19,515 matches
-
(n. 29 ianuarie 1880, Camden Town - d. 30 martie 1961) a fost un astronom britanic, născut din părinți belgieni care emigraseră în timpul Războiului franco-prusac din 1870. În 1908, el a descoperit la Observatorul Regal Greenwich al optulea satelit al lui Jupiter, cunoscut astăzi sub numele de Pasiphae, dar care în epocă era cunoscut ca « Jupiter VIII », numele definitiv nefiindu-i atribuit decât în 1975. Asteroidul 676 Melitta, singurul pe care l-a descoperit, nu
Philibert Jacques Melotte () [Corola-website/Science/337142_a_338471]
-
El a urcat pe scenă la o vârstă fragedă făcând balet și pantomimă; a afișat suficient talent pentru a i se acorda un loc gratuit în Academia de Artă din București. Încă din timpul studiilor a fost repartizat la Teatrul Regal Național și, după ce a absolvit cu onoruri, a jucat cu succes în teatre de provincie din România. În 1900 a dat spectacole laTârgul Mondial de la Paris în 1900, iar apoi a avut propriile producții la Berlin, Viena, Budapesta și Londra
Mime Misu (Mișu Mimul) () [Corola-website/Science/337174_a_338503]
-
toate acestea el nu a avut cele mai bune relații cu nurorile . El a avut grijă în special de consoarta Sun al clanului Ha-eum Bong (순빈 봉씨), după ce se confruntă cu o pierdere a primei nora. În primul rând, consoarta regală Hwi din clanul Andong Kim a vrut să câștige dragostea lui Munjong. Ea a ars pantofi iubirii Munjong și a făcut-o să bea cenușă cu alcool. Mai tarziu, regele Sejong a aflat și ea a fost dat afară din
Munjong de Joseon () [Corola-website/Science/337189_a_338518]
-
Peter Simon Pallas a descris formal antilopa albastră ca "Antilope leucophaeus." În 1853, zoologul olandez Coenraad Jacob Temminck a declarat că specimenul tip era un adult de sex masculin, împăiat, acum în Centrul de Biodiversitate Naturalis din Leiden (anterior Muzeul Regal de Istorie Naturală), colectat în Swellendam și prezent în Haarlem înainte de 1776. S-a pus sub semnul întrebării dacă acesta a fost de fapt specimenul tip, dar în 1969, zoologii olandezi Antonius M. Husson și Lipke Holthuis l-au selecționat
Antilopa albastră () [Corola-website/Science/337192_a_338521]
-
supună normelor statului. În ceea ce privește forma de guvernare, Spinoza considera aristocrația și monarhia ca fiind trepte intermediare, idealul său politic fiind republica. Izbucnită ca urmare a discrepanței dintre nivelul de dezvoltare economică (care corespundea evoluției ascendente a burgheziei) și politica guvernului regal, Revoluția engleză (realizată în două etape: "Marea Revoluție" din 1642-1649 și "Revoluția Victorioasă" din 1688-1689) a marcat începutul degradării societății medievale în Europa. Mișcarea revoluționară a avut și o componentă religioasă, fiind și un conflict între Biserica Anglicană (reprezentantă a
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
încadrați fiind în rândul trupelor Diviziei 2 Infanterie. Decizia de a nu se înființa un corp separat al voluntarilor a fost menținută un timp după încetarea luptelor de pe frontul românesc. La sfârșitul lunii septembrie 1917, într-o discuție cu aghiotantul regal Stârcea dusă după înaintarea unui nou memoriu către Regele Ferdinand, Victor Deleu și Octavian C. Tăslăuanu au primit răspunsul că Regele nu acceptase încă formarea unei mari unități distincte, ci doar formarea unor regimente încadrate în diviziile Armatei Române. Cu
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
anul 1632 edificiul avea mai multe camere și o pivniță. Conform unei inscripții din „epoca Rhédey” anul construcției este 1663. În secolul al XIX-lea castelul era înconjurat de grădini minunate. Aici s-a născut contesa Claudine Rhédey, ascendenta familiei regale britanice. Castelul Rhédey a intrat în posesia familiei de negustori Schuller după primul Război Mondial, iar în 1935 a fost cumpărat de comunitatea locală cu scopuri administrative, în clădire funcționau diferite instituții și agenții. Între 1948 și 2010 în clădire
Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure () [Corola-website/Science/337254_a_338583]
-
Fugorsarum plantarum tabulae". A mai scris alte două cărți celebre în domeniul botanicii: revizuirea lucrării lui John Stackhouse (1742-1819) despre genurile de plante descrise de Teofrast (1816) și despre „Floră și fauna” a lui Virgiliu (1824). După ce a devenit medic regal la castelul din Fontainebleau, a mai publicat în 1805 un mic tratat referitor la mușcătură [[Șerpi veninoși|Viperei aspis] de acolo și, în 1815, o revizuire a istoriei medicinei în 5 volume a lui [[Kurt Sprengel]] (Versuch einer pragmatischen Geschichte
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]
-
plasate pe flancul nord-estic, ocupând înălțimile Lambert și dealurile până la St. Martin Boulogne. Perimetrul defensiv avea cam 9,5 km. Au fost postate puncte de baraj al drumurilor. La baraje au participat mai multe subunități - 50 de infanteriști ai regimentului regal din Albert, 100 de geniști ai companiei a 262-a și personal din bateriile antiaeriene. În oraș se mai aflau cam 1.500 de miliari ai Corpului auxiliar de drumuri și soldați belgieni și francezi ai unor unități de instrucție
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
cursuri le-a absolvit în 1934. Fiind student, a contribuit la publicațiile locale "Tribuna", "Spectatorul", "Munca intelectuală", "Evenimentul", "Glasul Bucovinei" și "Junimea literară". A fost un constant contributor la revistele "Capricorn", "Azi", "Frize", "Meșterul Manole", "Gândirea", Universul literar, "Revista Fundațiilor Regale" și "Vremea". A realizat o antologie de poezie, "Poeți tineri bucovineni" (1938) și a scris libretul operei lui Paul Constantinescu din , "Meșterul Manole". A fost recompensat cu "Premiul Societatea Scriitorilor Români" în anul 1935.
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
Báthory a propus o căsătorie a ei cu Prințul Transilvaniei. Totuși, Anna s-a logodit cu vărul primar al tatălui ei, contele Gustav Brahe, fiul lui Per Brahe cel Bătrân și viitor general al Poloniei. El fusese crescut la curtea regală iar ea se îndrăgostise de el de copil. Cuplul s-ar fi întâlnit în casa surorii lui Brahe. S-a spus că Brahe plănuia să obțină tronul prin căsătoria cu Anna. În 1589, Brahe a venit în Polonia, fratele ei
Anna Vasa a Suediei () [Corola-website/Science/337344_a_338673]
-
Stegeborg, Östergötland - 24 octombrie 1687, Castelul Höjentorp, Västergötland), a fost contesă palatina, o verișoară a reginei Christina a Suediei și sora a regelui Carol al X-lea al Suediei. După ascensiunea pe tron a fratelui ei (1654), a fost Prințesa Regală a Suediei. Maria Eufrosina s-a născut la Castelul Stegeborg din Östergötland și a fost fiica contelui palatin Johann Casimir Zweibrücken și a prințesei Caterina a Suediei. În 1622, familia sa a fugit din Germania în timpul Războiului de Treizeci de
Maria Eufrosina de Zweibrücken () [Corola-website/Science/337346_a_338675]
-
monarh avea nevoie de o educație nepotrivită pentru sexul ei. La 15 martie 1645, Maria Eufrosina a fost logodita cu favoritul reginei, contele Magnus Gabriel De la Gardie, si la 7 martie 1647, ea s-a căsătorit cu el la capelă regală de la castelul Tre Kronor din Stockholm. Căsătoria a fost aranjată de Christina. Legenda spune că ambele femei: Christina și Maria Eufrosina erau îndrăgostite de Magnus Gabriel însă în cele din urmă, Christina a renunțat la planurile de a se mărită
Maria Eufrosina de Zweibrücken () [Corola-website/Science/337346_a_338675]
-
a picat în dizgrație și a fost expulzat de la curte. Maria Eufrosina a încercat să acționeze ca mediator. La încoronarea fratelui ei, regele Carol al X-lea, în 1654, Mariei Eufrosina i s-a garantat rangul și statutul de Prințesa Regală a Suediei. O parte din nobilime s-a opus acestui lucru. Maria Eufrosina nu a folosit titlul de contesă dar în general lumea i se adresa că unei prințese.
Maria Eufrosina de Zweibrücken () [Corola-website/Science/337346_a_338675]
-
1563, Eric al XIV-lea a descoperit că Cecilia și sora ei au avut o petrecere în camerele lor la mijlocul nopții. Acest lucru a dus la o ceartă între Eric și Cecilia. Eric a instituit un nou protocol pentru curtea regală, în care surorile lui erau plasate sub observare strictă pentru a preveni stricarea reputației. Cecilia s-a opus deschis împotriva unui astfel de tra tament. În iunie 1564, la Stockholm, Cecilia s-a căsătorit cu Christopher II, Margraf de Baden-Rodemachern
Cecilia a Suediei () [Corola-website/Science/337347_a_338676]
-
ca Ceciliei să nu i se permită accesul la Castelul Stockholm în absența lui, iar în 1574, după descoperirea complotului el a ordonat guvernatorului de Östergötland s-o supravegheze pe Cecilia și să nu-i permită accesul în nici un castel regal. La 2 august 1575, soțul Ceciliei a murit și fiu și fiul ei minor Edvard Fortunatus i-a succedat ca Margraf de Baden-Rodemarchern.v Deși contractul de căsătorie stipula ca în situația asta Cecilia să fie regentă, profitând de absența
Cecilia a Suediei () [Corola-website/Science/337347_a_338676]
-
iunie 1622. La sosire, nașterea fiului ei Carol a consolidat imediat poziția ei. Ea și soțul ei au primit Castelul Stegeborg și o moșie în Östergötland; caterina a fost numită contesă de Stegeborg. Cuplul a menținut un stil de viață regal: o curte cu 60 de doamne de onoare și curteni. Caterina s-a implicat activ în gestionarea averilor în 1626 moșia regală Skenas a devenit fieful ei personal. Caterina era în termeni foarte buni cu fratele ei regele Gustavus Adolphus
Caterina a Suediei () [Corola-website/Science/337345_a_338674]
-
o moșie în Östergötland; caterina a fost numită contesă de Stegeborg. Cuplul a menținut un stil de viață regal: o curte cu 60 de doamne de onoare și curteni. Caterina s-a implicat activ în gestionarea averilor în 1626 moșia regală Skenas a devenit fieful ei personal. Caterina era în termeni foarte buni cu fratele ei regele Gustavus Adolphus, despre care se știe că el i-a cerut sfatul. În timpul călătoriilor sale, adesea el o ruga să o controleze pe soția
Caterina a Suediei () [Corola-website/Science/337345_a_338674]
-
se știe că el i-a cerut sfatul. În timpul călătoriilor sale, adesea el o ruga să o controleze pe soția lui, regina Maria Eleonora. Caterina a fost expusă intrigilor de la curte cu scopul de a o ponegri în ochii cuplului regal, însă ea a reușit să evite aceste comploturi. La 11 iunie 1615 ea s-a căsătorit cu contele palatin Johann Casimir de Palatinate-Zweibrücken. Cinci dintre copiil lor u dupravițuit copilăriei: Toți regii Suediei care au urmat fiului ei, cu excepția a
Caterina a Suediei () [Corola-website/Science/337345_a_338674]
-
bisericii. Dacă se citește cu atenție inscripția de pe acestă cripta funerară se poate observa că în 1851 aici a fost depus trupul unui anume Margai Melchior (lb. lat. "Melchioris Margai") de origine maghiaro-polonă care se pare ca provenea din Familia Regală a Poloniei din acele vremuri, acest lucru fiind unul dintre primele precizate aici: ,"Hic tumultatus est Melchioris Margai Senioris magiștri curiæ serenissimi Regis Poloniæ ac Principis Transilvaniæ...<nowiki>"</nowiki> ." Citind mai jos mesajul inscripției aflăm că acest Melchior a fost
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
jucat un rol în suprimarea cripto-calvinismului din Saxonia între 1574 și 1577. Nu este clar în ce măsură a fost implicată în persecuția dură a calviniștilor care a inclus tortura și periodes lungi de încarcerare. A avut relații bune cu celelalte case regale și princiare și frecvent i se cerea să acționeze ca intermediar în conflicte precum și în negocierile de căsătorie. A murit la 1 octombrie 1585 după o lungă boală. A rămas una dintre cele mai cunoscute Electoare de Saxonia, în parte
Anna a Danemarcei (1532–1585) () [Corola-website/Science/337392_a_338721]
-
de conducerea franceză și a opoziției pe care o manifesta față de reformă. Odată cu obținerea independenței Marocului, în anul 1956, s-au reluat lucrările de restaurare și reafirmare în plan cultural a prestigioasei instituții. Abia în 1963 însă, printr-un decret regal, madrasa a fost oficial transformată în universitate. În prezent, universitatea Al-Qarawiyyin numără 4 facultăți: Biblioteca Al-Qarawiyyin este una dintre cele mai mari biblioteci ale Marocului. A fost fondată în 1349 de sultanul merinid Abu-ʿInăn Făris. A fost dotată cu nenumărate
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
mânerul din corn negru având la partea superioară un cap de acvilă care ținea în cioc extremitatea de sus a gărzii. Lama era gravată cu motive florale, având pe partea exterioară cifrul regelui Carol I, iar pe partea interioară stema regală. Garda era confecționată din metal de culoare galbenă, fiind prevăzută cu cinci ramuri. Ramurile exterioare erau gravate cu motive florale. Teaca era confecționată din oțel nichelat, având două brățări și două inele pentru prindere.
Sabie de ofițer, model 1893 () [Corola-website/Science/337418_a_338747]
-
-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Botaniști austrieci]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Zoologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri ai Academiei Ruse de Științe]] [[Categorie:Membri ai Academiei Regale Suedeze]] [[Categorie:Membri străini ai Royal Society]] [[Categorie:Fellows of the Royal Society]] [[Categorie:Scriitori de limbă latină]] [[Categorie:Baroni]]
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
fusese imaginată la conciliul de la Florența - ortodocșii păstrându-și tradițiile, dar acceptându-l pe papă drept suveran spiritual. a acceptat un astfel de aranjament, dar Elena a protestat. Nobilii poloni, între care episcopul și cardinalul , au discutat posibilitatea unui divorț regal. Războiul a continuat între timp, doar că nu atât de bine pentru Moscova. Oștile lituaniene au sosit în regiune, și i-au încetinit pe moscoviți. Ordinul Livonian, condus de Wolter von Plettenberg, s-a alăturat și el războiului ca aliat
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]