19,534 matches
-
La început, Daniel este primit cu bucurie de conducerea insulei, iar președintele Colegiului Ideologic (Costel Constantin) acceptă să-i publice romanul " Gânduri pentru mai târziu", acordându-i și un avans. Hélène (Natașa Raab), o altă fostă iubită, îl consideră un colaborator al regimului. Ea îi spune că trebuie suprimate câteva pasaje din carte pentru ca aceasta să fie publicată, dar scriitorul refuză. În urma refuzului său, Consiliul Ideologic amână publicarea cărții, refuzând să-l mai plătească pe scriitor. Raynal îi trimite un memoriu
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
realiza un film inspirat din romanul lui Bujor Nedelcovici. Primirea sa a fost destul de rece, iar potențialii sponsori și-au retras sprijinul în ultimul moment. În ajutorul lui Veroiu a venit regizorul Dan Pița, directorul companiei Solaris Film și vechi colaborator. Cei doi regizori au realizat împreună o conferință de presă în vara anului 1993. Scenariul filmului conținea mari deosebiri față de roman; astfel, dacă romanul era „un amalgam de stări”, scenariul extrăgea din el o acțiune cât mai coerentă cu putință
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
țărani sau muncitori ori meseriași smulși din rosturile lor, care erau amenințați să fie înghițiți de anonimat în București. Chemându-i săptămânal la "Muzeul satului", i-a antrenat în diverse activități cultural - artistice și în jocuri specifice din regiunea lor. Colaborator din această perioadă și vicepreședinte al Căminului, Vasile Netea îi dedică învățătorului Handrea - în 1944 cartea "Figuri ardelene". În această perioadă colecțiile învățătorului au fost transferate mai întâi la Făgăraș și apoi la București, la „Muzeul Satului”, de unde o parte
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
electorale pentru activiștilor Partidului Popular. Rezultatele referendumului au fost falsificate pentru a-i da Blocului Democrat o majoritate confortabilă. După fiecare etapă în care își consolida puterea, PPR a renunțat tot mai fățiș la pretențiile de cooperare cu oponenții sau colaboratorii politici și a folosit din ce în ce mai evident amenințările și intimidarea ca armă politică. Blocul Democrat a câștigat 80% din voturile de la alegerile din iulie 1946. Aceste alegeri au dus la eliminarea de pe scena politică a Partidului Popular și i-a permis
Partidul Muncitoresc Polonez () [Corola-website/Science/329443_a_330772]
-
și având muzică de fundal mixată de DJ Jeremz Healy. Colecția a fost bine primită de critici și a fost cumpărată în întregime în scopul revânzării de către buticurile londoneze Browns. Atunci, Galliano și-a început propria casă de modă, alături de colaboratori pe termen lung ca și Amanda Harlech, stilist la vremea respectivă la Harpers and Queen și Stephan Jones, modisă. În urma succesului lui, Galliano a închiriat un studio în Londra, dar talentul lui artistic nu a fost însoțit de un cap
John Galliano () [Corola-website/Science/329456_a_330785]
-
moment 2 122 locuitori. Din cauza declinului populației, Vardø a rămas cu multe clădiri goale, în diferite stagii de degradare. "Pøbel" a vrut să organizeze, la o scală mai mare, continuarea așa numitului proiect "Getto spedalsk" ("Ghetto leperous") , unde el și colaboratorul sau, "Dolk" au pictat clădiri abandonate din Insulele Lofoten. După asigurarea cooperării dezvoltatorilor locali în primăvara lui 2012, proiectul a început să obțină permisiunea de la proprietarii individuali pentru a decoră clădiri. Numele de "" are effect în legătură cu noțiunea de case fiind
Komafest () [Corola-website/Science/329466_a_330795]
-
Bălți. Publicist, editor, redactor-șef al revistei de știință și cultură „Limba Română”, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”. Fiul lui Nichita Bantoș și al Agafiei (născută Bâlici). Absolvent al Universității de Stat din Moldova, Facultatea de filologie (1973). Colaborator și conducător al unor subdiviziuni redacționale la: Radioteleviziunea Moldovenească (1973-1981), Editura Cartea Moldovenească (1981-1982), ziarul „Tinerimea Moldovei” (1982-1986), revista „Moldova” (1986-1990). În 1991, împreună cu Nicolae Mătcaș și Ion Dumeniuk, fondează revista de știință și cultură „Limba Română”, prima publicație din
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
economist de profesie, și-a afirmat condiția de capitalist și a subliniat necesitatea asumării acestei condiții de către toți cetățenii capabili de a întreprinde activități economice. "Observator" a apărut vreme de doi ani, beneficiind de aportul constant al unei sume de colaboratori, fiind îngrijit de mai multe echipe redacționale, așa cum reiese din caseta tehnică a publicației din colecția Bibliotecii Academiei, foarte probabil singura arhivă completă păstrată. Primele numere din „Observator” sunt realizate de Octav Buruiană, director, "Emanuel Valeriu", redactor șef și "Adrian
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
Octav Buruiană și soția sa sunt grav vătămați corporal și se cofruntă și cu o sumă de probleme de ordin legal. Ziarul apare fără periodicitate determinată, editat de Adrian Bobu în regim de avarie, exclusiv alcătuit din materiale primite de la colaboratori. "Observator" apare fiind alcătuit de echipa Octav Buruiană, director, Daniel Uncu, redactor șef, Adrian Bobu, secretar general de redacție. Săptămânalul este condus de echipa Mihai Antonescu, redactor șef, Petru Berteanu, redactor șef adjunct, Bogdan Țană, secretar general de redacție. Ziarul
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
luna aprilie, Editura Observator publică și un al doilea săptămânal - "Ceaușescu - săptămânal hebdomadar", o publicație umoristică, satirică, ce își propunea să concureze "Cațavencu", săptămânal de la care venea Mihai Antonescu. Echipa redacțională a fost compusă din Șerban Comănescu, caricaturistul Cristian Avram-Malaxa, colaboratori ca poetul și caricaturistul Traian Furnea, Valentin Boeru, Th. Denis Dinulescu. Săptămânalul "Observator" capătă un profil de magazin. Confruntat cu dificultăți financiare și administrative, Octav Buruiană încearcă redresarea publicației printr-o asociere cu Lucian Cornescu-Ring și editura Grațielei Bîrlă. Proiectul
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
cu cea de inginer. 1971 Debut ca publicist în revista „Săptămâna” lui Barbu, fiind titular al unei rubrici de muzică pop-rock-ușoară și devenind „comentator muzical” cum îi plăcea să se numească, nu cronicar. 1972 Colaborează la Săptămâna lui Barbu 1971-1972 Colaborator „Contemporanul”, „Scînteia Tineretului” 1973-1975 Redactor „Flacăra”, membru fondator alături de Adrian Păunescu și Dorin Tudoran, șef pagină muzicală, secretar muzical al Cenaclului Flacăra și reporter. A condus și realizat pagina de „muzică tânără”, termen statuat de el pentru a evita indicațiile
George Stanca () [Corola-website/Science/330990_a_332319]
-
poliție politică a Statului socialist. Eugen Uricaru este căsătorit cu Lucia, profesor universitar, cu care are o fiică, Ioana Uricaru, care trăiește la Los Angeles, în Statele Unite. În anul 2005, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a constatat calitatea de colaborator al Securității a lui Eugen Uricaru. În martie 1992 este numit atașat cultural la Atena (făcând parte dintre scriitorii care primesc funcții similare, la propunerea Anei Blandiana: Mihai Sin, Grete Tartler, Ioana Ieronim și Gheorghe Schwartz). După câteva luni demisionează
Eugen Uricaru () [Corola-website/Science/331020_a_332349]
-
mon jardin" (1845) a fost de asemenea populară. "Feu Bressier" (1848) și "Fort en thème" (1853) au avut o oarecare influență în stimularea reformei educației. În 1839 Alphonse Karr a devenit editor al ziarului "Le Figaro", la care fusese un colaborator constant; a inițiat, de asemenea, o revistă lunară, "Leș Guêpes", cu un acut ton satiric, o publicație care i-a adus reputația unei spirit oarecum amar. Epigramele sale sunt frecvent citate, ca de exemplu „plus ça change, plus c'est
Jean-Baptiste Alphonse Karr () [Corola-website/Science/334957_a_336286]
-
credința în Isus Hristos. În doi ani și jumătate cât a fost păstor la Oradea, Liviu Olah a fost urmărit permanent de organele Securității care și-au infiltrat sau au racolat oameni chiar în cercurile cele mai apropiate de cunoscuți și colaboratori. Au fost folosite toate metodele specifice „muncii informative”: interceptarea corespondenței, ascultarea convorbirilor telefonice, instalarea „tehnicii operative”, supravegherea continuă cu agenți, lansarea de zvonuri, acțiuni de „influențare pozitivă” etc. Dosarele întocmite de fosta Securitate acestui proeminent slujitor al bisericii baptiste arată
Liviu Olah () [Corola-website/Science/335378_a_336707]
-
a putut face rost de banii trebuincioși pentru tipărirea și expedierea ziarului. În aceste condiții, L. Niculeanu, I. Popescu, Al. I. Hodoș, Cesar Colescu și Nerva Hodoș și-au dat demisia și s-au angajat la ziarul Universul iar alți colaboratori i-au declarat verbal redactorului șef că se retrag. Cei demisionați au scos o altă revistă, tot cu titlul Fântâna Blanduziei. Din ambele serii ale Fântânii Blanduziei, în biblioteci lipsesc multe numere.
Fântâna Blanduziei (revistă) () [Corola-website/Science/335493_a_336822]
-
sistemul cel mai des utilizat pentru a evalua stiluri de învățare preferate în sectorul administrației publice locale din Marea Britanie. Felder și Silverman combină modelul lui Kolb și caracterizează fiecare subiect din patru puncte de vedere: Astfel: Walter Burke Barbe și colaboratorii au propus 3 moduri de învățare distincte (identificate adesea cu acronimul VAK). Barbe și colaboratorii au remarcat că aceste moduri de învățare pot să se manifeste independent sau în combinație, se pot schimba în timp și pot fi integrate odată cu
Stiluri de învățare () [Corola-website/Science/335476_a_336805]
-
publice locale din Marea Britanie. Felder și Silverman combină modelul lui Kolb și caracterizează fiecare subiect din patru puncte de vedere: Astfel: Walter Burke Barbe și colaboratorii au propus 3 moduri de învățare distincte (identificate adesea cu acronimul VAK). Barbe și colaboratorii au remarcat că aceste moduri de învățare pot să se manifeste independent sau în combinație, se pot schimba în timp și pot fi integrate odată cu maturizarea. Ei au subliniat că "punctele forte" ale unei persoane diferă de "preferințele” acesteia. This
Stiluri de învățare () [Corola-website/Science/335476_a_336805]
-
acesta constituind eșafodajul unui mecanism de eludare a taxelor datorate bugetului de stat. Acest mecanism de eludare a taxelor consta în utilizarea, pentru facturarea drepturilor de autor, a unor societăți în care calitatea de asociat și administrator era deținută de colaboratori sau angajați ai societăților din grup sau înființate pe numele unor persoane cu un nivel educațional scăzut și lipsite de cunoștințe în domeniul media și de venituri. Persoanelor beneficiare ale drepturilor de autor, din care o parte semnificativă erau angajate
Adrian Sârbu, Orlando Nicoară și Mediafax Group, trimiși în judecată by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101259_a_102551]
-
A strâns peste 1.000.000 de vizualizări în 3 săptămâni, în prezent având peste 13.000.000. Ce spune Delia despre videoclip: " “Am filmat 2 zile pentru acest clip și asta din lipsă de timp. Cei de la CevaDeVis sunt colaboratori vechi, am făcut multe clipuri cu ei și o să mai fac. Filmările au decurs normal, am râs mult. Mă simt bine când filmez și lucrez cu oameni profesioniști și care îmi plac. Clipul nu are neapărat o poveste” " La doar
Ipotecat () [Corola-website/Science/331479_a_332808]
-
cărei reorganizare a luat o parte activă. Paralel cu activitatea avocațială, Chamoun a început să scrie în presa francofonă din Beirut articole în domeniile juridic și economic. Fiind remarcat de redactorul șef al ziarului cotidian "Le Réveil", a devenit un colaborator permanent al acestuia. Articolele editoriale pe care le-a scris, și care au fost ulterior publicate în volum în anii 1980, erau scrise într un stil curat și concis. În 1934, a fost ales pentru întâia dată în Adunarea Națională
Camille Chamoun () [Corola-website/Science/331486_a_332815]
-
de specialități medicale: medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, oncologie, ortopedie, medicină sportivă, chirurgie traumatologică, radiologie intervențională și microchirurgie, chirurgie plastică, recuperare medicală și investigații specifice domeniului aeronautic. În cadrul său lucrează circa 30 de medici angajați și peste 150 de medici colaboratori. Spitalul are în jur de 7.000 de pacienți anual. Aproximativ 40% sunt pacienți internaționali, iar 20% dintre aceștia sunt români. În 2015, a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro. Centrul de oncologie al spitalului este
Wiener Privatklinik () [Corola-website/Science/336937_a_338266]
-
După absolvirea cursurilor de doctorat la Institutul Teologic din București a lucrat în redacția revistelor Patriarhiei și la Biblioteca Patriarhiei (1959-1960), la Asociația Slaviștilor (1961-1968), în redacția revistei "Contemporanul" (1968-1973). A fost ziarist „liber profesionist” în anii 1973-1989, fiind un colaborator al Securității, cu care a încheiat un angajament în 1973. A debutat ca ziarist în 1962 în paginile revistei "Luceafărul", colaborând apoi cu articole și studii despre cultura românească veche și modernă și despre spiritualitatea ortodoxă românească la "Gazeta literară
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
studii și articole "Portrete și opinii literare" (1972) și "Recitind clasicii" (1975), în care face comentarii pertinente într-un stil sobru și precis asupra literaturii clasice și contemporane, precum și monografia "Camil Petrescu în oglinzi paralele" (1976). El a devenit un colaborator și confident al academicianului Alexandru Rosetti, care i-a îndrumat activitatea științifică. În calitate de editor a îngrijit sau prefațat diferite ediții ale operelor lui Ion Barbu, Al. Macedonski, Elena Farago, Al. Rosetti, George Călinescu, Eugen Barbu etc. A contribuit la apariția
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
al paginii pe teme culturale la revista "Ultima oră". Aceasta din urmă a fost pagina la care a activat Petru Comarnescu până în momentul plecării sale în Statele Unite ale Americii. În toate aceste publicații a folosit pseudonimul Vivian Bell. A fost colaborator în perioada 1929 - 1930, împreună cu Constantin Noica și Petru Comarnescu la publicația de orientare democrată și raționalistă intitulată "Acțiune și reacțiune". A scris în anul 1931 împreună cu Alexandru Bilciurescu romanul "Cavalerii verticali", a înființat în același an un birou de
Ionel Jianu () [Corola-website/Science/337473_a_338802]
-
Madera - Luceafăr, Portwein - Prometeu, Marsala - Cărpineni etc. Dl Emil Rusu se încadrează activ la elaborarea proiectului Legii Viei și Vinului, care a fost adoptat în anul 1994. După adoptarea acestei legi sub îndrumarea m.c. Gh. Cozub, în comun cu colaboratorii științifici doctorul Emil Rusu a purces la elaborarea actelor normative și anume „Normele tehnice privind pepinieritul viticol, viticultura și vinificația” aprobate prin hotărîrea de Guvern. Ulterior ele au fost supuse unor modificări și completări și au fost aprobate cu denumirea
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]