20,245 matches
-
de foioase, specii predominanțe: fagul și stejarul. Încă din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau în preocuparea lor exploatarea subsolului, acesta fiind bogat în zăcăminte de petrol și sare. De asemenea se exploatează nisipul, în special de pe valea Cricovului Dulce, dar și piatră folosită în construcții, de asemenea, piatra pentru fabricarea varului alb. Comună cuprinde trei sate: Ghirdoveni, Ion Luca Caragiale, respectiv Mija, conform ultimei împărțire administrativ-teritorială din anul 1968. Reședința comunei este satul Ghirdoveni. Din punct de vedere al
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
există loc și de mai bine. O mare problemă cu care se confruntă administrația locală este lipsa de interes a populației pentru întreținerea șanțurilor din fața caselor, care se colmatează și produc inundații. De asemenea, depozitarea gunoaielor pe albia râului Cricovul Dulce este o altă problemă majoră. Deși Primăria a asigurat într-o primă fază colectarea săptâmânală a gunoiului menajer printr-un serviciu public specializat, cetățenii au continuat să arunce gunoaiele pe albia râului. În prezent, colectarea gunoiului de face săptămânal de către
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Izvoru, Moșia Mică, Șerbăneasa, Ștubeie Tisa, Valea lui Dan, Valea Lungă-Cricov (reședința), Valea Lungă-Gorgota, Valea Lungă-Ogrea și Valea Mare. Comuna se află în nord-estul județului, aproape de limita cu județul Prahova. Se află într-o zonă de deal, în valea Cricovului Dulce. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ710A, care o leagă spre nord-est de Pucioasa și spre sud de Moreni și I.L. Caragiale (DN72). În centrul comunei, din acest drum se ramifică DJ710B care duce spre comuna Vișinești. Conform recensământului efectuat
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,71%). Pentru 1,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei era împărțit între două comune denumite "Valea Lungă", separate de râul Cricovul Dulce. Una dintre ele făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere șapte sate: Ogrea, Gorgota, Vatra Satului, Strâmbu, Frasinu, Ștubeiele și Tisa, cu 1559 de locuitori. În ea funcționau două biserici, o școală și șase mori
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
apele subterane (freatice) încărcate de săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat. Prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului și prin procesul de evaporare pe fondul climatului uscat, a crescut concentrația în săruri a apei. Lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada 1965-1966. Valori de peste 4 m adâncime au fost atinse
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în 1887 concentrația de săruri a apei era de 89,45 g/l, în 1976 aceasta ajunsese la 7,7 g/l, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților curative ale apei și nămolului, precum și scăderea rezervei de nămol. Nămolul sapropelic: Lacul are forma literei S, suprafața sa atinge 132 ha, volum acestuia fiind de 2,6 milioane mc, aria acestuia având
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
unde ne frapează versul: „trandafirii sunt toți o vrajă”). Bucolice, aferate, pășuniste - deși, paradoxal, fără turme de mioare, fără ciobănei ori păstori coborând din baladă - sunt creații de genul Pastel, Fior (în care umbra iubitului nu poate fi, evident, decât „dulce”), Vin la pieptul meu (vin ca verb, nu vin de Segarcea, Tokai, Porto sau Bordeaux), Te-aștept, Ploaia de frunze (chemări erotice în registru minor, infantil), Luna, Muzeu (replică nemărturisită la un poem antologic de Marin Sorescu). Plăcându-i jocul
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
grațios de la un episod muzical la altul ... oricine este sub impresia că Previn ar fi scris teatru liric întreaga să viața." Despre partea muzicală, Holland a scris: “Sunt confruntări puternice între armonii și peioade în cheie, multe gesturi Straussiene, melodii dulci că mierea și murmurări între coarde a la Ligeti sau Penderecki. Domnului Previn nu îi este rușine să includă codul de cuvinte al Hollywoodului, în special strigate tremurătoare de saxophon, trompeta și clarinet pentru a introduce în piesa dissolution și
Un tramvai numit dorință (operă) () [Corola-website/Science/301423_a_302752]
-
le erau nimfe ale apelor dulci și reprezentau una din cele trei clase principale de nimfe - celelalte fiind Nereidele (nimfe ale Mării Mediteraneene) și Oceanidele (nimfe ale oceanelor). le guvernau peste râuri, șuvoaie, pâraie, izvoare, fântâni, lacuri, eleștee, puțuri și mlaștini. Erau divizate în mai multe
Naiade () [Corola-website/Science/300165_a_301494]
-
les crêpes" și "les galettes" - clătite, pregătite fie din făină albă fie din făină neagră (ori făină din hrișcă). Aceste clătite se mănâncă fie cu un amestec din șuncă, ou și vegetale, fie cu un cârnaț tradițional sau se consumă dulci, cu zahăr, miere sau dulceață. În ceea ce privește fructele de mare, Bretania este renumită pentru midii și stridii a căror creștere industrializată este propice datorită mareelor înalte. Datorită arealului propice pentru cultivarea merelor, băutura tradițională este cidrul, Bretania fiind a doua regiune
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
din substanțele cele mai răspândite pe planeta Pământ, formând unul din învelișurile acesteia, hidrosfera. Pe Pământ, apa există în multe forme, în cele mai variate locuri. Sub formă de apă sărată există în oceane și mări. Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găsește în calotele polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă, apa se găsește în ape curgătoare, stătătoare, precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau subterane
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
variate locuri. Sub formă de apă sărată există în oceane și mări. Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găsește în calotele polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă, apa se găsește în ape curgătoare, stătătoare, precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau subterane. În atmosferă, apa se găsește sub formă gazoasă alcătuind norii sau fin difuzată în aer determinând umiditatea acesteia. Considerând întreaga planetă, apa se găsește
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
casa sufletului meu. Limba literară nu mă împiedică să derapez de la ea de câte ori vorbesc cu locuitorii Cicirului, iar oricât de exersat ar fi discursul meu, prin natura meseriei pe care o practic sau prin lecturile parcurse de-a lungul anilor, dulcele grai, atât de moale și catifelat al ardelenilor din Cicir mi se așează pe limbă când poposesc în casa unde au trăit străbunicii, bunicii, părinții și voi trăi și eu. Cicirul este așezat în Câmpia de Vest, pe malul drept
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
izvoarelor sunt slabe, iar în verile secetoase unele seacă, pe când iarna îngheață. Localnicii/bătrânii au avut un adevărat cult al fântânilor cu izvoare bogate și apă bună care înseamna sănătate. Erau în sat câteva fântâni recunoscute pentru apa rece și dulce: la Cocoș/Bârstănești, sub drum, La Cârstea, în fundul părăului de la Băcești, spre Pitea, Fântâna Popii. Fântânile acestea, de mici adâncimi, erau construite din piatră și acoperite cu o lespede mare peste care s-a pus un strat gros de pământ
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Meinl a plătit mai puțin de 20 de milioane de euro pentru a redeveni proprietarul Kandia, compania Kraft fiind obligată de către Comisia Europeană să-și vândă acțiunile în totalitate.. În octombrie 2010, compania a revenit la vechea denumire, devenind "Kandia Dulce".
Kandia () [Corola-website/Science/301544_a_302873]
-
pe care o face Ioan Mihali în diploma din 21 aprilie 1411. Astfel, el arată că moșiile prezentate din diploma din 1411, printre care și Poienile de sub Munte, erau ale lui Ion Vodă, fiul lui Ruszka-Polyana. Iuga Vodă era „frate dulce” cu Bogdan Vodă. Cnezatul de Vale al Bogdăneștilor era situat pe Valea Vișeului și pe cursul superior al Izei, cu limita în defileul dintre Bârsana și Strâmtura. De-a lungul istoriei sale, Poienile de sub Munte a avut mai multe denumiri
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
1802-1853 a ocnei "Mihai" (unde sarea era mai curată), iar din anul 1921 a ocnei "Dragoș". În anul 1896 la Ocna Șugatag erau deschise un număr de 3 ocne (active sau inactive). În anul 1950, datorită infiltrațiilor masive de apă dulce, ocnele au fost închise, pe locul lor formându-se apoi, în cursul timpului, lacuri sărate. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
fiind constituit din nisipuri și pietriș. Depărtându-se de Dunăre, dealul Stârmina se prelungește la vest de satele Batoți și Tismana, pierzându-se pe nesimțite în apropierea satului Crivina. Versantul sudic al dealului pe toată întinderea ce are o pantă dulce, pantă ce dispare sub formă de câmpie în dreptul satului Devesel. Dealul Bobului, cu Rapa Roșie și dealul Alion, elemente naturale ale Stârminei, precum și dealul Viilor numit și Cioaca, nu au înălțimi mari și sunt pretabile lucrărilor agricole în cazul când
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Podenii Noi este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ghiocel, Mehedința, Nevesteasca, Podenii Noi (reședința), Podu lui Galben, Popești, Rahova, Sălcioara, Sfăcăru și Valea Dulce. Comuna se află în valea râului Lopatna (un pârâu cu apă sărată), în zona cursului inferior al său. Satele sunt dispuse de-a lungul a două linii, una în vale, spre nord, pe malurile răului, cu satele Podu lui Galben
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
valea râului Lopatna (un pârâu cu apă sărată), în zona cursului inferior al său. Satele sunt dispuse de-a lungul a două linii, una în vale, spre nord, pe malurile răului, cu satele Podu lui Galben, Sfăcăru, Podenii Noi, Valea Dulce și Popești; și a doua în zona de sud, pe versantul unui deal, cu satele Ghiocel, Mehedința, Nevesteasca, Sălcioara. Un alt curs de apă din comună este pârâul Oghiza. Prin partea sa nordică, comuna este traversată de șoseaua județeană DJ102M
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
sunt ortodocși (96,71%). Pentru 2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Prahova și era formată din satele Ghiocel, Mehedința, Rahova, Nevesteasca, Popești, Valea Dulce, Podenii Noi, Sfârcaru și Păcăloaia, cu o populație totală de 3760 de locuitori care trăiau în 675 de case. Comuna avea o școală mixtă frecventată în 1899 de 53 de elevi și 6 biserici ortodoxe — în Podenii Noi, refăcută în
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
locuitori care trăiau în 675 de case. Comuna avea o școală mixtă frecventată în 1899 de 53 de elevi și 6 biserici ortodoxe — în Podenii Noi, refăcută în 1827, în Ghiocel (1841), Mehedința (1861), Rahova (1832), Popești (1857) și Valea Dulce (1807). În perioada interbelică, comuna este menționată în anuarul Socec în componența actuală, acolo figurând și satul Podul lui Galben; comuna avea în total 4614 locuitori. În 1931, câteva sate ale comunei s-au separat și au format comuna Mehedința
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
În 1931, câteva sate ale comunei s-au separat și au format comuna Mehedința, aceasta având în compunere localitățile: Ghiocel, Mehedința, Nevesteasca, Păcăloasa, Rahova și Sfăcărău; în comuna Podenii Noi au rămas satele Podenii Noi, Podul Galben, Popești și Valea Dulce. În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Păcăloaia a fost rebotezat "Sălcioara", iar în 1968 s-a revenit la organizarea pe județe și cele două
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Brătești, Coceana, Hăbud, Șirna (reședința), Tăriceni și Varnița. Comuna se află în zona de câmpie din sud-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, în zona de vărsare a Cricovului Dulce în Ialomița. Se învecinează cu Poienarii Burchii la sud, Tinosu la est, Cocorăștii Colț la nord-vest și Brazi la nord. Este străbătută de șoseaua județeană DJ101A, care o leagă spre nord de , și (unde se termină în DN72) și spre
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
150-200 de plute spre Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, sau chiar la Arad ori Seghedin. Exploatarea forestieră și plutăritul erau munci grele, aspect este ilustrat și de declarațiile preotului János Bocskor din Remetea (1838): „Pe când alții își dorm liniștiți somnul dulce, în brațele ațipite ale naturii, pe la miezul nopții în cel mai aprig ger, plutarul își părăsește patul călduros; când luna luminează, pe la trei, sute sau chiar mau mulți plutari, își mână vitele peste munții uriași, la distanțe de două-trei mile
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]