19,456 matches
-
-l cunoaște și pe domnul Petru C. Baciu. Toate regimurile politice din România, precum și dictatura lui Carol al II-lea, dictatura lui Antonescu, comuniștii până în 89 și neocomuniștii de după 89 i-au considerat pe legionari „dușmani ai poporului”. Care este „vina” acestor osândiți? Apartenența la o mișcare creștină și națională. Din această cauză permanent au fost prigoniți. Ei au executat ani mulți și grei de temniță, mulți dintre ei au fost omorâți prin răstigniri ascunse, arși în crematorii, ștrangulați, decimați în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
munți, expuși pe caldarâmuri pe întreg cuprinsul țării, pentru a înfricoșa și îngrozi poporul, în special tineretul. Niciunul dintre ei, mă refer la cei pe care i-am cunoscut personal, nu a ucis și nu a săvârșit fapte infamante. Singura vină a fost apartenența la o mișcare ce promova respectul pentru familie, Neamul Românesc și credința creștină, în contrast cu opoziția ostilă față de toate aceste valori (comunismul care se infiltra insidios dinspre Uniunea Sovietică susținut de evrei, politicianismul, dictatura). Legionarii puși sub scutul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Fumée basse) (Miclău, 1978 : 319). Le nom " tente " récupère par métonymie l'idée de " șatra " (qui désigne, d'habitude, un campement des gitans). Le nouvel élément (" leș mages ") ajoute une note de mystère, valorisant davantage le message source. " ceasul fără vină " (" l'heure sans péché ") " l'innocente heure première " (Glas în paradis/Voix au paradis) (Miclău, 1978 : 505). La double épithète apporte un surcroît de poéticité, soulignant l'idée de pureté. " frunza-ți jucăușa " (" ta feuille folâtre ") " ton feuillage qui danse
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
căruia acesta îi identifică sursa meprizabilă în estetismul englez, popular prin intermediul prerafaeliților și, în particular, prin succesul înregistrat de Burne-Jones în Franța. "Zola se simte absolut străin în mijlocul acestei arte, și crede că numai "misticismul și esteticianismul englez" e de vină. Ștefan Popescu nu face decât să formuleze principala acuză adusă naturalismului în artă prin ricoșeul unei nemulțumiri generalizate față de "materialismul" epocii, nemulțumire plasată atât la nivel estetic, cât și la nivel social. Pictorul român definește noile opțiuni estetice în acord
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pedepsei. Cele trei au aspectul unor femei din societatea vieneză, însă pictorul joacă pe această ambiguitate a asocierii lor cu figurile mitologice. Extrase din spațiul mitologiei grecești, cele trei figuri justițiare refac contextul tragediei grecești și destinul personajului a cărui vină tragică constă în a nu înțelege sensul propriului său destin: Oedip. Cele trei furii indică o tramă oedipiană a unei victime lipsite de apărare și a cărei vină este conținută în chiar modalitatea pedepsei. Posibile femmes fatales, ele sunt prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trei figuri justițiare refac contextul tragediei grecești și destinul personajului a cărui vină tragică constă în a nu înțelege sensul propriului său destin: Oedip. Cele trei furii indică o tramă oedipiană a unei victime lipsite de apărare și a cărei vină este conținută în chiar modalitatea pedepsei. Posibile femmes fatales, ele sunt prin excelență divinități infernale care pedepsesc crimele abominabile: paricidul, matricidul, infanticidul sau incestul. În contextul contenciosului simbolic cu substrat oedipian al tragediei grecești, spre exemplu Eumenidele lui Eschil, Schorske
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și supranatural: pare că alunecă pe chilimul ireal al florilor moarte, al foilor de sânge și aur. În fund se întrezărește Magdalena apropiindu-se cu un aer de pocăință, de învinsă a vieței, cu o înfățișare de durere mută, de vină care cere iertarea"251. Pictura cu tematică religioasă este mai deschisă sensibilității simboliste, și un alt tablou, Isus potolind valurile, este remarcabil din acest punct de vedere. Verona nu pictează deloc trăsăturile chipurilor celor care se află în barcă, cu toate că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
erau desprinse din mit, abstracte, exprimând nemărginirea, infinitul, eternitatea. Așadar, Cătălin reprezintă Întruchiparea teluricului, a mediocrității pământene: „viclean copil de casă", „Băiat din flori și de pripas,/ Dar Îndrăzneț cu ochii”, „cu obrăjei ca doi bujori / De rumeni bată-i vina...” În modul de expunere se face apel la o ironie infantilă, iar dialogul este sugestiv. Idila dintre cei doi e un simplu joc. Pentru a o seduce pe Cătălina, Cătălin urmează un ritual asemănător cu cel al vânatului păsărilor (cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
constituțional”; „dați-mi voie!” Contradicția (neconcordanța, nepotrivirea) stilurilor: Catavencu ține un discurs patriotard, Într-un stil oratoric În fața lui Pristanda, cu care, de altfel vorbise pănă atunci pe un ton familiar: „Nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină... și În sfarșit, cum ar fi posibil martiriul, dacă n-ar exista călăul?!" (actul II, scena 7); b. Confuzii ale unor dictoane celebre sau folosirea nepotrivită a altora, din pricina inculturii. Dictonul lui Niccolo Machiavelli (14691527), „Scopul scuza mijloacele”, este atribuit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
știe unde și aduși fără voia lui Dumnezeu pe scenă...” Publicul trebuie să fie răsplătit pentru aplauzele sale, dar puținele scene cu actori de prestigiu (Panu), muzica lui Alexandru Flechtenmacher („aceasta ne scutește de orice laudă”) nu sunt suficiente, iar vina aparține conducerii teatrului. În primul articol publicat sub genericul „Cercetare critică asupra teatrului românesc” (titlul are ceva din formulările celebre ale lui Titu Maiorescu, intitulat „Critica teatrală și presa noastră”, I. L. Caragiale arată că presa, deși se bucură de o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1993 și 1999. În schimb, explicația legată de structura socială înregistrează o creștere destul de marcantă, pe când cea legată de neșansa socială cunoaște o descreștere. Practic, explicația bazată pe structura socială crește pe seama descreșterii explicației legate de neșansa socială și de vina individuală. Un fenomen similar a fost semnalat în țările Europei de Vest (Oorschot, Halman, 2000). În perioada cuprinsă între 1976 și 1990 crește preferința pentru explicațiile bazate pe structura socială în țările vest-europene, deoarece aceste state au trecut printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Marelui Stat Major generalul Ioan Arhip ca sancțiunea trimiterii în Transnistria a evreilor contravenienți la munca obligatorie să fie aplicată în continuare cu condiția ca "actele celor în cauză să fie bine cercetate și să fie trimiși numai acei cu vină evidentă"117. Marele Stat Major a dezavuat decizia Consiliului de Miniștri din 13 octombrie 1942 și a solicitat prin intermediul mai multor note și referate menținerea în vigoare a sancțiunii de trimitere în Transnistria a evreilor contravenienți la munca obligatorie. Bunăoară
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
oamenii regimului sovietic și regimul românesc. Intrigi, ură și patimi, manifestate prin crimă și execuții făcute chiar de populația locală. Sunt sate unde populația și-a făcut singură dreptate, pedepsind cu moartea pe cei vinovați sau numai acuzați de o vină oarecare fictivă, răzbunându-se. În unele sate populația românească a arestat pe conducătorii care au oprimat-o sub regimul sovietic și i-a predat posturilor de jandarmi. Unele din posturi nu i-au primit pe motivul că nu-i pot
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
judecata Curții Marțiale. Vinovăția lor se stabilește cu ajutorul celorlalți din grup. B. Evreii din Basarabia Vor fi triați și împărțiți în: a) vinovați, pentru diferite fapte evidente îndreptate contra Statului. Aceștia vor fi trimiși în judecata Curții Marțiale. b) fără vină evidentă, vor fi strânși în ghetouri, neavând voie să circule. Vor fi întrebuințați la munca de interes obștesc. c) dintre aceștia din urmă, se vor lua ostatici 5-10% după situația locală. Aceștia vor răspunde cu viața pentru cazurile când conaționalii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care-i caută. d. Evreii găsiți pe stradă în acest timp oprit, vor fi prinși, duși la recenzie și evacuați fără a li se da răgazul necesar de a-și lua dela locuințe bagajele și copiii. e. Gazdele căzute în vină vor fi pedepsite. 13. Se anulează autorizațiunile eliberate evreilor pentru a lucra la germani, iar posesorii lor vor fi imediat internați în ghetou. În acest scop se va interveni prin Comandamentul Militar Român, la Comandamentul Militar German. 14. Se vor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Zamfirescu Șeful Biroului 7 Evrei Lt. Colonel, ss. Ilie Dumitrescu 981 Ilie Dumitrescu *) Adnotări: "2.6.42. Biroul 3 și Justiție Colonel ss. Borcescu"; "1 IUNIE 1942. De acord. Trimiterea în Transnistria se va face atât a celui căzut în vină, cât și a întregei familii. Domnul General Șef. General ss. Arhip"; "2 IUNIE 1942. Suntem în războiu. Evreii sunt mobilizați la muncă în timp de războiu. Ca orice mobilizat, care nu răspunde, vor suferi rigorile legilor de nesupunere la mobilizare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pună la punct întreaga chestiune evreiască în ce privește obligațiunile militare ca să se deducă în mod logic că Cercurile de Recrutare și în special C.R. București, cu cea mai mare populație evreiască dintre C.R. din Țară, nu i se poate aduce nici-o vină, pentru că astăzi încă nu este în situația de a răspunde precis, care este activitatea de muncă obligatorie fie în natură sau în bani a tuturor evreilor ce domiciliază pe raza Municipiului București sau îi are înscriși la registrele speciale. În
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vor ține legătura între ele pentru a conlucra de comun acord. Toate abaterile constatate, se vor raporta comandamentelor de corp de armată (comandamentelor teritoriale) care vor dispune anularea aprobării și ridicarea dreptului de folosință nu numai a evreilor găsiți în vină, ci și a tuturor evreilor repartizați acelei instituții de stat sau întreprinderi. Deasemenea, se anulează și scutirile de muncă obligatorie pentru evreii repartizați la instituțiile și întreprinderile care au încetat de a mai funcționa sau când acestea renunță la serviciile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rămâne la locuințele lor, sub paza Centralei Evreilor din localitate. În caz când cineva fuge de sub pază, Centrala Evreilor răspunde pentru aceștia, prin ostatecii locali. Vor fi supuși acestor măsuri: mama, tata, soția și copiii necăsătoriți ai acelui căzut în vină, locuind sub același acoperiș; nu vor fi supuși acestei măsuri membrii familiei care execută conștiincios munca obligatorie. În principiu aplicarea acestei măsuri se va examina, de la caz la caz. 3. Deciziunea Marelui Stat Major de a trimite evrei în Transnistria
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi ascuns pentru a nu fi trimiși în Transnistria, se vor prezenta probabil, pentru a-și urma soarta familiilor lor. Membrii familiei care se vor trimite în acest caz, sunt: mama, tata, soția și copiii necăsătoriți ai celui căzut în vină, locuind sub același acoperământ; nu vor fi supuși acestei măsuri membrii familiei, care execută conștiincios munca obligatorie. În acest scop, rugăm dispuneți de urgență, întocmirea tabelelor și formelor de plecare, pentru trimiterea neîntârziată a familiilor evreilor în cauză, întrucât numărul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Președinția Consiliului de Miniștri, Domnul Mareșal Antonescu a ordonat verbal Domnului General Subșef 1326 ca să se aplice pedeapsa cu trimiterea în Transnistria cu condiția ca actele celor în cauză să fie bine cercetate și să fie trimiși numai acei cu vină evidentă. Probabil că se va primi și confirmarea scrisă a acestei hotărâri, dacă nu cumva Domnul Mareșal a înțeles că această chestiune a fost vizată prin ordinul verbal dat Domnului General Subșef în ziua de 22.X.19421327. * * * V. CONCLUZII
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Major 1338 ne-a făcut cunoscut că Domnul Mareșal a ordonat verbal ca pedeapsa de trimitere în Transnistria să continue a fi aplicată cu condițiunea ca actele celor în cauză, să fie bine cercetate, și să fie trimiși acei cu vină evidentă. Cum confirmarea scrisă a acestei aprobări n-o avem până în prezent și "lotul" evreilor vinovați, propuși de Corpurile Teritoriale și aprobați de M.St. Major așteaptă soluționarea, rugăm a se pune în discuție în Consiliul de Colaborare această chestiune
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de bănuit. c). Evreii ce [nu] sunt ceruți de diferite instituțiuni pentru lucru public sau al statului, ci pentru folosul personal. 2). Pentru a se curma această stare de lucruri am luat următoarele dispozițiuni: a). Toți evreii care cad în vina prevăzută la pct. 1 al. a, b și c, vor fi trimiși în detașamente exterioare până la sfârșitul războiului. b). Toate instituțiile care cad în vina prevăzută la pct. 1 al. b, vor fi sancționați cu ridicarea pentru totdeauna a evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
curma această stare de lucruri am luat următoarele dispozițiuni: a). Toți evreii care cad în vina prevăzută la pct. 1 al. a, b și c, vor fi trimiși în detașamente exterioare până la sfârșitul războiului. b). Toate instituțiile care cad în vina prevăzută la pct. 1 al. b, vor fi sancționați cu ridicarea pentru totdeauna a evreilor, precum și darea în judecată la Curtea Marțială a Șefului Instituției pentru abuz de putere și înșelăciune. c). Toți cei ce vor cădea în vina prevăzută
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în vina prevăzută la pct. 1 al. b, vor fi sancționați cu ridicarea pentru totdeauna a evreilor, precum și darea în judecată la Curtea Marțială a Șefului Instituției pentru abuz de putere și înșelăciune. c). Toți cei ce vor cădea în vina prevăzută la pct. 1 al. c, vor fi sancționați cu confiscarea materialului și darea în judecată pentru abuz de putere. 3). Domnii Comandanți de C. T. și Domnii Comandanți de Garnizoane vor face inspecții inopinate, atât ziua cât și noaptea, pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]