19,801 matches
-
orientează către Neurologie la clinica marelui neurolog, Dr. Gheorghe Marinescu. După absolvire devine medic secundar la Spitalul Militar unde, în anii 1922-1926 acumulează vaste cunoștințe de Neurologie și Chirurgie Generală la secția Neurologie condusă de Dr. Dimitrie Noica, respectiv secția Chirurgie condusă de Dr. Mihail Butoianu. Frecventează deasemeni Laboratorul Catedrei de Histologie - pe atunci sub conducerea Dr. Ștefan Besnea - și Anatomie patologică București. În 1927 își dă demisia din armată, se căsătorește cu Dr. Florica Ciumetti (se cunoscuseră ca mediciniști). În loc de
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
Dumitru Bagdasar se raspândea treptat în sud-estul Europei și în străinătate. La clinica sa, se internau bolnavi din Ungaria, Bulgaria, Palestina. Între 1931 - 1941 a efectuat 1800 de operații pe sistemul nervos. În 1939 a participat la Congresul Național de Chirurgie din București. Dumitru Bagdasar a avut o intensă activitate științifică, aducând contribuții originale în domeniul cordotomiilor spinale, tuberculoamelor cerebrale și patologiei tumorale a măduvei spinării. Împreună cu State Drăgănescu și Constantin Arseni a dezvoltat o metodă originală de tratament al craniostenozelor
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
Vodă” (secția modernă) în 1920. S-a înscris apoi la Facultatea de Medicină din București pe care a absolvit-o în 1925. După stagiile de medic extern și intern la Așezămintele Brâncovenești a obținut diploma de doctor în medicină și chirurgie și dreptul de liberă practică. În 1927 s-a căsătorit cu dr. Dumitru Bagdasar cu care a avut o căsnicie model. Proaspăt căsătoriți, soții Bagdasar au plecat în Statele Unite, la Boston, la specializare profesională; Florica pentru a urma cursuri de
Florica Bagdasar () [Corola-website/Science/303847_a_305176]
-
reușit ca diamante cu o valoare inferioară să fie transformate în cristale cu o culoare stabilă verde sau albastră. Aplicațiile în industria de folosire a diamantului sunt ca: abraziv, instrumente de tăiat sau găurit foarte ascuțite și dure. În medicină (chirurgie), o aplicație tot mai largă o are folosirea lamelor de bisturiu acoperite cu un strat de carbon asemănător diamantului. De asemenea, industria electronică prezintă interese pentru asemenea straturi aplicate pe electrozi, la fel de important este în tehnologia semiconductorilor sau în chimie
Diamant () [Corola-website/Science/303988_a_305317]
-
Alte servicii educaționale Alte servicii educaționale SECȚIUNEA N SERVICII DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ ȘI SOCIALĂ SUBSECȚIUNEA 85 SERVICII DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ ȘI SOCIALĂ Grupa 85.1 Servicii de asistență medicală Clasa 85.11 Servicii de spitalizare Servicii de spitalizare Servicii de chirurgie oferite de spitale Servicii de medicină generală oferite de spitale Servicii de obstetrică și ginecologie oferite de spitale Servicii recuperatorii oferite de spitale Servicii de psihiatrie oferite de spitale Alte servicii oferite de spitale Clasa 85.12 Servicii de liberă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Servicii de psihiatrie oferite de spitale Alte servicii oferite de spitale Clasa 85.12 Servicii de liberă practică medicală Servicii de practică medicală Consultații și tratament oferite de liberi practicieni în domeniul medical Consultații și tratament oferite de specialiști în chirurgie și medicină generală Clasa 85.13 Servicii de liberă practică stomatologică Servicii de liberă practică stomatologică Servicii de ortodonție Alte servicii de liberă practică stomatologică Clasa 85.14 Alte servicii de asistență medicală Alte servicii de asistență medicală Servicii oferite
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
ocupat temeinic de anatomie (mai ales de cea patologică), străduindu-se să precizeze sediul bolilor și modificărilor de structură determinate de acestae asupra organelor. Din zecile de scrieri ale lui Soranus s-au mai păstrat doar unele texte din domeniul chirurgiei și un remarcabil tratat de ginecologie. În această ultimă lucrare, descrie destul de corect organele genitale feminine, diferențiază o serie de boli specifice femeii și recomandă tratamebnte corespunzătoare.</br> În materie de obstetrică, Soranus preconizează câteva manevre pentru înlesnirea nașterii și
Soranus din Efes () [Corola-website/Science/312598_a_313927]
-
în "Canonul de medicină" vor conduce mai târziu la realizarea "sfigmografului" (tensometrului). Medicii islamici îndepărtau chirurgical cataracta cu un mileniu înainte ca medicii europeni medievali să încerce acest lucru. Unul din marii reprezentnți în acest domeniu este Abulcasis, considerat părintele chirurgiei moderne. Acesta a inventat o serie de unelte și dispozitive chirurgicale. În lucrarea sa, "Kitab al-Tasrif", (o enciclopedia vastă de 30 de volume), însumează toate cunoștințele timpului său, adunate după o carieră de 50 de ani.
Medicina islamică () [Corola-website/Science/312169_a_313498]
-
nu își aduna studenții în sălile de cursuri, ci la bolnavi, ca să trăiască drama suferinței și să se pătrundă de rolul pe care îl vor avea de îndeplinit când vor fi medici. Renașterea, cu al ei progres al cunoașterii, transformă chirurgia dintr-o "artă minoră" (lăsată pe seama meșteșugarilor și considerată înjositoare pentru savanții medici) într-o disciplină de sine-stătătoare. Numeroși chirurgi au dobândit o bună reputație: Dar rolul cel mai important l-a jucat contribuția lui Ambroise Paré, părintele chirurgiei moderne
Medicina Renașterii () [Corola-website/Science/312230_a_313559]
-
transformă chirurgia dintr-o "artă minoră" (lăsată pe seama meșteșugarilor și considerată înjositoare pentru savanții medici) într-o disciplină de sine-stătătoare. Numeroși chirurgi au dobândit o bună reputație: Dar rolul cel mai important l-a jucat contribuția lui Ambroise Paré, părintele chirurgiei moderne. Acesta a inventat, în 1552, procedeul de ligatură a arterelor, care a salvat de la moarte mulți pacienți care au suferit amputări. O dată cu dezvoltarea generală a medicinei, terapia renascentistă simțea nevoia unei înnoiri. Moștenirea arabă implica folosirea a zeci de
Medicina Renașterii () [Corola-website/Science/312230_a_313559]
-
Abu Al-Qassim Khalaf ibn (al-) Abbas al Zahrawi sau Abulcasis (n. 936 - d. 1013) (în arabă, خلف بن العباس الزهراوي) a fost medic, chirurg, chimist, cosmetician arab. Este considerat unul dintre fondatorii chirurgiei moderne. Abulcasis s-a născut la El-Zahra, localitate situată astăzi la opt kilometri de Córdoba, aparținând pe atunci de Al-Andalus (teritoriu deținut de musulmani în Peninsula Iberică). Era membru al tribului Ansar, care se stabilise în Peninsulă. Și-a petrecut
Al-Zahrawi () [Corola-website/Science/312236_a_313565]
-
Sunt sistematizate aici informații adunate de-a lungul a 50 de ani de studiu și practică medicală. Aici apar descrieri anatomice detaliate, o clasificare a bolilor, informații privind alimentația. Printre alte domenii medicale, mai putem enumera: oftalmologie, ortopedie, farmacologie și chirurgia, căreia i-a dedicat un amplu spațiu. Din rândurile acestui tratat reiese atenția deosebită pe care Abu Al-Qasim o acordă relației medic - pacient. Marele medic arab consideră că pacienții trebuie tratați și respectați indiferent de statutul lor social. Cu același
Al-Zahrawi () [Corola-website/Science/312236_a_313565]
-
de mai târziu, menținându-și influența timp de 600 de ani, până în secolul al XVII-lea, fiind cunoscută sub numele latin "Concessio ei data qui componere haud valet". Astfel, medicul francez Guy de Chauliac (c. 1300 - 1368), în lucrarea sa "Chirurgia magna", citează în mai multe rânduri celebrul tratat arab. În secolul al XV-lea, numeroși medici italieni, cum ar fi Mathieu de Grandibus și Arduinis de Passaro, fac referiri la această lucrare. Influența acesteia s-a menținut și în zona
Al-Zahrawi () [Corola-website/Science/312236_a_313565]
-
celebrul său atlas medical bazat pe tratatul lui Al-Zahrawi. O altă traducere a lucrării este cea efectuată în ebraică de Shem-Tob ben Isaac de Tortosa, medic evreu - provensal de la începutul secolului al XIII-lea. Elemente novatoare introduce de Al-Qassim în chirurgie: Într-o altă lucrare a sa, "Liber Servitoris", Abu al-Qasim al-Zahrawi se dovedește a fi un pionier în domeniul preparării substanțelor medicale prin sublimare și distilare. Din substanțe simple, realizează medicamente complexe, descrise cu multă minuțiozitate în "Al-Tasrif". Capitolul 19
Al-Zahrawi () [Corola-website/Science/312236_a_313565]
-
Cooperativa “Sporul”, care se bucură de o bună primire. Irina Schrotter vorbește trei limbi străine: engleză, franceză și italiană. În 1990, Irina Schrotter activează pentru un an ca medic stagiar la Spitalul de Urgențe “Sf. Ioan” Iași, în Secția de Chirurgie Plastică și Reparatorie. După adoptarea Legii privatizării nr. 54/1990, se decide să meargă pe calea afacerilor și a designului vestimentar. În perioada 1990-2008, devine asociată în mai multe firme: S.C. Exclusiv Comp SRL, S.C. Confecții Integrate Moldova Srl., S.C.
Irina Schrotter () [Corola-website/Science/311554_a_312883]
-
situații în care cineva trebuie să se încreadă într-un expert și are nevoie de dovezi și atestări pentru ceea ce știe acea persoană. Astfel mulți se încred într-un chirurg care are atestări fără să știe niciodată toate detaliile privind chirurgia. Este un tip de eroare logică genetică în care credibilitatea sursei este irelevantă pentru validitatea argumentului. Această eroare logică are următoarea formă: Prima propoziție este 'afirmația faptică' și este punctul pivot care provoacă mare parte din dezbateri. Ultima propoziție este
Apelul la autoritate () [Corola-website/Science/311787_a_313116]
-
(n. 1 ianuarie 1929 - d. 7 octombrie 2010) a fost un reputat chirurg moldovean, specialist în chirurgie generală, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2000), doctor habilitat în medicină (1966), profesor universitar (1967). Născut la 1 ianuarie 1929 în orașul Sîngerei. După absolvirea Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1950), a urmat secundariatul
Constantin Țîbîrnă () [Corola-website/Science/311095_a_312424]
-
1967). Născut la 1 ianuarie 1929 în orașul Sîngerei. După absolvirea Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1950), a urmat secundariatul clinic (1950-1953), după care a activat la aceeași instituție în calitate de asistent (1953-1960), conferențiar (1960-1962), șef al Catedrei de chirurgie generală (1962-1992). În această perioadă susține teza de doctor habilitat în medicină cu tema „Profilaxia și tratamentul afecțiunilor purulente pul¬monare”. Actualmente este director al clinicii nr. 3 a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”. A fost
Constantin Țîbîrnă () [Corola-website/Science/311095_a_312424]
-
al clinicii nr. 3 a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”. A fost deputat al Sovietului Suprem al R.S.S.M. (1977-1981). A desfășurat o amplă activitate de cercetare în domeniul diagnosti¬cului și tratamentului infecțiilor chirurgicale, precum și al chirurgiei re¬constructive, concretizată în peste 350 de lucrări științifice, inclusiv 10 monografii colective, între care: Autor a 4 brevete de invenție și 60 de inovații privind ameliorarea asistenței chirurgicale la bolnavii cu infecție chirurgicală și patologie a ficatului. A pregătit
Constantin Țîbîrnă () [Corola-website/Science/311095_a_312424]
-
fost un celebru alchimist, medic, fizician, astrolog, teolog, filozof elvețian. A fost inițiatorul mișcării iatrochimice. s-a născut în satul Einsiedeln din Elveția. De la tatăl său, Wilhelm Bombast von Hohenheim (d. 1534), care era medic, a primit primele noțiuni de chirurgie și medicină. La 16 ani începe să studieze la facultatea de medicină a Universității din Basel, apoi la Viena unde, în 1510 obține titlul de absolvent, "Baccalaureus" în medicină (echvalent actualului M.B.), iar în 1516 obține doctoratul în medicină (M.D.
Paracelsus () [Corola-website/Science/311146_a_312475]
-
obiceiului acelor timpuri - la vârsta de treizeci și doi de ani el s-a întors din nou în Germania, unde a devenit repede celebru datorită tratamentelor reușite pe care le-a aplicat. În 1525 este numit profesor de medicină și chirurgie la Basel. Prelegerile sale nu constituiau, ca cele ale colegilor lui, doar repetarea ideilor lui Galen, Hippocrate și Avicenna, lucru obișnuit în medicina din acele timpuri. A combătut concepția despre boală a lui, Galenus din Pergam (sec II), elaborând o
Paracelsus () [Corola-website/Science/311146_a_312475]
-
și astfel cea mai mare parte a lucrărilor lui a ajuns în posesia acestora; numai câteva au fost publicate în timpul vieții sale. Cărțile tipărite, în număr de șapte, au alcătuit "De Grandibus et Compositionibus Receptorum et Naturalium", Basel, 1526, și "Chirurgia Magna", apărută la Ulm în 1536. Celelalte scrieri au devenit cunoscute publicului numai după moartea sa. J. Huser a adunat și examinat critic toate scrierile autografe ale lui Paracelsus și manuscrisele originale ale discipolilor săi și le‑a publicat la
Paracelsus () [Corola-website/Science/311146_a_312475]
-
supranatural. Hippocrate, părintele medicinei, caracteriza bolile că: acute, cronice, endemice și epidemice. Boală era considerată că un dezechilibru dintre elementele clasice (umori). Românii au inventat numeroase instrumente chirurgicale cum ar fi: forcepsul, scalpelul, speculum, acul chirurgical. Ei au fost pionierii chirurgiei cataractei. Cel mai de seamă reprezentant a fost Galen din Pergam. Acesta a executat multe operații îndrăznețe pentru acea epoca, aparținând chirurgiei cerebrale și celei oculare. Arabii au dus mai departe realizările grecilor și românilor. Al-Razi, în al său tratat
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]
-
Românii au inventat numeroase instrumente chirurgicale cum ar fi: forcepsul, scalpelul, speculum, acul chirurgical. Ei au fost pionierii chirurgiei cataractei. Cel mai de seamă reprezentant a fost Galen din Pergam. Acesta a executat multe operații îndrăznețe pentru acea epoca, aparținând chirurgiei cerebrale și celei oculare. Arabii au dus mai departe realizările grecilor și românilor. Al-Razi, în al său tratat de medicină, studiază rujeola și variolă. Este primul care încearcă să demonstreze teoria "umorilor" și teoria elementelor clasice a lui Aristotel. Dar
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]
-
teritoriul Rusiei în a doua jumătate a secolului XVIII. A contribuit mult la dezvoltarea biologiei, geografiei, geologiei, filologiei și etnografiei. Pe 22 septembrie 1741, în familia medicului german Simon Pallas (1694-1770), profesor de anatomie și chirurg superior la Colegiul de Chirurgie din Berlin, și Susannei Lienard, descendentă dintr-o familie protestantă venită din orașul francez Metz, se naște un băiat, numit Peter. Avea un frate și o soră, ambii mai mari ca vârstă. Pe atunci monarhul Prusiei era Friedrich al II
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]