19,688 matches
-
sunt pline de legume multicolore, crengile copacilor atârnă grele de fructe. Oamenii aleargă ca furnicile printre vii, culegând nectarul strugurilor. Copiii mici culeg frunzele și le duc la școală pentru a crea desene. În piață, fructele parfumate se vând ca pâinea caldă. Am fost și eu la cules de struguri toamna asta, la bunul meu prieten, Dudu. Frunzele dansau de beție. Am cules și am mâncat struguri. După cum știm, toamna mai este și anotimpul ploilor răcoroase care spală fructele ce explodează
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Singurele semnale, spune Lawrence Wright, erau „clopotul pentru Însămânțat și recoltat care Îi chema la lucru, clopotul pentru slujba religioasă și stingerea”40. Ocazional, se putea auzi sunetul „clopotului pentru adunarea grânelor rămase după recoltat, al clopotului de la cuptorul de pâine, al celui de la târg și al clopotelor care Îi chemau la petrecere, foc sau Înmormântare”41. Chiar și În aceste cazuri timpul nu era determinat cu anticipație și delimitat de evenimentele externe. Timpul medieval era Încă sporadic, greu de prezis
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fructe puteau să fie servite Înainte, Împreună sau după tocana sau vânatul de pasăre, după cum erau gata sau după cum avea chef gazda 11. Ustensilele de mâncat erau rare. Oamenii mâncau cu mâinile sau puneau mâncarea pe o felie groasă de pâine veche. La sfârșitul mesei, mesenii aruncau pâinea pătată și Îmbibată cu sos pe podea pentru câini 12. Erasmus și alții erau dornici să transforme servirea mesei dintr-un „comporttament animalica”, Într-unul mai elevat. Au introdus un număr de inovații
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sau după tocana sau vânatul de pasăre, după cum erau gata sau după cum avea chef gazda 11. Ustensilele de mâncat erau rare. Oamenii mâncau cu mâinile sau puneau mâncarea pe o felie groasă de pâine veche. La sfârșitul mesei, mesenii aruncau pâinea pătată și Îmbibată cu sos pe podea pentru câini 12. Erasmus și alții erau dornici să transforme servirea mesei dintr-un „comporttament animalica”, Într-unul mai elevat. Au introdus un număr de inovații atât pentru a separa oamenii de animalele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
am examinat mâncarea și o am găsit în calitate și cantitate satisfăcătoare și că se distribuie după Prospectul eliberat de medicul respectiv". Cămara, în stare bună, cuprindea alimente suficiente: mazăre, cartofi, orez, porumb etc., etc., toate cântărite, în cantități satisfăcătoare; pâinea era suficientă; existau, atunci, 21 ocale de carne (ceea ce revenea peste 600 g carne de bolnav în ziua vizitei). Inspectorii observă că "pânea și carnea se cumpără de două ori pe săptămână, precum și faptul că verdețurile din curtea ospiciului, după
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a făcut cu toții într-un glas au arătat că li s-a dat foarte rea și de obicei nu li se dă altă decât borș și o bucățică de carne friptă, fără ca și borșul să fie măcar făcut cu legume... pâinea au arătat că de cele mai multe ori li se dă uscată și rea", deși bugetul, după cum menționează Catargi, "are prevăzute toate articolele de îndestulare". După ce se face o analiză de sinteză a meniurilor, se remarcă: "bucatele lor (ale bolnavilor, n.n.) nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
viața lor. fără să știe că vor deveni "împuțiți de intelectuali, burghezi înrăiți, reacționari, bandiți și dușmani ai poporului"? Aud? Gh. P. unu: Și ce-ai fi vrut să fac?! Îmi era frică..., îmi apăram și eu o bucată de pîine... Gh. P. doi: Păi asta-i! Îți era frică să nu-ți pierzi pîinea...! O pîine pe care o cumpărai cu bănuții pe care ți-i dădea partidul mamă și tată... cu avizul securității... Gh. P. unu: La ce bun
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
bandiți și dușmani ai poporului"? Aud? Gh. P. unu: Și ce-ai fi vrut să fac?! Îmi era frică..., îmi apăram și eu o bucată de pîine... Gh. P. doi: Păi asta-i! Îți era frică să nu-ți pierzi pîinea...! O pîine pe care o cumpărai cu bănuții pe care ți-i dădea partidul mamă și tată... cu avizul securității... Gh. P. unu: La ce bun să fi deschis gura, cui ar fi folosit, ce ar fi schimbat? Da tu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dușmani ai poporului"? Aud? Gh. P. unu: Și ce-ai fi vrut să fac?! Îmi era frică..., îmi apăram și eu o bucată de pîine... Gh. P. doi: Păi asta-i! Îți era frică să nu-ți pierzi pîinea...! O pîine pe care o cumpărai cu bănuții pe care ți-i dădea partidul mamă și tată... cu avizul securității... Gh. P. unu: La ce bun să fi deschis gura, cui ar fi folosit, ce ar fi schimbat? Da tu ce-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
înnebunești toți călugării... și călugărițele... și chiliile... și clopotele... Te las în lume... și fii așa cum ești... Marieta: Știi ce? N-o mai fă pe deșteptul cu mine, termină cu țigănia asta de-aici și du-te de-ți cîștigă pîinea... Da, da! Că dacă tot ai renunțat la facultate, pentru că "nu mai are rost, e inutilă", fă ceva, domnule, că doar n-am să vin o viață cu sufertașul, ca la spital! Eu am plecat. (către Costache) Tu mai stai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Dar mai mult partidului îi mulțumesc... care ne ajută... și care ne vrea numai binele... și ne educă... și ne iartă dacă greșim... căci există un conducător... un mare conducător... care ne îndrumă ca un părinte suprem... și ne dă pîinea cea de toate zilele... și băutura... și ne iubește... și ne dojenește... cu blîndețe... și ne apără țara de dușmanii... care ne invidiază realizările... (se aprinde, devine din ce în ce mai patetic, dar și sincer, convingător...!) Și noi îl iubim din adîncul inimii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ai fi vrut să se-ntîmple după revoluție?! Să fi venit toți "foștii", și nu uita că erau mii, zeci de mii de oameni, să fi venit și să zică "Oameni buni, dați-ne la o parte, arestați-ne, luați-ne pîinea și luați voi locurile noastre"!? Spune și tu, omenește vorbind, se putea așa ceva? Octav: (după o clipă de ezitare) În primul rînd, Nea Matei, nu asta ar fi fost soluția; asta e imaginația matale și politică, și morală, și în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de trăsnaia asta de bar în cavou și i s-au deschis poftele turistice... Asta-i. Bun. Eu acuma o să fac prezentările... Domnul Tomy Smith... Octav: I am glad to meet you and Wellcome... Nae: Mai ușurel că-mi pierd pîinea... Nu știi engleza... Nici tu, Mona... Octav: Păi... Nae: Mă, eu sînt translatorul aici, înțelegi! Octav: Gata, Nae, se poate! Ei, atunci spune-i lui Tomy..., ce nație e? Nae: Îmi pare rău, dar e scoțian... Octav: Asta ne mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
însemna". Pentru ipostaza copulativă sunt înregistrate mai multe situații: (15) Nu știu nălucă să fii, om să fii, dracul să fii, dar nici lucru curat nu ești (Creangă) - predicatul este un substantiv; (16) Nu e prost cel ce mănâncă șapte pâni, ci cel ce i le dă (Zanne) − predicatul este un adjectiv; (17) Dragul tatei, nu da, că eu sânt! (Creangă) - predicatul este un pronume; (18) Vai de pielea ta are să fie! (Creangă) - predicatul este un adverb ori o interjecție; (19
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie din cauza soarelui tranz.: Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie din cauza soarelui tranz.: Ion își sfâșie hainele part. sfâșiat, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
e acuzat pe nedrept pentru o faptă pe care nu a săvârșit-o; Vecinul tău este în vârstă; îi este foarte greu să urce scările până la etajul doi, unde locuiește; Vecina bătrână și bolnavă te roagă să-i cumperi o pâine. Rugăciunea este convorbirea omului cu Dumnezeu și una dintre modalitățile prin care creștinul poate ajunge să-L cunoască. Folosirea rugăciunii ca metodă de educație religioasă presupune respectarea anumitor cerințe: elevii să cunoască cât mai multe rugăciuni; să-și formeze deprinderea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Mitruț, Între ramurile acestui stejar... Ridicați-l, feciori, În funie... Apoi,după ce năvălitorul și a primit pedeapsa, trei zile și trei nopți au stat oștile moldovene În petrecere. Astfel se răzbuna Ștefan cel Mare asupra năvălitorilor, tăindu-le pofta de pâine strâină. LUPTA DE LA PODUL-ÎNALT după Mihail Sadoveanu Era În anul 1475. Mahomed, sultanul turcilor, a hotărât să-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce Moldova În copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta Încă slobodă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Învălmășeala aceea de oameni și vite se vedea un bătrânel În straie albe, cu capul gol, cum tot iese pe portiță cu câte-o sarcină de otavă, și cum o Împrăștie Înaintea cailor. Aducea otava, iar În mână ținea o pâine albă, căpătată de la soldați. Pălăria Îi căzuse prin pod, În otavă, dar nici prin gând nu-i trecea s-o mai caute. Și, tot astfel, nu băga de seamă că pe pâinea albă când mușca din ea, erau picuri mari
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cailor. Aducea otava, iar În mână ținea o pâine albă, căpătată de la soldați. Pălăria Îi căzuse prin pod, În otavă, dar nici prin gând nu-i trecea s-o mai caute. Și, tot astfel, nu băga de seamă că pe pâinea albă când mușca din ea, erau picuri mari, lacrimi de fericire, ce izvorau În neștire din ochii lui bătrâni. Cuvinte : a dat gură de primăvară = a venit primăvara; otavă = iarbă fragedă care crește În acel an, după ce câmpul a fost
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de aproape două săptămâni, cât a ținut bătălia, soldații noștri au fost neadormiți și neobosiți. Răniții veneau foarte grăbiți la posturile de prim-ajutor, li se făceau pansamentele și se Întorceau Îndată la loc, Îmbucând din mers o bucată de pâine. N-avem vreme de stat; n-avem vreme !” Numai pe cei cu mai multe răni și cu lovituri grave Îi puteau opri medicii. Un batalion din regimentul 32 Își aștepta rândul să intre În foc. Haidem, domnule maior ! Îndemnau soldații
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ne-am descoperit când ni s-a spus că acolo se află unul din cimitirele soldaților români căzuți În Cehoslovacia, pentru cauza civilizației. În câteva clipe mi-am adus aminte de vechii și simplii mei prieteni cu care am Împărțit pâinea acră de-a lungul celor cinci ani de concentrare și război. Parcă-l vedeam pe Neculai Dadaci, vioristul companiei noastre, pe Boculei Vasile, cel Înalt și cuminte ca o fată, pe Aniculăiesii Ion, poetul unității, cel ce știa, după vorba
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
până În februarie 2001 și, În al doilea rând, de nostalgia după viața relativ Îndestulată din perioada socialistă. Tocmai de aceste momente s-au folosit comuniștii În perioada alegerilor, oferind electoratului promisiuni una mai deocheată decât alta (de exemplu, reducerea costului pâinii și al salamului la nivelul din perioada sovietică). Tabelul 4. Încrederea față de instituții politice și sociale Câtă Încredere aveți În ...? („Foarte multă Încredere”/„Oarecare Încredere”) Feb. 2001 Nov. 2001 Mar. 2002 Nov. 2002 Apr. 2003 Nov. 2003 Mai 2004 Nov.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cel ce a făcut aceasta e Domnul și Făcătorul firii tuturor apelor? De aceea a pășit și pe mare ca un Stăpân și umbla pe ea ca pe pământ, dând privitorilor dovada stăpânirii Lui peste toate. Iar hrănind cu puține pâini atâta mulțime și făcând din cele puține belșug mare, încât a săturat cu cinci pâini cinci mii de oameni și au rămas mai multe decât au fost, n-a făcut cunoscut altceva decât că El este Domnul purtării de grijă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pășit și pe mare ca un Stăpân și umbla pe ea ca pe pământ, dând privitorilor dovada stăpânirii Lui peste toate. Iar hrănind cu puține pâini atâta mulțime și făcând din cele puține belșug mare, încât a săturat cu cinci pâini cinci mii de oameni și au rămas mai multe decât au fost, n-a făcut cunoscut altceva decât că El este Domnul purtării de grijă al tuturor”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]