19,573 matches
-
economică limitată. Carnea are multe oase și este gustoasă. Icrele proaspete de mreană, mai ales în preajma reproducerii lor, sunt toxice; consumate, produc diaree, vărsături și dureri de cap, care țin mai multe zile. Nici carnea nu-i de soi în timpul reproducerii. Se pescuiește cu poclăul, mreja, sacul și năvodul mic sau la undiță la plumb, mai ales când apa este tulbure.
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
supuși unor proceduri complexe fizice și psihice. Oamenii care pretind că ar fi fost răpiți sunt de obicei numiți "răpiți" sau "cei care au trecut prin experimente". De obicei sunt reclamate experimente medicale forțate, care pun accentul pe sistemul de reproducere. Răpiții, uneori, pretind că au fost avertizați despre abuzul oamenilor contra mediului înconjurător sau despre pericolele în ceea ce privește arma nucleară. În consecință, în timp ce multe dintre aceste întâlniri invocate sunt descrise ca fiind terifiante, unele au fost considerate plăcute. Având în vedere
Fenomenul de răpire extraterestră () [Corola-website/Science/319212_a_320541]
-
l (Acipenser gueldenstaedtii) este un pește marin, bentonic, potamotoc (= anadrom), din familia acipenseride (Acipenseridae) care trăiește în Marea Neagră și Marea Caspică și migrează, pentru reproducere în fluviile care se varsă în ele: din Marea Caspică migrează în Volga, Ural, Cura; din Marea Azov - în Don; din Marea Neagră - în Rion, Nipru, Bug, Nistru și Dunăre. Sunt descrise 3 rase geografice: "Acipenser gueldenstaedtii colchicus" în bazinul Mării Negre
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
Sub linia laterală și pe abdomen e alb murdar. Adulții se hrănesc în mare cu moluște, crustacee, polichete, mai puțin cu pești; în Dunăre cu larve de efemeroptere și alte insecte, crustacee și pești, mai ales obleț ("Alburnus alburnus"). Pentru reproducere migrează din mare în fluvii primăvara, din februarie-martie până în mai. Întreprinde migrații în fluvii și toamna, din august-septembrie până în noiembrie, unde rămâne până primăvara viitoare. Locurile preferate pentru pontă sunt cele adânci, cu fund pietros sau nisipos, pe tot cursul
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
Locurile preferate pentru pontă sunt cele adânci, cu fund pietros sau nisipos, pe tot cursul Dunării dela guri și până la Porțile de Fier. O femelă depune 70000-800000 icre de culoare cenușie închisă cu un diametru de 3-3,5 mm. După reproducere adulții se întorc în mare. Puietul coboară și el în mare, dar mai încet, în anumite locuri se oprește o perioadă de timp. O parte din pui mai stau în partea de jos a Dunării încă 1-2 ani. Are importanța
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
ul (Huso huso) este un pește marin bentonic, anadrom, din familia acipenseridelor ("Acipenseridae"), care trăiește în Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Caspică și migrează în fluviile tributare pentru reproducere. Este cel mai mare dintre sturionii noștri, putând trece de 5 m lungime iar ca greutate ajunge la 2.000 kg (s-au citat și moruni de 9 m lungime). Coloritul corpului cenușie-închisă pe spate și alb pe abdomen. Are
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
regiunea nordică). Este mult mai numeros în Marea Caspică și foarte rar în Marea Adriatică. Din Marea Neagră morunul intră în Dunăre, Nistru, Nipru, Bug. În mare, se întâlnește de-a-lungul litoralului rusesc, românesc, bulgăresc și turcesc. În trecut, migra pe Dunăre pentru reproducere până în Austria și Germania (până la Regensburg din Bavaria). De asemenea intra în afluenții Dunării: cursul inferior al râului Morava, râul Váh, râul Žitava, râul Drava, râul Sava, râul Tisa și afluenți ei: Zagyva, Criș și Mureș; mai rar urca pe
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
ei: Zagyva, Criș și Mureș; mai rar urca pe râurile Velika Morava și Olt. În prezent, morunul urcă pe Dunăre până la Porțile de Fier (Km 863). Porțile de Fier I și II au barat Dunărea și au redus arealul de reproducere al morunului în Dunăre ducând la scăderea dramatică a capturilor de morun în România. Pe Nistru reproducerea morunului s-a observat în trecut la Soroca și mai sus de Moghilău. În prezent, morunul din Nistru nu se poate ridica mai
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
urcă pe Dunăre până la Porțile de Fier (Km 863). Porțile de Fier I și II au barat Dunărea și au redus arealul de reproducere al morunului în Dunăre ducând la scăderea dramatică a capturilor de morun în România. Pe Nistru reproducerea morunului s-a observat în trecut la Soroca și mai sus de Moghilău. În prezent, morunul din Nistru nu se poate ridica mai sus de Centrala Hidroelectrică Dubăsari. Pe Bugul de Sud morunul se urca până la Voznesensk (nordul regiunii Mîkolaiv
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
centrala hidroelectrică din Nova Kahovka. Pe Nipru morunul se urca mai sus de Kiev, în prezent se urcă până la centrala hidroelectrică DneproGES de la Zaporoje. În prezent, populația morunului din Marea Neagră este pe cale de dispariție. Din Marea Caspică morunul intră pentru reproducere în râurile Volga, Ural, Kura, Terek, Sefidrud. În trecut în Volga ajungea până în cursul ei superior și era întâlnit în: Oka, Sheksna, Kama, Sura și alți afluenți. În prezent arealul morunului în Volga este limitat de barajele hidroelectrice. În Marea
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
apele din România, se întâlnește în Dunăre; numai extrem de rar coboară în mare, întâlnindu-se exemplare rătăcite prin fața gurilor Dunării. Prin sistemul canalelor, a pătruns și în lacuri mari (Ladoga și Onega). În bălțile Dunării cega pătrunde numai incidental. Înainte de reproducere cega execută oarecare migrațiuni pe fluvii în sus. Cega trăiește în râuri mari cu apă adâncă și limpede (în cursul Dunării, Mureș și Someș). De regulă, stă la adânc, unde fundul este tare (pietros sau argilos), preferând gropile după care
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
revedea pe Fragonard, pe Fantin Latour, pe Corot sau pe Puvis de Chavennes? Mi-amintesc de bucuria ce am avut-o când, după ce văzusem decorațiunile de la Sorbona și Pantheon ale marelui maestru, am găsit în Paris, pe cheiul Senei, o reproducere a acestor decorațiuni cu care, în singurătatea odăii, retrăiesc clipe din trecut"”. Baltazar a fost un creator neobosit care a avut o minte frământată de mari probleme. În acest sens, Emil Gârleanu a fost impresionat de personalitatea artistului cu „"... fața
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și cu o evidență demnă de luat în seamă: Apcar Baltazar a fost singurul artist care nu a beneficiat de o bursă de studii în Vestul Europei. El a depășit cu ușurință impedimentul acesta prin studiu individual și prin analizarea reproducerilor, reușind astfel să-și formeze o cultură plastică deosebită cu care s-a pronunțat pertinent în toate dezbaterile care au animat intelectualitatea la începutul secolului al XX-lea. Cei mai autorizați critici de artă au considerat cu unanimitate că Apcar
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
sau Puvis de Chavannes. Apcar Baltazar l-a denumit pe cel din urmă "divinul" și l-a considerat a fi un geniu în viață, admirând decorațiile murale pe care Chavannes le-a făcut la Sorbona și la Pantheon. Avea și reproduceri după aceste picturi și exclama adesea privindu-le: "... artă superioară, artă simțită, gândită de un cap superior, o fire distinsă". Analizând opera lui Baltazar și pe cea a lui Chavannes, criticul Vasile Florea a determinat o apropiere importantă între cei
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
din me...... sa afectivă. Tehnic el face o gravură a rebours, .....pune pe hîrtie ceea ce ar fi putut fi efectul impri..... unei gravuri, îndrăgostit de bogăția nuanțelor, de culoarea rafinată ce se poate descifra chiar între două tonuri ale ueni reproduceri grafice. De aici, sperăm, efinirea artei sale, se poate realiza în spiritul pe care-l subliniam. Ea este “negativul” unei intense trăiri psihice, redată sub cenzura interioară a unei discreții ce devine ea însăși motiv de substanță artistică. Mihai Nadin
Lucian Cociuba () [Corola-website/Science/315672_a_317001]
-
filmate în întregime pe film cinematografic, pentru "Cosmos" s-au folosit casete video pentru scenele interioare și efecte speciale și film cinematografic pentru imagini exterioare. Serialul a fost remarcat pentru efectele speciale. S-au folosit modele de dimensiuni reduse în loc de reproduceri în studio a lumilor prezentate în serial. Muzică filmului include melodii ale compozitorul grec Vanghelis precum "Alpha", "Pulstar", and "Heaven and Hell Part 1"(ultima melodie servind că fundal sonor tematic pentru întregul documentar). În cele 13 ore ale serialului
Cosmos: Călătorie în Univers () [Corola-website/Science/316573_a_317902]
-
În 1808 a fost rugat de către medicul-șef dr. Franz Nyulás, membru al dietei de la Cluj să publice un "Herbarium vivum" pentru farmaciști, care urma să fie plătit prin abonament, iar în 1810 a publicat un exemplar cu 100 de reproduceri pe care a dat-o senatorului brașovean Brenner în folosul municipiilor. La proiect s-a implicat ulterior și Joseph von Lerchfeld, un inspector școlar interesat de știință, dar din cauza lipsei de fonduri, guvernul a sistat proiectul în 1811. Cele cinci
Petrus Sigerus () [Corola-website/Science/316716_a_318045]
-
de la cap până la baza cozii) și 1,5-2,0 m în înălțime. Ele au cozi de 30-42 de cm lungime. Greutatea lor variază între 200-350 kg. Okapi sunt animale diurne, solitare (cu excepția mamelor cu pui), care se întâlnesc numai pentru reproducere. Okapi culeg hrana din copaci și arbuși aflați de-a lungul cărarilor bătătorite din pădure. Teritoriul lor are câțiva km2 și, de obicei, apar la densități de circa 0,6 indivizi pe km2 (circa 1,5 animale pe m2). Nu
Okapi () [Corola-website/Science/316806_a_318135]
-
1350 kilograme, iar masculii 1500 kilograme. Se hrănește cu pește, cefalopode și crustacee. Trăiește în grupuri care numără 5-10 indivizi. Durată de viață a femelelor este de 32 de ani, iar a masculilor cam de 40 de ani. Perioadă de reproducere a delfinului alb este de la sfârșitul lui februarie până la începutul lui aprilie.
Delfinul alb () [Corola-website/Science/315049_a_316378]
-
masculului se umflă și își schimbă culoarea din roz-pal în galben-aprins. Apropiindu-se de femelă, masculul își umflă gâtul și pieptul și „fluieră”. Apoi își desface aripile și în această manieră defilează înaintea femelei, plescăind din limbă. Altă particularitate a reproducerii condorilor este dansul masculului, în care acesta își desface pe jumătate aripile și sare, fluierând și pufăind. De obicei, condorii își fac cuibul la altitudini mari, de 3000-5000 m. Acesta este confecționat pe pante abrupte, greu accesibile, de regulă din
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
și clocesc ambii părinți. Dacă oul dispare, femela depune rapid altul în loc. Această deprindere este folosită de ornitologii ce se ocupă de salvarea speciei, care „fură” de fiecare dată oul din cuib punându-l în incubator, crescând astfel rata de reproducere a condorilor. Puii abia eclozați sunt acoperiți de un strat subțire de puf, care se păstrează până când aceștia ating dimensiunile unui matur. S-a observat că puii de condor își recunosc mama în orice obiect pe care-l văd îndată
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
fost introduse măsuri educative și chiar legislative pentru a informa populația despre preferințele alimentare ale condorilor. În lume există numeroase parcuri zoologice care se ocupă cu creșterea condorilor pentru eliberarea ulterioară în arealul natural de supraviețuire. Datorită tehnologiei noi de reproducere („furatul” ouălor), de la o femelă sunt obținute 6 și chiar 7 ouă. Programul privind eliberarea în natură a condorilor crescuți în captivitate a dat primele roade în anul 1989. La creșterea condorilor, îngrijitorii au grijă ca aceștia să simtă cât
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
În anul 2009, la aniversarea a 345 de ani de la nașterea lui Johann Sachs von Harteneck (1664 - 1703), cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Sibiu și al Consiliului Județean Sibiu, a fost editată o mapă cu 62 de planșe, cu reproduceri după documente și desene legate de viața acestuia, Editura Techno Media Sibiu, ISBN 978-606-8030-33-3
Johann Sachs von Harteneck () [Corola-website/Science/315105_a_316434]
-
graminee. Arborii au o răspîndire insulara. Fauna se caracterizează prin specii de de semideșert, în marea lor majoritate endemice. Lumea animală a apelor din jurul insulelor este bogată, Insulele Dorre, Bernier și Dirk Hartog avînd particularitatea de a fi locul de reproducere a țestoaselor verzi și "caretta caretta". Economia Insulelor Dorre, Bernier și Dirk Hartog are 3 subramuri: Creșterea animalelor pentru lapte este una ditre ocupațiile cele mai răspîndite în zonele semideșertice ale Australiei. În Insulelor Dorre, Bernier și Dirk Hartog se
Dorre, Bernier și Dirk Hartog () [Corola-website/Science/315190_a_316519]
-
dintre speciile de pinguini din lume. Clocește în colonii uriașe pe insulele din jurul Antarcticii, unde apele din apropierea țărmului sunt bogate în pești și sepii. Pinguinul regal își petrece majoritatea vieții în mare. Vizitează insulele din jurul Antarcticii doar în perioada de reproducere. Având corpul hidrodinamic, înoată mai repede decât zboară unele păsări. Țara pinguinului regal se află la 40° latitudine sudică , unde furtunile sosite din vest se dezlănțuie deasupra valurilor uriașe. Păsările trebuie să reziste la iernile lungi, când soarele este de-
Pinguin regal () [Corola-website/Science/315183_a_316512]