192,981 matches
-
participarea regizorilor Dan Pița, Șerban Marinescu și Laurențiu Damian, directorul Cinematecii Portugheze - José Manuel Costa, directorul Centrului Național al Cinematografiei și al Arhivei Naționale de Film - Anca Mitran, a istoricilor de film Titus Vîjeu și Marilena Ilieșiu. Incitant și maratonul literar Lisabona citește românește, care va debuta cu lirica lui Lucian Blaga, în interpretarea marelui romancier portughez Rui Zink și cu un text din Mihai Eminescu. Actorul american de origine română Ioan Ardelean Un dublu eveniment va avea loc la ICR
Celebrarea Zilei Culturii Naționale la Institutele Culturale românești din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105861_a_107153]
-
Roberta Costantino și Marco Mancini vor citi un fragment din poemul Luceafărul. Seara se va sfârși cu un concert al grupului vocal Arpeggio & Roua și al invitaților săi. Institutul Cultural Român de la Tel Aviv anunță, la 12 ianuarie, o seară literară dedicată poetului Mihai Eminescu, în colaborare cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, la sediul ICR. Evenimentul va fi moderat de Mosari Goldenberg, președintele Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română. Scriitorul Ștefan Mitroi va susține prelegerea Mihai Eminescu, natura umană a
Celebrarea Zilei Culturii Naționale la Institutele Culturale românești din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105861_a_107153]
-
mi s-a mai întâmplat în ultimii treizeci de ani - îl cheamă Adrian Botez. Cartea a fost bine primită: la lansările organizate la București, Iași, Cluj și Timișoara au avut despre ea numai cuvinte de apreciere scriitori, eseiști și critici literari binecunoscuți, printre care i-aș aminti pe Sorin Antohi, Ovidiu Șimonca, Liviu Antonesei, Irina Petraș, Ion Pop, Virgil Stanciu, Ovidiu Pecican, Cornel Ungureanu. Unii dintre ei au și scris despre carte: Irina Petraș în România Literară, Liviu Antonesei în Bucovina
Un exercițiu de imaginație controlat de rigoarea rațiunii cu Gheorghe Săsărman by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105867_a_107159]
-
scriitori, eseiști și critici literari binecunoscuți, printre care i-aș aminti pe Sorin Antohi, Ovidiu Șimonca, Liviu Antonesei, Irina Petraș, Ion Pop, Virgil Stanciu, Ovidiu Pecican, Cornel Ungureanu. Unii dintre ei au și scris despre carte: Irina Petraș în România Literară, Liviu Antonesei în Bucovina Literară, o cronică de Ion Pop urmează să apară în Steaua - și sper că li se vor mai adăuga și alți recenzenți. Dar mai ales sper ca cititorii, cât mai mulți cititori, să găsească romanul demn
Un exercițiu de imaginație controlat de rigoarea rațiunii cu Gheorghe Săsărman by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105867_a_107159]
-
binecunoscuți, printre care i-aș aminti pe Sorin Antohi, Ovidiu Șimonca, Liviu Antonesei, Irina Petraș, Ion Pop, Virgil Stanciu, Ovidiu Pecican, Cornel Ungureanu. Unii dintre ei au și scris despre carte: Irina Petraș în România Literară, Liviu Antonesei în Bucovina Literară, o cronică de Ion Pop urmează să apară în Steaua - și sper că li se vor mai adăuga și alți recenzenți. Dar mai ales sper ca cititorii, cât mai mulți cititori, să găsească romanul demn de interesul lor. Al doilea
Un exercițiu de imaginație controlat de rigoarea rațiunii cu Gheorghe Săsărman by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105867_a_107159]
-
traduceri datorate lui au fost nominalizate pentru premiul Pushcart, în Statele Unite. Scriitor, traducător, regizor, cercetător și profesor universitar, Diana Manole s-a născut în România și, în prezent, locuiește în Toronto, Canada. A început să scrie și să câștige premii literare în timpul liceului, iar apoi a devenit membră a uneia dintre cele mai importante grupări literare pentru Generația 90, cenaclul studențesc Universitas, condus de prof. Mircea Martin. A debutat editorial cu volumul de versuri „Bărbați și femei. 29 în ordine alfabetică
Ziua Culturii Naționale sărbătorită în SUA, la New York, și în Canada, la Toronto by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105876_a_107168]
-
și profesor universitar, Diana Manole s-a născut în România și, în prezent, locuiește în Toronto, Canada. A început să scrie și să câștige premii literare în timpul liceului, iar apoi a devenit membră a uneia dintre cele mai importante grupări literare pentru Generația 90, cenaclul studențesc Universitas, condus de prof. Mircea Martin. A debutat editorial cu volumul de versuri „Bărbați și femei. 29 în ordine alfabetică” (Phoenix 1994), urmat de alte cinci colecții de versuri, printre care „Tabieturi de seară” (Eminescu
Ziua Culturii Naționale sărbătorită în SUA, la New York, și în Canada, la Toronto by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105876_a_107168]
-
și Africa de Sud. În același timp, poemele ei au fost traduse și publicate în limbile poloneză, germană, albaneză, franceza și spaniolă. Poemele ei în limba română, precum și traducerile în limba română din poezia canadiană au apărut în cele mai importante reviste literare românești. Diana Manole a publicat și zece studii de teoria teatrului și a culturii, în reviste academice și colecții de articole, în Canada, Marea Britanie și SUA, a predat la universități din Canada (University of Toronto, Queen’s University, McMaster University
Ziua Culturii Naționale sărbătorită în SUA, la New York, și în Canada, la Toronto by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105876_a_107168]
-
poezia pot denunța manipularea omului prin „marile idei”, precum și spălarea creierelor prin discursurile ideologice. Înainte de 1987 se afirmă în România prin poezia sa epurată, lucidă, scrisă cu acid. Începând din 1977, scrie piese de teatru care circulă masiv în mediul literar, dar care sunt interzise pe scenele profesioniste. Proza sa rămâne însă una de sertar, precum romanul „Cafeneaua Pas Parol”, scris în 1982/1983 și publicat abia după căderea lui Ceaușescu. În septembrie 1987 părăsește România cu o viză de turist
Matei Vișniec prezintă conferința Festivalul de la Avignon, capitala mondială a teatrului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105880_a_107172]
-
în acest loc de rezonanță culturală din capitala Moldovei care prin valorile sale este pentru mulți dintre noi Capitala Culturală a României. La invitația președintelui Filialei Uniunii Scriitorilor din Iași, Maria Spiridon Cassian, am mărturisit gândurile mele în paginile Convorbirilor Literare, iar apoi, Lucian Vasiliu m-a publicat și în revista Scriptor. Scriu cu plăcere, cu emoție, cu încredere... Am avut privilegiul, la invitația directorului general Constantin Chiriac, ca în ediția 2016 a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, manifestare de
Anul norocos al așteptării... by Prof. Dr. ALEXA VISARION () [Corola-website/Journalistic/105883_a_107175]
-
28 febrarie 1887 la Crușeț, în apropiere de Craiova, într-o familie aparținând micii boierimi. A studiat la Paris, apoi a devenit profesoară și ulterior inspectoare generală de limba franceză. Între anii 1916 și 1934 a fost căsătorită cu criticul literar E. Lovinescu, cu care a avut un singur copil, pe Monica Lovinescu. Din 1947, când Monica a plecat la Paris cu o bursă doctorală, mama și fiica nu s-au revăzut niciodată, însă au purtat o imensă corespondență. Din anul
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105827_a_107119]
-
(pseudonim literar Jane Rostos, n. 19 noiembrie 1978, Suceava) este o scriitoare, traducătoare și publicista română. A urmat cursurile Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” Iași, specializarea Limba și Literatura engleză - Limba și Literatura germană, obținând diplomă de licență în
Ioana Rostoș () [Corola-website/Science/333914_a_335243]
-
Karl Alexander a obținut promisiunea ei în scris că va sta departe de afacerile guvernamentale. Deși povestea Ducelui Karl Alexander și Joseph Süß Oppenheimer a constituit un episod relativ obscur în istoria germană, a devenit subiectul unui număr de lucrări literare și dramatice de-a lungul a mai mult de un secol; cea mai veche dintre acestea fiind nuvelă din 1827 a lui Wilhelm Hauff, intitulată "Jud Süß". Adaptarea literară cea mai de succes a fost nuvelă lui Lion Feuchtwanger din
Karl Alexander, Duce de Württemberg () [Corola-website/Science/333938_a_335267]
-
din interes în primăvara anului 1914, după o călătorie la Nisa, cu moșierul Alexandru Gădină, un bărbat vârstnic și lipsit de educație. Tânărul începe să scrie literatură (însemnări, schițe, poezii), sub îndrumarea fostului profesor Iancu State Ciuboțel, participând la discuțiile literare și politice de la Terasa Oteteleșanu. La sfaturile unor medici care-i tratau o boală de ficat, Amelica pleacă în vara anului 1914, împreună cu Ionică, în stațiunea Tarasp de pe valea Engadina din Elveția. Tânărul se împrietenește acolo cu studenta poloneză Ewunia
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
mare de personaje, multe dintre ele apărând doar în anumite perioade, dar fiind descrise în detaliu și menționate periodic. Ideea unui roman frescă de epocă datează de la începutul anilor '30; Ion Marin Sadoveanu a publicat în anii 1932-1933, în "România literară", un ciclu de articole intitulat „Din cărțile lui Ion Sântu”. Scriitorul afirma într-un interviu din 1957 că în acei ani „n-aveam încă nici planul romanului, nici viziunea personajului”, dar că „mă obsedă însă numele”. Romanul " Sfârșit de veac
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
școală. Tatăl său a fost medic chirurg, ca și Matei Sântu, și a fost mutat cu serviciul în orașul de pe malul Mării Negre, dedicându-și viața ridicării materiale a oamenilor nevoiași de pe „pământul deznădăjduit” al Dobrogei. Personajul Ion Sântu are preocupări literare, călătorește în țară și străinătate, trece prin câteva crize sentimentale și cunoaște astfel inechitățile sociale din România. Romanul se axează pe formarea intelectuală și morală a tânărului Ion Sântu sub influența principalelor evenimente istorice din perioada antebelică (Răscoala din 1907
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
rămâne totuși unul dintre romanele relativ oneste din epoca realismului-socialist, cu mai puține concesii decât majoritatea”. Romanul realizează o vastă frescă de epocă, conținând descrieri numeroase ce amintesc prin stilul elaborat, meticulos și precis de scrierile lui Gustave Flaubert. Criticul literar Eugen Simion găsea unele asemănări cu romanul "Salammbô" (1862) al lui Flaubert, iar însuși I.M. Sadoveanu recunoscând, într-o convorbire din 1963, că stilul său ar datora multe scriitorului francez. Alți critici (Paul Georgescu, Ov.S. Crohmălniceanu) au evidențiat asemănări literare
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
literar Eugen Simion găsea unele asemănări cu romanul "Salammbô" (1862) al lui Flaubert, iar însuși I.M. Sadoveanu recunoscând, într-o convorbire din 1963, că stilul său ar datora multe scriitorului francez. Alți critici (Paul Georgescu, Ov.S. Crohmălniceanu) au evidențiat asemănări literare și cu „proza artistă” (kunstprosa) germană, rezultat al lecturilor și traducerilor din Goethe și Thomas Mann. Astfel, Petre Răileanu îl includea pe filiera romanului "Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister" al lui Goethe, în timp ce Crohmălniceanu considera "Ion Sântu" ca
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
spolierea averii bătrânului și decrepitului baron Barbu. Scriitorul prezintă un proces istoric profund reprezentat de apariția și ascensiunea burgheziei românești prin eliminarea treptată a clasei sociale boierești, reconstituind cu precizie și culoare ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Criticii literari au considerat acest roman ca fiind o „capodoperă românească de tip balzacian”. "" era proiectat să fie primul volum al trilogiei "Lume", din care a apărut ulterior un al doilea volum intitulat "Ion Sântu" (1957); autorul intenționa să scrie un al
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
dramaturg, cronicar de teatru și poet, fără a-și arăta talentul epic. Cochetarea sa sporadică cu literatura lăsase impresia unei preocupări incidentale. Ideea acestui roman datează de la începutul anilor '30; Ion Marin Sadoveanu a publicat în anii 1932-1933, în "România literară", un ciclu de articole intitulat „Din cărțile lui Ion Sântu”. Scriitorul afirma într-un interviu din 1957 că în acei ani nu avea intenția să scrie un roman, neavând nici măcar viziunea personajului principal, dar că îl obseda numele Ion Sântu
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
000 de lei în prima variantă față de 5.000 de lei în varianta finală). Publicarea celor două capitole a deranjat unele persoane din înalta societate a vremii, Ion Marin Sadoveanu fiind criticat că a renunțat la „decantarea subtilă a esențelor literare” și „mandarinatul estetic” și s-a apucat de o „supărătoare îndeletnicire”. Criticile primite l-au motivat pe autor să-și continue opera, dovedindu-i că „e pe calea cea bună, că a lovit în plin, și mai ales - cât de
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
putere de creație obiectivă ca Ion Marin Sadoveanu”. El lăuda întoarcerea romanului românesc la creația obiectivă, epică, după o perioadă în care interesul romancierilor trecuse de la conștient la subconștient sub influența lui Proust și Bergson, producându-se astfel o criză literară. Apariția romanului a fost considerată o mare surpriză de criticii literari ai vremii precum Vladimir Streinu și Octav Șuluțiu, care l-au inclus printre cele mai valoroase și mai desăvârșite creații epice ale literaturii române. Construcția solidă a cărții înlătura
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
romanului românesc la creația obiectivă, epică, după o perioadă în care interesul romancierilor trecuse de la conștient la subconștient sub influența lui Proust și Bergson, producându-se astfel o criză literară. Apariția romanului a fost considerată o mare surpriză de criticii literari ai vremii precum Vladimir Streinu și Octav Șuluțiu, care l-au inclus printre cele mai valoroase și mai desăvârșite creații epice ale literaturii române. Construcția solidă a cărții înlătura ideea unui amatorism superficial și era asemănată de critici cu cea
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
politețea cu grosolănia, afișând o stare de risipă pe care o consideră a fi un semn al „boieriei”. Spre deosebire de lenea, apatia și blazarea boierimii, noua clasă socială se remarcă prin vitalitate și prin înclinația epicureică spre plăcerile vieții. Spre deosebire de modelele literare anterioare, Iancu Urmatecu își dorește doar schimbarea condiției sociale, urcarea câtorva trepte pe scara socială și nu ajungerea în vârful piramidei precum Rastignac sau Julien Sorel. Personajul este lipsit de schematism și de îngroșări caricaturale și nu-și face din
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
a statului, ca urmare a cheltuielilor impuse de ducerea unei vieți de desfrâu. Dezagregarea treptată a averilor boierești a reprezentat un simptom generalizat la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind însoțită de ascensiunea administratorilor cu un spirit energic. În operele literare anterioare, reprezentanții clasei nobiliare încearcă să se revolte precum marele postelnic Andronache Tuzluc care cere pedepsirea lui Dinu Păturică și încearcă să-l sugrume sau ca boierul vechi Dinu Murguleț care îl amenință furios pe Tănase Scatiu: „Îl împușc! îl
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]