19,651 matches
-
europeană În cursul câtorva secole. Există totuși o altă dezvoltare instituțională care a apărut Împreună cu restul schimbărilor conceptuale - o instituție care a dat o formă concretă și un Înțeles celorlalte furnizând elementul indispensabil pentru apariția economiei capitaliste și a statului-națiune. Invenția și codificarea regimului proprietății private În Evului Mediu târziu și epoca modernă timpurie au devenit fundamentul pentru urmărirea viziunii iluministe utopice a progresului material nelimitat. Dreptul proprietății private a devenit instrumentul legal esențial pentru a separa individul de colectivitatea umană
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a fi o autoritate contemporană În filosofia și istoria proprietății. (Am introdus ideile lui MacPherson În The Age of Access, publicată În anul 2000.) MacPherson Își Începe analiza reamintindu-ne că actuala concepție despre proprietate este În mare masură o invenție a secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. Suntem obișnuiți privim proprietatea ca fiind dreptul de a-i exclude pe ceilalți de la a folosi sau a beneficia de ceva, spune MacPherson, Încât am pierdut din vedere ca În trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
progrese evolutive În tehnologie, ci numai că ea condiționează mintea În a vedea lumea Într-un anumit fel, conducând, prin urmare la noi descoperiri În conformitate cu percepția mentală a oamenilor asupra lumii. Desigur, conștiință culturală nu este statică. Noi descoperiri și invenții pot modifica conștiința spațiotemporală În mod continuu, conducând la o schimbare a Însăși paradigme culturale, precum și la schimbări fundamentale În aranjamentul politic și economic. Aș sugera Însă că În decursul istoriei, concepția oamenilor despre realitate Începe cu crearea unei povești
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
situația societății și de a contribui la progresul și bunăstarea civilizației. Îmi aduc aminte lumina, seara târziu, din garajul vecinului, În care tatăl și fiul experimentau cu diverse mașini și motoare la bancul lor de lucru improvizat, visând la o invenție deosebită care ar putea schimba lumea. Este greu să renunți la toate acestea. Este prea imprimat În caracterul nostru. Aceștia suntem. Însă de cealaltă parte a oceanului, sensibilitățile sunt diferite. Nu pentru că europenii nu ar fi inventivi. S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nostru. Aceștia suntem. Însă de cealaltă parte a oceanului, sensibilitățile sunt diferite. Nu pentru că europenii nu ar fi inventivi. S-ar putea afirma că În decursul istoriei, Europa a produs o mare parte a descoperirilor științifice și nu puține din invențiile majore - cu toate că și chinezii ar avea dreptul la o parte din laude. Totuși, europenii sunt mult mai conștienți de față Întunecată a științei și tehnicii. Au o istorie mai lungă atât cu consecințele negative, cât și cu cele pozitive ale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la fel ca și Thomas Paine, Thomas Jefferson și mulți alții dintre părinții fondatori, s-au văzut pe ei Înșiși atât ca oameni de știință și inventatori, cât și ca revoluționari, dedicând mult timp cercetării științifice și creării unor noi invenții. Ei vedeau America ca pe o națiune de inventatori. Thomas Jefferson, cel de-al treilea președinte al Statelor Unite ale Americii, a creat primele legi moderne În domeniul patentelor pentru a răsplăti dibăcia inventatorilor americani. El a sperat că aceste legi vor Încuraja
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Group Life and Individual Consciousness, pp. 125-126. 29. Rifkin, Jeremy, Biosphere Politics, p. 212. 30. Ibidem, p. 214; Corbin, Alain, The Foul and the Fragrant: Odor and the French Social Imagination, Harvard University Press, Cambridge, 1986, pp. 143-144. Capitolul 6. Invenția ideologiei proprietății 1. Schaff, Philip, America: A Sketch of Its Political, Social, and Religious Character, Harvard University Press, Cambridge, 1855, 1961, p. 87; Tocqueville, Alexis de, Democracy in America, George Lawrence (trad.), Harper, New York, 1988, p. 238. 2. Schlatter, Richard
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
această impresie și sensibilitatea ascuțită pentru intonațiile rostirii, ceea ce dă scrisului său, impregnat de suculente regionalisme, un aer de naturalețe. Prozele documentând asupra existenței din spațiul țărănesc au - mărturisit - substanță autobiografică. Cu timpul, mai cu seamă spre sfârșitul vieții scriitorului, invenția se tot restrânge, sub condeiul nostalgic făcându-și loc licăririle aducerilor-aminte. Amintiri din timpul războiului, cu un drum de coșmar până la Bârnova (Din vremea războiului), suveniruri, consemnate ca într-un jurnal, din școală și din timpul stagiului petrecut în minister
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
pe scena Teatrului Național din Iași. Farsă tragică despre evaziune și alienare, piesa are rădăcini în actualitatea imediată, propunînd o radiografie într-o tonalitate tragicomică asupra unui cuplu conjugal copleșit de neputință, banalitate și ratare. Salvarea e căutată într-o invenție a imaginației, în acceptarea unui fals, în refugiul într-o zonă imaginară, într-o zonă a convenției. Locuind acest spațiu imaginar, cei doi soți simt însă acuta nevoie de evadare... în viață, de întoarcere la real. Întoarcerea la punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu autentic... E destul de mult ce vrei... Octav: Dar eu, academicianule, chiar cred în adevăr, în libertate, în dreptate... Groparul: ...și în egalitate... și în morală... și în democrație... nu? Of, Doamne, din păcate, toate astea sînt niște cuvinte, dragule... Invenții lingvistice! Cele mai nerușinate cuvinte ce se tăvălesc în gura omului... Dreptate! Hm! Cînd Pilat l-a întrebat pe Isus, adus cu coroana de spini pe cap și cu iubirea pentru om în toată ființa lui, ei, cînd l-au
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în jurul căruia se desfășoară celelalte voci. Această misă ciclică putea să aibă motivul preluat din repertoriul gregorian (misa lua titlul de la antifona omonimă din latină) sau dintr-un cântec profan (titlul, în limba populară, provenea de la cântecul omonim), sau era invenția autorului (titlul provenea de la denumirea notelor). Tehnica cea mai răspândită era aceea a imitației contrapunctice. Misa parodie, în schimb, dezvoltă în partida din superius (sopran), parafrazându-l, un motiv luat dintr-un motet sau dintr-un alt cântec, pe care
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
se doreau a fi exprimate (afectele); - influența considerabilă a stilului teatral și a celui melodramatic; - dezvoltarea autonomă a instrumentelor, fie a orgii, fie a instrumentelor de coarde și de suflat, care încep să se grupeze în complexe (consertus, concentus, ensemble ...); - invenția și aplicarea constantă a tehnicii basului continuu, în paralel cu afirmarea cântecului solistic. Prin convergența acestor elemente se realiza o muzică solemnă, grandioasă, foarte expresivă, colorată și ornamentată, spectaculară și fastuoasă. Multor oameni ai bisericii această muzică li se părea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Răspunsul a sosit fără întârziere, restabilind lucrurile în adevărata lor lumină, declarându-se că nu poate fi vorba de anexare, ci de o unire a cărei inițiativă a venit din partea Basarabiei însăși și că pretinsele jigniri nu erau decât o invenție a acelora ce ar putea avea interes să inducă în eroare guvernul ucrainean. Sper să vă pot înmâna textul acestui răspuns [din 20 aprilie 1918] pentru ca să puteți fi la curent cu tot ceea ce privește această problemă de o importanță atât
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
efectiv descoperite, cât și al celor rămase nedescoperite, de care dispunea vânătorul primitiv. Colectivitățile reale însă, bazându-se pe cunoștințe limitate, reușesc să formuleze, de regulă, doar unele dintre posibilitățile obiective existente. Pentru ele, posibilul acțional reprezintă un spațiu al invenției, al creației. A inventa înseamnă a determina o posibilitate nouă de acțiune. Posibilul acțional pentru colectivitățile reale este asociat de obicei cu un anumit grad de incertitudine. Despre acest aspect vom discuta însă mai pe larg într-un alt capitol
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aspect vom discuta însă mai pe larg într-un alt capitol. Posibilul acțional reprezintă o stare obiectivă, dominată de legi care pot fi determinate. Structura și dinamica sa pot fi, în principiu, detectate riguros. Evoluția tehnologiei este un caz tipic. Invențiile tehnologice nu sunt întâmplătoare, ci se condiționează, se așteaptă una pe cealaltă. Nu orice invenție tehnologică este posibilă la un moment dat. Omenirea nu poate face salturi peste etape. Tehnologia mecanică este un stadiu care premerge, în mod necesar, tehnologia
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
stare obiectivă, dominată de legi care pot fi determinate. Structura și dinamica sa pot fi, în principiu, detectate riguros. Evoluția tehnologiei este un caz tipic. Invențiile tehnologice nu sunt întâmplătoare, ci se condiționează, se așteaptă una pe cealaltă. Nu orice invenție tehnologică este posibilă la un moment dat. Omenirea nu poate face salturi peste etape. Tehnologia mecanică este un stadiu care premerge, în mod necesar, tehnologia chimică și electrică. În trecerea de la tehnologia pietrei la cea a fierului, tehnologia bronzului a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tehnologii nu erau posibilități simultane, între care colectivitățile puteau alege. Tehnologia fierului nu era cuprinsă în posibilul acțional inițial. Ea a devenit posibil de inventat de abia după ce tehnologia bronzului a fost pusă la punct, aceasta din urmă reprezentând o invenție prealabilă necesară. Topirea fierului necesită realizarea de temperaturi foarte ridicate, imposibil de realizat de către omul pietrei. Temperaturile mai scăzute cerute de tehnologia bronzului erau însă realizabile. Experiența acumulată în prelucrarea bronzului a constituit deci o etapă anterioară inevitabilă care a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alegerile pe care el le face. Modificarea condițiilor de mediu poate aduce noi posibilități pe lângă cele disponibile anterior. Inventarea prafului de pușcă a produs schimbări enorme în modul de ducere a războiului și, prin acestea, a relațiilor dintre colectivitățile umane. Invenția agriculturii a schimbat radical modul de viață al comunităților arhaice. Suntem aici în fața celui de al doilea tip de explicație cauzală nonfuncțională a comportamentului sistemelor sociale: condițiile - care nu afectează starea propriu-zisă a sistemului, ci doar alegerile pe care el
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în primele faze ale dezvoltării științelor, rolul „întâmplărilor fericite” este mult mai mare decât în fazele de maturitate ale acestora. Dezvoltarea actuală a științei are un caracter din ce în ce mai predictibil, devenind chiar planificată. Se realizează prognoze din ce în ce mai exacte asupra tipurilor de invenții care vor fi realizate, asupra orizontului de timp și a eforturilor necesare pentru realizarea lor. Rolul factorilor accidentali în selectarea unei soluții, în condiții de incertitudine, este ilustrat de cazul citat mai înainte al selectării creștinismului, acumaproape 2000 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din principiile care operează în evoluția biologică - ereditate, mutație, selecție naturală etc. - nu ar fi putut prezice evoluția peștilor, lăsând-o la o parte pe cea a omului. De asemenea, nici un principiu al dezvoltării culturale nu ar fi putut prezice invenții specifice, precum cea a arcului, topirea fierului, clanurile tribale, statele sau cetățile. Această ultimă viziune asupra cauzalității în istorie are o implicație logică asupra tipului de știință a evoluției. O știință generală a evoluției ar putea doar, eventual, să formuleze
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
treacă în revistă diferitele criterii propuse în legătură cu evoluția și progresul. Filosofia secolului al XVIII-lea a formulat pentru prima oară un criteriu al progresului social: raționalitatea. După cum am încercat să argumentez mai înainte, raționalitatea ca atare nu a fost o invenție a filosofiei moderne. Anticii au recurs în mod sistematic la ea. Ceea ce caracteriza însă raționalitatea filosofiei antice era lipsa ei concretă de progresivitate. Rațiunea putea să fie sau nu corectă, adevărată. Adevărul nu era considerat un produs al efortului de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ci de la forme adecvate unor condiții la formele adecvate unor condiții modificate. Schimbarea condițiilor a dus, în primul rând, la schimbarea organizării sociale, și nu la perfecționarea rațiunii umane care produce aceste forme. Rațiunea este doar un simplu instrument de invenție a unor forme sociale adecvate la condițiile date. Aceasta este cauza pentru care criteriul raționalității nu este operant în estimarea evoluției sau progresului social. Lipsa sa de eficiență reiese foarte clar din faptul că filosofii secolului al XVIII-lea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au marcat perioada comunistă. Adrian Neculau revine cu investigarea contextului, plecând de la ipoteza că gândirea stereotipă și practicile ritualice pot controla reprezentările și acțiunile individului (studiul cozii, ca reverberație a penuriei, fiind referențialul investigativ principal). Tatiana Slama-Cazacu tematizează instituția colocatarilor, invenție comunistă - a deposedării și desființării intimității - pe care aproape că o uitasem. Septemiu Chelcea, cu spiritul exact și probant ce-l caracterizează, aduce la lumină un studiu de caz, dosarul de cadre al tatălui său și dialectica structurării autobiografiei În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spirituale, cercetarea tradiției, aplicarea luminii ei pe spectacolul lumii. Nu am aici în vedere acele teorii ale postmodernismului care susțin că marile texte sînt folosite de fiecare cititor ca un receptacul prestigios în care el își toarnă propriul sens, propriile invenții, limitări, fantasme. Am în vedere tradiția ca lanț de deschideri către adevărul ultim, ca polifonie a mărturiilor privind radiația misterului divin în mintea și în cuvîntul omului. Dinaintea acestei tradiții se așază conștiința spirituală, adeseori prea puțin ajutată de discursul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
existe discrepanțe între specificațiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini și alte secțiuni (de exemplu, clauzele contractuale obligatorii). Este strict interzis a se face referire la anumite origini, surse, producție, procedeu special, marcă de fabrică sau de comerț, brevet de invenție, licență de fabricație. Ne-am putea confrunta cu situația ca o AC să nu poată descrie „suficient de precis și tangibil” ceea ce urmează să se achiziționeze și, în acest caz, este permis acesteia să indice o anumită marcă, origine, procedeu
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]