astfel între anii 1962-1967 frecventează cursurile Facultății de filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. După stagiul militar, este profesor la Școala generală din
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
Comitetul de cultură și artă al județului Alba (1968-1973) și apoi președinte a Filialei de Etnografie și Folclor a județului Alba (1973-1990). Reintră în învățământ, face o navetă grea, dar citește mult, scrie literatură și începe să publice în revistele literare. Se căsătorește cu Maria Dan cu care are doi copii, Andrada-Cornelia (n. 1969), care va studia medicina, și Iulian (n. 1972), care va fi preot ortodox la Paris (începând cu anul 2002). După decembrie 1989 se implică civic și cultural
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
Alba Iulia a avut loc un moment aniversar prilejuit de împlinirea a 75 de ani de la naștere a scriitorului Cornel Nistea, ocazie cu care autorul și-a lansat cartea de proză scurtă „Ultimul în Eden”, dar și volumul de critică literară dedicat scriitorului „Cornel Nistea în opinii critice”. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba, Biblioteca Județeană ”Lucian Blaga” Alba și Uniunea Scriitorilor din România, filiala Alba-Hunedoara. Au prezentat scriitorul Aurel Pantea, președintele USR, filiala Alba-Hunedoara, și Mioara Pop, directorul
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
în anul 1979 în revista "Vatra" din Târgu Mureș cu proză scurtă. Debutează editorial cu volumul de nuvele și povestiri "Focuri în septembrie", apărut în anul 1984 la Editura Cartea Românească, drastic subțiat de cenzură, dar bine primit de critica literară. După referatul negativ al cenzurii, cum că ar scrie literatură dușmănoasă, și cele câteva atenționări din partea unui procuror, a unui activist UTC și a unui inspector din Consiliul Culturii, trăiește un moment de inhibiție de 7-8 ani, scrie puțin și
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
cum că ar scrie literatură dușmănoasă, și cele câteva atenționări din partea unui procuror, a unui activist UTC și a unui inspector din Consiliul Culturii, trăiește un moment de inhibiție de 7-8 ani, scrie puțin și nu mai publică în revistele literare. Abia după 1989, odată cu apariția la Alba Iulia a revistei "Discobolul", reîncepe să scrie și să publice. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003 (în urma aprobării Consiliului Uniunii Scriitorilor din 30 iunie 2003). Cronici literare la cărțile
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
în revistele literare. Abia după 1989, odată cu apariția la Alba Iulia a revistei "Discobolul", reîncepe să scrie și să publice. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003 (în urma aprobării Consiliului Uniunii Scriitorilor din 30 iunie 2003). Cronici literare la cărțile autorului apărute de-a lungul timpului:
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
înregistrările sale cel putin alte trei acordaje: Contribuția deosebită a lui Johnson se bazează pe utilizarea unor structuri muzicale de blues rural (country blues) anterioare contribuțiilor lui Charlie Patton, Son House, Willie Brown, Blind Lemon Jefferson ș.a. și pe forță literară a unor versuri, care îl consacrează drept unul din cei mai însemnați autori de poezie populară americană. Cântecele sale tratează mereu despre efemeritatea relațiilor dintre oameni, pribegia neîncetata și angoasele iraționale. Johnson a depășit fază folclorica simplă, folosind imagini personale
Robert Johnson () [Corola-website/Science/334635_a_335964]
-
(n. 25 august 1972, Ghidighici, Chișinău, Republica Moldova) este un critic și istoric literar, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar din Republica Moldova. a făcut studii la Școala Pedagogică din Călărași (1991) și la Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1996). Și-a luat doctoratul în filologie (2003) cu tema "Lirica
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]