21,186 matches
-
fac alții.” (Maria Zainea, lider comunitar, Bordusani) „Problema acreditării serviciilor sociale pe care le furnizăm o avem toți. Cadrul legislativ e confuz și legile sunt interpretate diferit de la județ la județ, după câte am aflat astăzi. E bine că am abordat această temă la întâlnire. Am înțeles cu ce probleme v-ați confruntat și sper că ne va fi mai ușor acum să ne acredităm.” (Adina Bărcuțean, Fundația Parada) Capitolul 3 EVALUAREA INIȚIATIVELOR DIN ARIA DEZVOLTĂRII COMUNITARE Cosmin Câmpean Cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
modificări în funcție de contextul social local: cunoașterea echipei de coordonare, a echipei de profesioniști, a reprezentanților beneficiarilor; organizarea unei întâlniri cu un grup reprezentativ de beneficiari (nu mai puțin de 10%), la care participă și membri ai echipei de implementare (subiectele abordate în cadrul întâlnirii sunt: geneza proiectului, cunoașterea elementelor-cheie din proiect - paternitate, obiective, activități, servicii, rezultate); vizitarea locației proiectului; vizite la domiciliul unor beneficiari aleși de evaluator în mod aleatoriu sau după un anumit pas din listă; întâlnire tripartită agent de implementare-parteneri-beneficiari
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ei la ședințele cu părinții, că e posibil, că foarte repede” (lider proiect, Topești, Gorj). Diferențe în evaluare. Mecanisme de control al calității procesului de evaluare Evaluarea, între subiectivitate și lipsă de omogenitate Problema subiectivității umane în evaluare este frecvent abordată de specialiști, indiferent de aria specifică în care aceasta se poate manifesta. Poate reprezenta ea un risc și în domeniul evaluării proiectelor de dezvoltare comunitară? Cu ce implicații? Organizarea unor vizite în teren, construirea unei grile de evaluare complexe și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
doar pentru 2%. Oricum, influența acesteia din urmă e mai degrabă neimportantă, comparativ cu a celuilalt predictor. În cazul proiectelor de dezvoltare comunitară, riscul intervenției subiectivității umane în evaluare este cu atât mai ridicat cu cât aceasta își propune să abordeze aspecte sociale complexe, precum, în cazul FRDS, nivelul de încredere în interiorul și în afara comunității sau istoricul și perspectivele participării comunitare (capitalul social), capacitatea comunității de a duce la bun sfârșit un demers de dezvoltare locală (capitalul uman), previziuni privind sustenabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de resurse suplimentare pentru dezvoltarea comunitară. Puține agenții de management și/sau implementare ale proiectelor de dezvoltare comunitară din România dau o definiție explicită noțiunii de supervizare efectivă. Un document-cadru al dezvoltării, așa cum a fost Planul Național de Dezvoltare 2004-2006, aborda supervizarea în cazul programelor de preaderare (ISPA, PHARE, SAPARD), ca o procedură financiară (p. 297): „Supervizarea implementării se va baza pe principiul separării puterilor, printr-un sistem al dublelor semnături, un management financiar și de control transparent și funcționarea independentă
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
stabilirea parteneriatelor informale cu autoritățile locale și județene, realizarea parteneriatelor efective formale pentru implementare și întreținere (pe bază de angajamente scrise, contracte etc.), precum și motivarea comunității și a liderilor (atitudini de interes, dezinteres, satisfacție, comunicare, transparență etc.). Supervizarea poate fi abordată și în termenii unui proces de avizare și creștere a calității activităților (achiziții, ofertare, financiare, protecție a mediului, întreținere), dar și a aplicării procedurilor. Acțiunile de avizare în dezvoltarea comunitară trebuie să aibă ca scop atingerea cerințelor de calitate așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cultură și viitor în dezvoltarea socială în România? Cum se plasează această organizație în contextul infuziei de fonduri europene destinate reducerii decalajelor interregionale și intereuropene? Voi încerca, pe scurt, să răspund unora dintre întrebările de mai sus, fără a le aborda în ordinea enunțării și fără a avea pretenția că am epuizat subiectul, evitând repetarea celor ce au fost analizate în capitolele precedente. Mă voi axa în principal pe argumentarea necesității și a perspectivelor de viitor, considerând că analiza metodelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
acțiune; legislație în domeniu;s aspecte cumulative date de teorie, metodologie, proiect sau legislație. Practica prin conformare la normele metodologice, legislative, de proiect și teorie a fost, în esență, descrisă în capitolele anterioare. Facilitarea, evaluarea ex-ante și supervizarea au fost abordate descriptiv și comparativ, prin raportare la modele actuale și ideale. În continuare, mă voi raporta la practicile de facilitare și evaluare, în special din perspectiva instrumentelor și a principiilor care le fundamentează. Acesta este punctul de vedere al „logicii practicii
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dezvoltării comunității. Pasul 2. Colecteză numele oamenilor din comunitatea locală care ar putea fi interesați. De exemplu, poți merge la persoanele-cheie din comunitate și îi poți întreba despre cei pe care ei îi cunosc și cred că ar putea fi abordați în privința problemei respective. Cereți celor care v-au dat liste să îi întrebe pe cei trecuți pe listă dacă tu, ca agent comunitar (community worker), îi poți vizita. Asigură-te că reușești să contactezi o mare varietate de oameni. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
județe. Programele FRDS se adresau exclusiv comunităților sărace. În momentul elaborării studiului, fiecare proiect adresat FRDS era evaluat la birou de o echipă formată din doi evaluatori. Având în vedere tipologia proiectelor finanțate, în cazul FRDS, de exemplu, evaluarea - care abordează, așa cum am văzut, și aspecte sociale complexe ale vieții unei comunități - este condusă de ingineri constructori, în cazul proiectelor de infrastructură, respectiv de economiști în cazul proiectelor de activități generatoare de venit. Având doar un rol de exemplificare, în tabelul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și cele de divertisment: așa-zisele emisiuni de „Infotainment”, apărut prin contractarea termenilor englezești information (informație) și entertainment (divertisment). Principiul este mereu același: sunt invitați în platou responsabili politici, cântăreți, actori sau sportivi care se amestecă unii cu alții și abordează împreună probleme de viață personală sub forma unor discuții informale. Cele mai cunoscute emisiuni de acest fel erau „Nu ne putem plânge la toată lumea” (Marc-Olicer Fogiel, pe France 3), „Am încercat totul” (Laurent Ruquier, pe France 2) sau „Toată lumea vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nr. 5, pp. 574-579 29. De ce vi se pare că președintele este convingător atunci când transmite urările către națiune? Credibilitate și ridicarea sprâncenelor 31 decembrie este întotdeauna o mare întâlnire mediatică: cel al urărilor președintelui către națiune. Fiecare președinte al republicii abordează aceasta cu propriul stil, cu propriile-i metode, dar unul dintre ei s-a remarcat printr-o expresie non-verbală deosebită: este vorba despre Jacques Chirac, care a fost președintele Franței între 1995-2007, care se caracteriza prin mimici faciale remarcabile și
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
simți mai bine va duce la o pierdere a controlului alimentar și la elanuri compulsive spre mâncare, mai ales dulciuri. Cei doi stimuli (siluetă și ciocolată) se potrivesc destul de bine în această complementaritate a mecanismelor psihologice. Să începem prin a aborda primul aspect a acestei mișcări de balans, adică emoțiile negative provocate de idealul de siluetă feminină. Imaginea idealizată a femeii și emoțiile negative Un experiment realizat de psihologul Gayle Bessenoff a arătat că prezența siluetelor în presă și la televizor
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
periplul animalelor mari, cu tehnici moderne. Succesul naturii și animalelor pe micul ecran a continuat să crească. TV, Animaux, Escales sunt tot atâtea canale TV care captivează atenția pasionaților de natură, adesea copii, dar și oameni mari. Reviste precum „Thalassa” abordează aspecte mai deosebite ale sferei naturale, menținându-și o foarte bună audiență. Acum câțiva ani experimente în domeniul psihologiei și neuroștiinței au arătat că creierul nostru este fixat special pentru a aprecia scenele naturale. Imaginile televizate de acest fel stimulează
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și a șoldurilor mai puțin evidente. Corsetul este respins, dar chiar și morfologia manechinelor este parcă mai rectilinie: coapsele sunt mai puțin late iar talia mai puțin strâmtă. Faimosul contur armonios este mai puțin evident decât în trecut. Psihologii au abordat acest subiect prin intermediul revistei Playboy. Au măsurat raportul „talie-șolduri” la playmates-urile anului, cele care reprezintă canonul absolut pentru cititorii masculini, într-un interval de timp precis - un an. Au constata că raportul „talie-șolduri” suferă modificări permanente, dar are tendința să
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Publicul acestei emisiuni este constituit, în principal, de adolescenți, iar interpretarea cântecelor favorizează efectele de voce și orchestrările electronice în detrimentul lucrului asupra fineței interpretării. Lacuna aceasta poate trece neobservată în anumite melodii pop sau disco, dar devine flagrantă când este abordat un repertoriu mai dificil. Unul dintre cele mai mari eșecuri a fost interpretarea melodiei „Avec le temps” de Léo Ferré, în 2006. În interpretarea acestei capodopere a cântecului francez, candidata a recurs la o serie lungă de gemete, în total
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Tendința primei impresii „Nu îl suport deloc pe ăsta, e scârbos”. E adevărat, ceva la el vă oripilează, dar nu știți exact ce. E debitul de vorbire, obișnuința de a-și întrerupe în permanență invitații, natura subiectelor pe care le abordează, orientarea politică? Nu vă mai puteți uita la emisiunile lui. De fapt, de când l-ați văzut prima dată v-a fost antipatic și asta s-a agravat din ce în ce mai mult. Acum aveți alergie la a deschide televizorul la oara la care
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ai pe suflet și încheie tot cu o afirmație pozitivă. Această strategie îl va ajuta pe șeful tău să rămînă receptiv și va reduce șansele unei reacții defensive. Pentru a ilustra diferența pe care o poate induce modul în care abordezi problema, să examinăm exemplele următoare. Să presupunem ai un șef dintre cei care țipă și urlă. îți alegi un moment îîn care nu țipă și nu urlăț, intri în biroul lui și îi spui ce impact au acțiunile sale. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
eficientă pentru a face față unei Bariere, și anume să-i vorbești clar despre scopurile și aspirațiile tale. Comunică-i, într-o manieră cît se poate de amabilă, că intenționezi să-ți atingi scopurile, cu sau fără ajutorul lui. Nu aborda o atitudine agresivă, ci încearcă să apelezi la sprijinul său. De exemplu, ai putea spune: „Se împlinesc trei ani de cînd lucrez aici și cred că a venit vremea să mă ocup de lucruri mai importante. Mi-am propus să
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
poetice. Vei avea în vedere: - Definiția conceptului artă poetică; (1p.) - Evidențierea a două idei/ teme care fac posibilă încadrarea; (2p) - Structura textului argumentativ. (1p.) Barem de notare: se acordă 1 punct din oficiu; 1 punct pentru redactare (dacă au fost abordate toate subiectele): exprimare, ortografie, punctuație, așezare în pagină, lizibilitate. Timp efectiv de lucru: 50 min. CLASA A XI-A CAPITOLUL FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMÂNE Testul nr. 55 Rezolvă cerințele de mai jos: 1. Limba română își are originea în: a
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
1p.) 2. Evidențiază două trăsături ale esteticii simboliste. (1p.) 3. Comentează un aspect al artei poetice, vizând rolul inspirației în procesul creației artistice. (2p.) Barem de notare: se acordă 1 punct din oficiu; 1 punct pentru redactare (dacă au fost abordate toate subiectele): exprimare, ortografie, punctuație, așezare în pagină, lizibilitate. Timp efectiv de lucru: 50 min. CLASA A XII-A CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ - POEZIA Testul nr. 81 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: Copacii albi, copacii negri Stau goi în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cultura de masă consumistă americană și cea ideologizată, comunistă, prezentând unele influențe ale celei dintâi asupra culturii românești postdecembriste. Având ca punct de plecare, în expunerea ideilor personale, studii de cultură de masă și cultură industrială de prestigiu, Adina Ciugureanu abordează tematica transferurilor culturale transatlantice din perspectivă antropologică și umanistă, argumentând că majoritatea tiparelor de cultură de masă contemporană își au originea în mituri europene de largă circulație care exprimă visul oamenilor de a trăi într-o lume mai bună sau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și circ": unul se referă la fast-food, analizând fenomenul atât ca rezultat al procesului de globalizare în producția și consumul de hrană, cât și ca relație între procesul de McDonaldizare, diverse obiceiuri culinare și identitate națională și personală. Celălalt capitol abordează subiectul sitului tematic (parc, restaurant, oraș) ca producător de utopii și creator de distracție. Originalitatea acestui capitol constă în prezentarea Las Vegas-ului ca spațiu heterotopic (Foucault), autoarea preluând conceptul și aplicându-l pentru prima dată toposului Las Vegas, precum și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lărgirea reputației internaționale de analist fin al culturii de masă a Adinei Ciugureanu. Acest lucru s-a întâmplat, concretizându-se în invitațiile pe care autoarea le-a avut la Seminarul de la Salzburg, Austria (2003, 2005) și în articolele în care abordează diferite aspecte ale culturii populare americane, publicate în reviste și volume internaționale. Traducerea acestui studiu în limba română nu poate decât să certifice, pe plan național, recunoașterea internațională pe care autoarea o are deja. Felicia Campbell, Universitatea Nevada, Las Vegas
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
complex, o combinație între înfățișarea serafică a fecioarelor-martir și eleganța păpușilor medievale. Cu alte cuvinte, Barbie reprezintă răspunsul cultural, într-o epocă secularizată, la probleme ridicate de ce înseamnă feminitatea, cum ne comportăm și cum ne îmbrăcăm, ce stil de viață abordăm. Din punct de vedere cultural, iconul Barbie este menit să reconcilieze tensiunea dintre libertinism și castitate, simplitate și complexitate, obișnuință, repetabilitate și perfecțiune, unicitate. Barbie ocupă un loc de frunte în rândul iconurilor culturale contemporane, poziție pe care o deține
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]