19,631 matches
-
120. O dată cu pătrunderea armatei române în Transilvania, să analizăm poziția lui Iorga. El comenta în timpul verii lui 1917, atunci cînd Tisza și guvernul de la Budapesta al acestuia căzuse, că și după cădere tot el era cel care hotăra politica guvernului maghiar. Îl considera pe Tisza cel mai mare dușman al românilor și ca fiind flexibil în problema Transilvaniei. După cum comenta Iorga: "Zadarnic protestează profesorul sociolog Jászi". În august 1917, după un probabil schimb de mesaje cu profesorul Jászi, acesta din urmă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
am menționat deja, Iorga comenta că profesorul Jászi este "un Corb alb". Răspunzîndu-i, Iorga scria că, după părerea lui, pacea dintre unguri și români este posibilă numai dacă nici măcar un centimetru de pămînt locuit de români nu rămîne sub stăpînire maghiară. Atunci va fi pace între unguri și români, așa cum era acum 400 de ani". Profesorul Jászi i-a mulțumit lui Iorga pentru comentariile sale, dar a specificat în răspunsul lui că "nu le poate publica deocamdată". "Și, comenta Iorga, nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
despot oriental. Despotismul oriental este permanent în căutarea unei concordanțe firești între interesele personale și aspirațiile naționale. Brătianu era conștient de faptul că absența lui Iorga la Versailles urma să fie o absență mai mult decît remarcabilă, dar toată elocința maghiară nu putea face nimic împotriva autodeterminării și a validității tratatelor secrete. În ce măsură au fost aplicate aici principiile wilsoniene? Tratatele de pace lăsau circa trei milioane de unguri (care deveneau acum cea mai numeroasă minoritate aflată sub stăpînire străină din Europa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din Europa) sub o dominație străină pe care o urau. Și mai mult de jumătate din acești unguri trăiau în regiuni unde o modificare de 30 sau 50 de kilometri ar fi inclus două din trei dintre ele în statul maghiar. Situația din Transilvania era totuși diferită. Clujul și zona secuiască, precum și alte insule maghiare întinse din cadrul majorității române (sau germane), erau izolate de zonele locuite de unguri. Era imposibil ca acestea să fie incluse în Ungaria fără a-i priva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
jumătate din acești unguri trăiau în regiuni unde o modificare de 30 sau 50 de kilometri ar fi inclus două din trei dintre ele în statul maghiar. Situația din Transilvania era totuși diferită. Clujul și zona secuiască, precum și alte insule maghiare întinse din cadrul majorității române (sau germane), erau izolate de zonele locuite de unguri. Era imposibil ca acestea să fie incluse în Ungaria fără a-i priva pe tot atîția români de dreptul lor la autodeterminare. Acest lucru a fost făcut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de dreptul lor la autodeterminare. Acest lucru a fost făcut în 1940, cînd, în urma Dictatului de la Viena, Transilvania a fost împărțită. Era oare Ungaria din perioada interbelică mulțumită de aplicarea principiului autodeterminării, care îi lăsa numai teritoriile cu o majoritate maghiară incontestabilă? Autorul cărții de față, educat în Ungaria, are unele îndoieli. Spiritul general era: "Nem! Nem! Soha! (Nu! Nu! Niciodată!) Ungaria nu va accepta niciodată Acordul de la Versailles!" Ideea generală "Dreptate pentru Ungaria!" nu era autodeterminarea, ci, așa cum spunea un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Pandorei, întrucît era convins că revizionismul integral și nu autodeterminarea era scopul urmărit de unguri; Scopul ungurilor este să restaureze "Ungaria așa cum a fost și cum Ungaria nu poate fi""20. Să medităm puțin asupra rezultatului ofertei lui Masarýk. Guvernul maghiar nu l-a luat niciodată în serios, iar Cehoslovacia democrată a rămas statul cel mai detestat în ochii ungurilor dintre toate statele succesoare. Iorga a avut dreptate în ultimă instanță: "Popoarele noilor state naționale nu doresc deloc să reintre în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tratatelor de pace de la Versailles, ungurii erau îndepărtați de clasele conducătoare și atrași în masă de Partidul Social Democrat (și chiar de ilegalul Partid Comunist). Pierderea a două treimi din Ungaria istorică și a unei poziții de importanță europeană (elementul maghiar domina în Imperiul austro-ungar) în schimbul uneia de relativă insignifianță, și toate acestea în numele "autodeterminării" atît de cinic aplicată! Datorită acestui eșec al autodeterminării pentru unguri va deveni revizionismul maghiar atît de puternic. Iorga susținea că nu autodeterminarea, ci restitutio ad
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din Ungaria istorică și a unei poziții de importanță europeană (elementul maghiar domina în Imperiul austro-ungar) în schimbul uneia de relativă insignifianță, și toate acestea în numele "autodeterminării" atît de cinic aplicată! Datorită acestui eșec al autodeterminării pentru unguri va deveni revizionismul maghiar atît de puternic. Iorga susținea că nu autodeterminarea, ci restitutio ad integram era scopul urmărit de unguri. Versailles era locul unde acest lucru putea fi verificat! Dar nu s-a întîmplat așa. În ceea ce privește politica internă a României, care deținea o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Transilvania, evreii rămîn unguri, aristocrația ne închide ușa în nas"78. După război, Iorga avea intenții bune față de ungurii din Transilvania, atît creștini, cît și evrei, în cadrul României Mari. Dar atunci cînd a început să se lovească de realitățile revizionismului maghiar dinăuntru și din afara Transilvaniei a ajuns la o concluzie pragmatică: ungurii din Transilvania trebuie să renunțe la revizionism, după care vor primi drepturi și vor fi acceptați "proporțional" cu loialitatea lor și cu recunoașterea de către ei a României Mari79. Românii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istorice". Iorga a analizat originile, numele și instituțiile secuilor și a ajuns la concluzia că aceștia sînt români maghiarizați; trebuia deci să fie deschisă calea readucerii lor la originile lor românești 80. Sașii, o comunitate germană străveche destul de ostilă stăpînirii maghiare (Adunarea lor de la Mediaș a votat în ianuarie 1919 în favoarea României Mari), aveau și ei, după opinia lui Iorga, "drepturi istorice". Iorga li s-a adresat sașilor în 1925 la Sighișoara (un oraș german care arăta de parcă ar fi fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
participarea la acest congres al românilor (chiar dacă sfidînd sistemul liberal al lui Brătianu) pare să frizeze trădarea și este atît de greu de crezut pentru autorul cărții de față încît acesta a ajuns să se îndoiască de validitatea surselor sale maghiare. El confirmă totuși participarea lui Cuza și a tînărului Moța, pe baza corespondenței acestuia din urmă117. Toate aceste violențe antisemite au prejudiciat grav imaginea României. La urma urmei, acest lucru se petrecea mult înainte de ascensiunea lui Hitler, dar protestele nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cîteva mostre superbe ale folclorului românesc. Mulți vizitatori străini s-au bucurat de calda ospitalitate românească de acolo. În anii '30, Iorga a jucat un rol important în înființarea unei școli românești la Roma. Scopul său era "să contracareze influența maghiară din Italia lui Mussolini prin apeluri la "solidaritatea latină" și pentru "a avea o prezență culturală românească în cele două mari capitale latine"146. Școala de Roma nu avea să fie o astfel de "expoziție personală" a lui Iorga, așa cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și era totodată semnificativă. Iorga i-ar fi primit bucuros ca să-i asimileze și să-i atragă în cadrul naționalismului său cultural! Ar fi considerat drept misiunea sa să-i întîmpine cu brațele deschise pe evreii din Transilvania cu cultura lor maghiară, pe cei din Bucovina cu cultura lor austro-germană și pe cei din Basarabia cu cultura lor rusească pentru a-i familiariza cu naționalismul lui cultural! Studenții evrei au sesizat limitele egalității, respingînd în continuare asimilarea și naționalismul românesc bazat pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
constituie ceva real, un adevăr și o mare realitate indestructibilă"170. Dar Stalin nu credea în indestructibilitatea unei națiuni. Odată, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, iritat de atitudinea ungurilor, a remarcat pe un ton banal față de Beneš: "Problema maghiară nu este decît o chestiune de carele cu boi disponibile". Avea să vină și timpul cînd Stalin va avea șansa să aplice metoda aceasta și în Basarabia, modificînd "marea și indestructibila realitate". Care erau părerile lui Iorga în acest deceniu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a cerut lui Iorga să intervină pe lîngă francezi ca să ajute Ungaria. Iorga îl considera patetic și a declarat că Jászi era "entuziast cum numai un student poate fi". Regimul lui Horthy l-a condamnat pe Jászy în contumacie. "Guvernul maghiar această șleahtă pompoasă a ordonat arestarea și întemnițarea profesorului Jászi", comenta Iorga, adăugînd că singurul păcat al acestuia fusese acela de a-și exercita dreptul la libertate academică. "Ce noroc pe profesorul Jászi", continua Iorga, "că trăiește într-o țară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se va referi la Mussolini cu termenii "dictatorul italian" care încălcase principiul parlamentarismului. "Parlamentarismul", conchidea el, "este o instituție datînd din secolul al XIX-lea care trebuie modernizată, nu distrusă". Lui Iorga nu-i plăcea faptul că Mussolini susținea revizionismul maghiar și nici politica lui. "Trupul Ungariei a fost amputat", îl cita el pe Mussolini; Iorga înțelegea și-i reproșa lui Mussolini planurile privind teritoriile Franței și al Iugoslaviei, adăugînd că pentru realizarea acestor planuri Mussolini avea nevoie de sprijinul Ungariei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a fost primit de Mussolini într-o îndelungată audiență personală 182. După care au survenit două evenimente. În 1927, Mussolini a recunoscut reintegrarea Basarabiei în granițele României, dar chiar în același an a început și să încurajeze sistematic revizionismul maghiar. Se pare (așa cum își aminteau membrii familiei Iorga în discuțiile avute cu autorul cărții de față) că Iorga spera că, grație dragostei sale profunde față de Italia și a stabilirii recente a unei relații semnificative cu Mussolini, va putea contracara influența
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Se pare (așa cum își aminteau membrii familiei Iorga în discuțiile avute cu autorul cărții de față) că Iorga spera că, grație dragostei sale profunde față de Italia și a stabilirii recente a unei relații semnificative cu Mussolini, va putea contracara influența maghiară la Roma! O asemenea ispravă nu putea fi realizată decît de el! Orice altceva nu mai avea nici o importanță: Iorga voia să slujească interesele României. Astfel că, prin 1928, Iorga a început să dea precaut tîrcoale fascismului italian cel puțin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dar erau și piedici. Cultura lui Iorga era mai ales de orientare franceză, bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea Maniu era german transilvănean, plus că era greco-catolic. Iorga insista asupra "odioasei sale culturi subgermane și maghiare" și asupra mediului său catolic transilvănean chezaro-crăiesc. El considera morala creștină și constituționalismul lui Maniu drept "ipocrizie". Odată, Maniu stătea lîngă Vera, soția fiului său Mircea, de cealaltă parte fiind Mircea. Maniu a luat o felie de portocală și, din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ar fi spus: "Iată că m-am pedepsit singur". Maniu este un iezuit, un ipocrit", comenta Iorga 17. Iorga abuza aproape zilnic de unele detalii ale biografiei lui Maniu în "Neamul românesc" și în alte publicații, bătîndu-și joc de educația maghiară a lui Maniu; pentru el, acesta era un grof ungur (nemes) din Bădăcin (județul Sălaj), un ardelean, un puritan și ofițer chezaro-crăiesc; făcea comentarii asupra așa-zisului dispreț al lui Maniu pentru "Regatul Bizantin". Îi amintea lui Maniu că acesta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
el au întîmpinat o vie rezistență, mai ales în Transilvania. Cel mai violent au protestat românii ortodocși și Bisericile Unite, care refuzau amestecul statului liberal în prerogativele lor din domeniul educației, care era predominant confesională pe tot cuprinsul Transilvaniei. Bisericile maghiară și germană erau tradițional bastioane ale naționalismului și majoritatea școlilor erau confesionale. Astfel că numele dr. Angelescu și N. Iorga erau considerate drept blestemate. Se pare că atît Iorga cît și Angelescu urmăreau atingerea a trei țeluri: secularizarea, românizarea și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
germane din anii 1914-1940 n-au făcut nimic să schimbe această viziune. Apoi, el considera de multă vreme că Sistemul de la Versailles era mai curînd amenințat de Germania și de Hitler decît de Mussolini, în ciuda faptului că acesta încuraja revizionismul maghiar încă din 1927. Iorga a citit Mein Kampf poate cu mai multă atenție decît oricine altcineva. Ideile lui Hitler despre "națiunile superioare" și despre națiuni "de importanță culturală mai mică", năzuința lui spre "Kultur", rasismul și lipsa lui de respect
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fanteziilor lui politice, Iorga preconiza un "destin latin" comun, în care Italia și Franța se vor uni din dragoste. Lua încă o dată dorințele lui drept realitate. Dar mai era și altceva. Începînd cu 1927, Mussolini a început să sprijine revizionismul maghiar. Influențat de ego-ul său, Iorga credea că diplomația sa personală ca latin în sprijinul lui Mussolini ar putea contracara influența maghiară la Roma. Ceea ce însemna că putea "sluji interesele României". Iorga considera acest lucru drept "misiunea" sa și (ca și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o dată dorințele lui drept realitate. Dar mai era și altceva. Începînd cu 1927, Mussolini a început să sprijine revizionismul maghiar. Influențat de ego-ul său, Iorga credea că diplomația sa personală ca latin în sprijinul lui Mussolini ar putea contracara influența maghiară la Roma. Ceea ce însemna că putea "sluji interesele României". Iorga considera acest lucru drept "misiunea" sa și (ca și mulți alți europeni contemporani cu el) spera că Mussolini îl va contrabalansa pe Hitler. Părerile lui intime despre Mussolini sau despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]