19,681 matches
-
și totodată un ritual, originare din Hinduism și din Budism, reprezentând Universul. este o diagramă circulară ce păstrează cu rigoare o anumită simetrie care se concentrează cu toată forța asupra unui centru, având ca structură tipică împărțirea suprafeței în patru segmente egale. Termenul "mandala" este moștenit din limba sanscrită și în prezent desemnează variate forme de mesaj, unele foarte departe de punctul de plecare religios. "Mandala" este un cuvânt compus din doi termeni, "manda" și "la". În sanscrită "manda" înseamnă "cerc
Mandala () [Corola-website/Science/330642_a_331971]
-
în Polonia, Rusia și regiunile din Silezia sub controlul german, începuse o scară largă de minerit și fabricație. Această evoluție a accelerat procesul de urbanizare, precum și apariția capitalismului care începuse să reducă importanța relativă a aristocrației în sociatatea poloneză. Un segment considerabial de țărani au abandonat terenurile suprasolicitate. Milioane de polonezi au emigrat în America de Nord și alte destinații, și mai multe milioane au migrat în orașe, pentru a forma noua forță de muncă industrială. Aceste schimbări au stimulat tensiunile sociale. Muncitorii
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
Silezia, Polonia Mare, Pomerania și Prusia. În Danzig, în 1525, a avut loc o revoltă socială luterenă a clasei mici, sângeros subjugată de Sigismund I după ce a luat în considerare și a stabilit o reprezentare a intereselor plebei ca un segment al guvernului orașului. Königsberg și Ducatul Prusiei sub Albrecht Hohenzollern a devenit un centru puternic de diseminare a propagandei protestante care afecta întregul nord al Poloniei și Lituaniei. Sigismund I a reacționat rapid împotriva "noutăților religioase", emițând primul său edict
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
dezvoltau contactele între Orient și Occident ci nu un discurs uniform și nejustificat (Gerard Leclerc), sau că esențializarea Orientului nu reprezintă un proces negativ în defavoarea acestuia, deoarece merge în paralel cu esențializarea Occidentului și definirea în oglindă a acestor două segmente (James Carrier). În ciuda succesului imens de care s-a bucurat lucrarea "Orientalism", Said a fost întotdeauna conștient de modul în care aceasta a fost instrumentalizată de către unii, în paralel cu înțelegerea și interpretarea distorsionată a sensurilor, de către alții. "„Mi-a
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
fost etichetată drept „proiect naționalist” și a fost anulată în 1971 de guvernul federal iugoslav. După declarația de independență a Croației din 1991 și după Războiul Croat de Independență, s-au reluat eforturile de a construi autostrada în anul 2000. Segmentul Zagreb-Split a fost terminat în 2005, în timp ce primele secțiuni dintre Split și Dubrovnik s-au deschis în 2007 și 2008. Costurile de construcție s-au ridicat până înprezent la 3 miliarde de euro. Cifra include fondurile aprobate pentru construcția ce
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și 2008. Costurile de construcție s-au ridicat până înprezent la 3 miliarde de euro. Cifra include fondurile aprobate pentru construcția ce urma să fie terminată în 2013. Pe de altă parte, suma nu include costurile de construcție legate de segmentul Lučko-Bosiljevo 2 întrucât acea secțiune a fost finanțată ca parte a proiectului autostrăzii Rijeka-Zagreb prin , operatorul actual al acelui sector. Restul autostrăzii A1, adică secțiunile de la sud de ieșirea Bosiljevo 2 sunt operate de compania . Autostrada A1 (în ) este o
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
mare importanță pentru Croația în termeni de dezvoltare a economiei, în special turismul, dar și ca rută de tranzit. Aceasta este reflectată prin dezvoltarea accelerată a regiunilor conectate de autostrada A1. O parte din autostradă este considerată a fi un segment din autostrada Adriatică-Ionică. A1 are de la Zagreb (nodul Lučko) până la Vrgorac lângă Ploče via Split. Ruta deservește Karlovac prin D1, Gospić prin D534, Zadar prin D8 și D424 și Šibenik prin D533. Ea urma să ajungă la Ploče la sfârșitul
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
va fi aproape de Dubrovnik. Între nodurile Lučko și Bosiljevo 2, autostrada urmează coridorul pan-european Vb, și se suprapune peste autostrada Zagreb-Rijeka. Nodul Bosiljevo 2 distribuie traficul spre sud de pe A1 spre Rijeka (prin autostrada A6) și către Split. Acel segment de din autostradă este operat de compania Autocesta Rijeka-Zagreb, în vreme ce restul autostrăzii este administrat direct de Hrvatske autoceste. Autostrada are un sistem automat de monitorizare a traficului și de semnalizare. El este compus din sisteme de măsurare, control și semnalizare
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
pasaje, treceri pentru animalele sălbatice și tuneluri— și calculele indică faptul că circa 18,6% din drumul dintre Zagreb și Split se află pe aceste structuri, ceea ce reprezintă un procent considerabil pentru o autostradă de această lungime. Până în iunie 2011, segmentul Ravča-Vrgorac a fost terminat, el cuprinzând 5 viaducte, 4 pasaje și un tunel. Din septembrie 2010, autostrada A1 are șapte tuneluri cu o lungime mai mare de . Cele mai notabile dintre ele sunt: , de lungime, între nodurile Ogulin și Brinje
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și cel mai lung viaduct din Croația — de situat între nodurile Karlovac și Bosiljevo 1. În iunie 2011, mai erau alte șase viaducte terminate-— , , , , și . Toate au lungimi mai mari de . Cel mai recent terminat viaduct terminat ca parte a segmentului Ravča-Vrgorac este viaductul Kotezi cu , al doilea ca înălțime după Drežnik. Cu o lună înaintea deschiderii secțiunii ce îl cuprinde, s-au iscat dispute privind denumirea acestuia, și timp de câteva zile el a fost semnalizat cu denumirea de "viaductul
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
s-au deschis în 2004, iar tunelul Mala Kapela însuși, împreună cu secțiunea Pirovac-Vrpolje s-au deschis în 2005, când s-a marcat terminarea autostrăzii Zagreb-Split, culminând cu marea deschidere a scțiunii Karlovac — Split la 26 iunie 2005. Construcția autostrăzii pe segmentul Split-Dubrovnik a început odată ce s-a terminat lucrul la segmentele de la nord de Split, și secțiunea dintre Split (nodul Dugopolje) și nodul Šestanovac s-a deschis la 27 iunie 2007. Ultimele secțiuni terminate au fost Šestanovac-Ravča, deschisă la 22 decembrie
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
împreună cu secțiunea Pirovac-Vrpolje s-au deschis în 2005, când s-a marcat terminarea autostrăzii Zagreb-Split, culminând cu marea deschidere a scțiunii Karlovac — Split la 26 iunie 2005. Construcția autostrăzii pe segmentul Split-Dubrovnik a început odată ce s-a terminat lucrul la segmentele de la nord de Split, și secțiunea dintre Split (nodul Dugopolje) și nodul Šestanovac s-a deschis la 27 iunie 2007. Ultimele secțiuni terminate au fost Šestanovac-Ravča, deschisă la 22 decembrie 2008, și Ravča-Vrgorac deschisă la 30 iunie 2011. În anii
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
lega Zagrebul de Dalmația. În 2010, a fost deschis și nodul Donja Zdenčina între nodurile Lučko și Jastrebarsko, și în iunie 2012, s-a deschis și nodul Novigrad, aducând numărul ieșirilor de pe autostradă la 33. Costurile lucrărilor de construcție pentru segmentul Bosiljevo 2-Split (nodul Dugopolje) au fost estimate inițial de către guvern în 2001 și au fost prezentate ca „3 x 3 x 3” - adică de autostradă vor fi terminați în 3 ani la un preț de 3 miliarde de mărci (circa
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
533 miliarde de euro). În 2010, Hrvatske autoceste a raportat costul mediu pentru un kilometru al autostrăzii Bosiljevo-Split la 7,1 milioane de euro, ceea ce ar însemna că în total autostrada a costat 2,21 miliarde de euro pentru acel segment de . Costurile segmentului Dugopolje-Ploče, executat între 2005 și 2008 a fost de 4,1 miliarde kuna și încă 1,8 miliarde kuna de cheltuieli erau estimate până la sfârșitul lui 2012 (adică circa 560, respectiv 245 milioane de euro). Ultima dintre
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
euro). În 2010, Hrvatske autoceste a raportat costul mediu pentru un kilometru al autostrăzii Bosiljevo-Split la 7,1 milioane de euro, ceea ce ar însemna că în total autostrada a costat 2,21 miliarde de euro pentru acel segment de . Costurile segmentului Dugopolje-Ploče, executat între 2005 și 2008 a fost de 4,1 miliarde kuna și încă 1,8 miliarde kuna de cheltuieli erau estimate până la sfârșitul lui 2012 (adică circa 560, respectiv 245 milioane de euro). Ultima dintre aceste cifre cuprinde
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
de 4,1 miliarde kuna și încă 1,8 miliarde kuna de cheltuieli erau estimate până la sfârșitul lui 2012 (adică circa 560, respectiv 245 milioane de euro). Ultima dintre aceste cifre cuprinde construcția drumului național D425 dar nu include terminarea segmentului de autostradă Vrgorac-Ploče. Legislația croată în vigoare plasează capătul final sudic al autostrăzii undeva lângă Dubrovnik. În august 2012, segmentul Vrgorac-Ploče din autostrada A1, de aproximativ lungime, este în construcție din 2008. Terminarea sa era planificată inițial pentru 2009, dar
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
circa 560, respectiv 245 milioane de euro). Ultima dintre aceste cifre cuprinde construcția drumului național D425 dar nu include terminarea segmentului de autostradă Vrgorac-Ploče. Legislația croată în vigoare plasează capătul final sudic al autostrăzii undeva lângă Dubrovnik. În august 2012, segmentul Vrgorac-Ploče din autostrada A1, de aproximativ lungime, este în construcție din 2008. Terminarea sa era planificată inițial pentru 2009, dar a fost amânată de mai multe ori din cauza lipsei de fonduri. Mai mult, la 15 mai 2007, guvernele croat și
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
a rutei A1 lângă Vrgorac, precum și o reproiectare totală a rutei viitoarei autostrăzi A10. În august 2012, secțiunea până la Ploče urma să fie terminată până la finele lui 2012, și lucrările erau efectuate de un consorțiu de firme croate și străine. Segmentul trebuie să se termine la nodul Ploče, unde se va intersecta cu autostrada A10, și cu un drum expres de de legătură între nod și Șoseaua Adriatică lângă orașul Ploče. Hrvatske autoceste, operatorul segmentului de sud al autostrăzii A1, a
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
consorțiu de firme croate și străine. Segmentul trebuie să se termine la nodul Ploče, unde se va intersecta cu autostrada A10, și cu un drum expres de de legătură între nod și Șoseaua Adriatică lângă orașul Ploče. Hrvatske autoceste, operatorul segmentului de sud al autostrăzii A1, a comandat execuția proiectului, studiului de fezabilitate și de mediu pentru segmentul Doli - Osojnik al autostrăzii ce va fi construit lângă Dubrovnik. Începerea construcțiilor pentru acest segment era planificată la început pentr 2009. În ciuda unei
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
intersecta cu autostrada A10, și cu un drum expres de de legătură între nod și Șoseaua Adriatică lângă orașul Ploče. Hrvatske autoceste, operatorul segmentului de sud al autostrăzii A1, a comandat execuția proiectului, studiului de fezabilitate și de mediu pentru segmentul Doli - Osojnik al autostrăzii ce va fi construit lângă Dubrovnik. Începerea construcțiilor pentru acest segment era planificată la început pentr 2009. În ciuda unei ceremonii oficiale de demarare a lucrărilor de construcție pe acest segment, nu s-au făcut decât lucrări
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Șoseaua Adriatică lângă orașul Ploče. Hrvatske autoceste, operatorul segmentului de sud al autostrăzii A1, a comandat execuția proiectului, studiului de fezabilitate și de mediu pentru segmentul Doli - Osojnik al autostrăzii ce va fi construit lângă Dubrovnik. Începerea construcțiilor pentru acest segment era planificată la început pentr 2009. În ciuda unei ceremonii oficiale de demarare a lucrărilor de construcție pe acest segment, nu s-au făcut decât lucrări de proiectare și studiu de mediu. Ruta autostrăzii A1 între Ploče și Doli nu a
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
de fezabilitate și de mediu pentru segmentul Doli - Osojnik al autostrăzii ce va fi construit lângă Dubrovnik. Începerea construcțiilor pentru acest segment era planificată la început pentr 2009. În ciuda unei ceremonii oficiale de demarare a lucrărilor de construcție pe acest segment, nu s-au făcut decât lucrări de proiectare și studiu de mediu. Ruta autostrăzii A1 între Ploče și Doli nu a fost încă fixată și există mai multe opțiuni, toate necesitând traversarea fie a unui golf al Mării Adriatice, fie
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Dubrovnik, care să deservească și orașul Neum. Aceasta presupune ramificarea autostrăzii A1 la vest de Neum, cu o ramură care să deservească Neum și alta care să deservească Dubrovnik. În iulie 2012, nu se ajunsese la nicio hotărâre privind acest segment din A1. O modificare a rutei existente cuprinde construcția unui nod în T direcțional în locul nodului „trompetă” construit la Žuta Lokva. Noul nod urmează a fi construit doar după terminarea autostrăzii A7 între nodul Rijeka și Žuta Lokva. Acesta nu
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
majore și pe la nodurile care le deservesc. Astfel, cel mai ridicat volum de trafic se înregistrează între nodurile Jastrebarsko și Lučko - cu 31.432 de vehicule și cu 53.216 de vehicule în medie zilnic pe perioada verii (ASDT), acest segment fiind și cel mai apropiat de Zagreb. La sud de nodul Bosiljevo 2, are loc prima mare scădere a volumului de trafic pe A1, datorită transferului traficului pe autostrada A6 către Rijeka. Alte schimbări similare ale volumului de trafic se
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
planurilor actuale, A2 va fi extinsă treptat către est de la Varșovia, până la frontiera cu Belarus de la Terespol/Brest, unde se va lega de șoseaua M1. Această porțiune de autostradă ar putea fi terminată prin anul 2020, în funcție de disponibilitatea fondurilor. Primul segment de 21 km, centura orașului Mińsk Mazowiecki, s-a deschis în august 2012. Prima șosea planificată ca parte a acestei rute a fost un "Reichsautobahn" inițiat de Germania Nazistă pentru a lega Berlinul de Poznań (Posen). Construcția acestui drum, accelerată
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]