19,865 matches
-
îndeplinire sarcinile, precum și asupra problemelor deosebite care s-au ridicat în activitatea lor. Organele locale de partid veghează ca, în întreaga activitate de urmărire penală, inspectoratele județene de securitate, celelalte unități ale Consiliului Securității Statului să dea dovadă de înalt simț de răspundere, de principialitate și justă orientare. În acest sens, birourile comitetelor județene, municipale și orășenești de partid - cu prilejul controalelor și analizelor efectuate - pun un accent deosebit pe respectarea prevederilor legilor țării și a celorlalte acte normative pentru a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
activități în scopul lămuririi și aprofundării problemelor ce se vor ridica pe parcursul desfășurării învățământului. -Răspund: Organele de partid împreună cu Cabinetul de partid. -Termen: permanent. -Organele și organizațiile de partid, comuniștii cu funcții de conducere vor acționa cu fermitate pentru dezvoltarea simțului de răspundere al tuturor cadrelor, în așa fel ca fiecare să acționeze în orice împrejurare ca un activist politic ce lucrează într-un domeniu special, să abordeze problemele activității concrete în spiritul respectului neabătut față de legile țării, față de normele și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
statului, ordinele Comandantului suprem al forțelor armate și hotărârile Consiliului Apărării. 8. Birourile comitetelor județene, municipale și orășenești de partid vor veghea ca în întreaga activitate de urmărire informativă, organele de securitate și de miliție să dea dovadă de înalt simț de răspundere, de principialitate și discernământ politic. Atunci când organele de securitate și de miliție sunt sesizate că unii membri de partid, unele cadre alese în organele puterii de stat, în conducerile organizațiilor de masă și obștești, precum și cele care se
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ținută numai de către primul secretar care a dat aprobarea. Membrii de partid care primesc sarcina de a ajuta organele de securitate și de miliție vor trebui să considere îndeplinirea acesteia ca o îndatorire de partid și să dovedească conștiinciozitate și simț de răspundere, având obligația de a păstra cea mai strictă conspirativitate asupra acțiunilor la care participă și a metodelor folosite de organele de securitate și de miliție. Persoanele alese în organele de partid și ale puterii de stat, în conducerea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
angajăm, și cu acest prilej, în fața dumneavoastră, tovarășe comandant suprem, că vom promova permanent în întreaga noastră activitate spiritul de partid, vigilența și combativitatea revoluționară. Vom desfășura o intensă muncă politico-organizatorică și educativă, în scopul afirmării consecvente a unui înalt simț al datoriei și al răspunderii în fața partidului și a poporului, acționând necontenit pentru ridicarea nivelului pregătirii multilaterale și dezvoltării calităților politico-profesionale ale aparatului, astfel încât organele de securitate să-și poată îndeplini exemplar, în orice împrejurări, misiunile încredințate. Vă raportăm, tovarășe
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
contribuie laconstruirea unei lumi în care conflictele violente să fie înlocuite de dialog și de o cultură a păcii bazată pe justiție”. În continuare, se menționează că, la nivel individual,educația adulților își aduce aportul la „dezvoltarea autonomiei și a simțului responsabilității, la abilitarea adulților pentru a face față schimbărilor economico-sociale, la promovarea participării creative a cetățenilor la viața colectivității”. Educația adulților cunoaște o dinamică susținută, dezvoltarea sa fiind o consecință firească a cererii sociale, dar și a politicilor educaționale mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adevărat atunci când cursantul sesizează relevanța conținutului; învățarea implică schimbări de autopercepție și de autoorganizare; învățarea cu mai multe semnificații se produce aplicând practic; când adultul inițiază învățarea, se implică cu totul; independența, creativitatea și încrederea în sine sunt facilitate de simțul critic și de autoevaluare etc. O simplă enumerare a câtorva dintre principiile dezvoltate de Rogers ne creează imaginea esenței teoriei sale: individul este agentul propriei formări, dacă structura socială nu acționează prea opresiv asupra sa. Autorul dezvoltă tehnici de centrare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Acestea sunt un exemplu al legăturii dintre teorie și practică, însă reprezintă doar punctul de plecare în elaborarea teoriilor formale, prin ele însele nedezvoltând procese articulate de gândire și generalizare teoretică. Reflecțiile pe care practicienii le fac sunt la nivelul simțului comun și, de multe ori, nu conștientizează cunoștințele tacite. Chiar dacă sunt reflecții asupra practicii, ele sunt mai degrabă focalizate pe eliminarea problemelor pe care le-au întâmpinat, nu pe îmbunătățirea practicii; punctează mai degrabă cauzele imediate și evidente, iar explicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la nivelul celor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gustativ și olfactiv). Pragul diferențial progresează pentru toate categoriile de senzații. În plus, unele profesii (cele de constructor, salvamontist etc.) sau diverse ramuri sportive (parașutism, gimnastică, alpinism etc.) determină o evoluție în ceea ce privește simțul echilibrului. Progresele intelectuale sunt evidente ca un corolar firesc al exercitării profesiei în care tânărul este implicat, iar antrenarea lui în cursuri de reciclare sau reconversie profesională augumentează toate procesele aferente. Conform rezultatelor pe care le comunică Stepanova (apud Șchiopu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cadrului didactic, maniera în care diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui climat de învățare suportiv, oferirea libertății de alegere, respectiv a unui anumit nivel de control, abilitatea de a construi relații bazate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cât are experiență în a le utiliza (ca și tehnologiile), cu atât este mai ușor pentru el să imagineze situații didactice variate, atractive, adaptate. 4.3. Comunicarea în educația adulțilortc "4.3. Comunicarea în educația adulților" Dorel Ungureanu La nivelul simțului comun se consideră de multă vreme că, la o anumită vârstă (fie că este vorba despre începutul școlarității, fie mai ales despre debutul maturității,după ieșirea din adolescență), indivizii umani sunt capabili să comunice între ei cel puțin satisfăcător, în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulte disociază aceste două aspecte care corelează puternic, neputând, în realitate, să fii îndreptățit critic fără o autentică reflecție prealabilă și aceasta pentru că a fi predispus la reflecție și a te manifesta critic au ajuns să fie percepute, la nivelul simțului comun, ca „atribute elevate” ale persoanei, iar de aici până la un anumit „snobism” în acest sens nu e decât un pas. Într-adevăr, a nu fi niciodată reflexiv, nici critic, nici măcar cu tine însuți, înseamnă a nu fi decât un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de idei sau crearea unei viziuni de ansamblu asupra unei situații, probleme sau perioade, identificarea problemei și aflarea unei rezolvări, oferirea unui acces mai ușor la experți, creșterea nivelului de cunoaștere a membrilor,creșterea motivației în vederea implicării și învățării, dezvoltarea simțului de comunitate prin ajutarea altor membri să învețe, dezvoltarea unor cunoștințe și abilitați în diferite domenii etc. Bombardamentul informațional și al provocărilor actuale determină imperios apelul la o astfel de cooperare și comunicare în rețea, fără de care eficiența muncii, eficiența
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
beneficiile principalilor actori implicați în „învățarea pe bază de activitate”, regăsim (Smith, Payne și Thornton, 1999): - cursanții au șansa cunoașterii diverselor ocupații, prin contactul direct cu activitatea pe care o implică un post, prin îmbinarea teoriei cu practica, prin dezvoltarea simțului responsabilității, a unor atitudini pozitive față de muncă, a încrederii în sine că pot face față exigențelor organizaționale etc.; - angajatorii oferă studenților oportunitatea de a înțelege mai bine locul de muncă, își pot recruta viitori angajați dintre cursanții cu potențial, reducând
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
contribuie laconstruirea unei lumi în care conflictele violente să fie înlocuite de dialog și de o cultură a păcii bazată pe justiție”. În continuare, se menționează că, la nivel individual,educația adulților își aduce aportul la „dezvoltarea autonomiei și a simțului responsabilității, la abilitarea adulților pentru a face față schimbărilor economico-sociale, la promovarea participării creative a cetățenilor la viața colectivității”. Educația adulților cunoaște o dinamică susținută, dezvoltarea sa fiind o consecință firească a cererii sociale, dar și a politicilor educaționale mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adevărat atunci când cursantul sesizează relevanța conținutului; învățarea implică schimbări de autopercepție și de autoorganizare; învățarea cu mai multe semnificații se produce aplicând practic; când adultul inițiază învățarea, se implică cu totul; independența, creativitatea și încrederea în sine sunt facilitate de simțul critic și de autoevaluare etc. O simplă enumerare a câtorva dintre principiile dezvoltate de Rogers ne creează imaginea esenței teoriei sale: individul este agentul propriei formări, dacă structura socială nu acționează prea opresiv asupra sa. Autorul dezvoltă tehnici de centrare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Acestea sunt un exemplu al legăturii dintre teorie și practică, însă reprezintă doar punctul de plecare în elaborarea teoriilor formale, prin ele însele nedezvoltând procese articulate de gândire și generalizare teoretică. Reflecțiile pe care practicienii le fac sunt la nivelul simțului comun și, de multe ori, nu conștientizează cunoștințele tacite. Chiar dacă sunt reflecții asupra practicii, ele sunt mai degrabă focalizate pe eliminarea problemelor pe care le-au întâmpinat, nu pe îmbunătățirea practicii; punctează mai degrabă cauzele imediate și evidente, iar explicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la nivelul celor cinci analizatori (vizual, auditiv, tactil, gustativ și olfactiv). Pragul diferențial progresează pentru toate categoriile de senzații. În plus, unele profesii (cele de constructor, salvamontist etc.) sau diverse ramuri sportive (parașutism, gimnastică, alpinism etc.) determină o evoluție în ceea ce privește simțul echilibrului. Progresele intelectuale sunt evidente ca un corolar firesc al exercitării profesiei în care tânărul este implicat, iar antrenarea lui în cursuri de reciclare sau reconversie profesională augumentează toate procesele aferente. Conform rezultatelor pe care le comunică Stepanova (apud Șchiopu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cadrului didactic, maniera în care diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui climat de învățare suportiv, oferirea libertății de alegere, respectiv a unui anumit nivel de control, abilitatea de a construi relații bazate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cât are experiență în a le utiliza (ca și tehnologiile), cu atât este mai ușor pentru el să imagineze situații didactice variate, atractive, adaptate. 4.3. Comunicarea în educația adulțilortc "4.3. Comunicarea în educația adulților" Dorel Ungureanu La nivelul simțului comun se consideră de multă vreme că, la o anumită vârstă (fie că este vorba despre începutul școlarității, fie mai ales despre debutul maturității,după ieșirea din adolescență), indivizii umani sunt capabili să comunice între ei cel puțin satisfăcător, în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulte disociază aceste două aspecte care corelează puternic, neputând, în realitate, să fii îndreptățit critic fără o autentică reflecție prealabilă și aceasta pentru că a fi predispus la reflecție și a te manifesta critic au ajuns să fie percepute, la nivelul simțului comun, ca „atribute elevate” ale persoanei, iar de aici până la un anumit „snobism” în acest sens nu e decât un pas. Într-adevăr, a nu fi niciodată reflexiv, nici critic, nici măcar cu tine însuți, înseamnă a nu fi decât un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de idei sau crearea unei viziuni de ansamblu asupra unei situații, probleme sau perioade, identificarea problemei și aflarea unei rezolvări, oferirea unui acces mai ușor la experți, creșterea nivelului de cunoaștere a membrilor,creșterea motivației în vederea implicării și învățării, dezvoltarea simțului de comunitate prin ajutarea altor membri să învețe, dezvoltarea unor cunoștințe și abilitați în diferite domenii etc. Bombardamentul informațional și al provocărilor actuale determină imperios apelul la o astfel de cooperare și comunicare în rețea, fără de care eficiența muncii, eficiența
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
beneficiile principalilor actori implicați în „învățarea pe bază de activitate”, regăsim (Smith, Payne și Thornton, 1999): - cursanții au șansa cunoașterii diverselor ocupații, prin contactul direct cu activitatea pe care o implică un post, prin îmbinarea teoriei cu practica, prin dezvoltarea simțului responsabilității, a unor atitudini pozitive față de muncă, a încrederii în sine că pot face față exigențelor organizaționale etc.; - angajatorii oferă studenților oportunitatea de a înțelege mai bine locul de muncă, își pot recruta viitori angajați dintre cursanții cu potențial, reducând
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai opresc 4 ani, pentru că am ce dezvolta în cuvinte cu dumnealui. Și m-am abținut doar până la al doilea curs, când mi-am citit tema. Și pentru că am ajuns aici, temele date erau senzaționale. Ne făceau să ne deschidem simțurile, observația, sensibilitatea, înainte de a vrea să punem mâna pe aparate de filmat sofisticate. Temele ne provocau să relatam o frântură de poveste observată în jurul nostru, să captăm în fotografie gingășia unei flori, să înregistrăm sunetul unui semafor... Când descopeream adâncimea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și vulnerabil în relația cu dânsul. A fost reciproc, defapt. Rangul. Este alt cuvânt ales, căruia i-am înțeles puterea, în urma contactului cu Maestrul. Este o distincție; rangul se cultivă, apoi se menține. Dânsul ține foarte mult la etichetă. Bunul simț la rang înalt. Până și conflictele care bineînțeles că au existat, ca în orice relație vie au fost de un anumit rang. Subtile dar cu înțelesuri puternice, cele câteva castane metaforice pe care le-am primit în diverse contexte, au
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]