192,981 matches
-
Totuși a păstrat contactul cu lumea slovelor prin conferințe despre doină, după ce ținuse un curs de folclor la Facultatea de Litere în 1892. Menține ți legătura cu marii săi prieteni: I.L. Caragiale, Al. Vlahuță și Nicolae Grigorescu. La vechile unelte literare se întoarce abia după răscoala din 1907, care-l afectează. Atunci dezvăluie lumii marile opere dramatice, trilogia despre Moldova: Apus de soare(1909), Viforul(1910) și Luceafărul(1910). Discursul de recepție la Academie, ” Din estetica poeziei populare”, ” Patria și patriotismul
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
adresat de minister absolvenților din acel an, în vederea reformei învățământului inițiată de Spiru Haret. Se înscrie la Facultatea de Drept din București dar după pimul an se retrage. Șederea în Capitală îi priește deoarece citește într-una din ședințele salonului literar al lui Macedonski poezia ‘Plumb’, care produce o puternică impresie la fel ca și “Nervi de toamnă”. Se stabilește în 1905 la București, împreună cu fratele său Eugen. În 1906 se reîntoarce la Bacău, locuind în apartamentul din strada Liceului. Se
George Bacovia, esența SIMBOLISMULUI românesc - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102139_a_103431]
-
locuind la Bacău. În 1911 obține diploma de licență în drept și se înscrie în baroul Bacău. Plătește zece ani cotizație, dar nu profesează. De acum va începe un lung șir de slujbe care nu aveau mare legătură cu actuvitatea literară, viața profesională fiind în ton cu tumultul interior de poet simbolist. Devine suplinitor la Școala Primară din Bacău și la Călugara, suburbie a Bacăului, ajunge copist la Prefectura din Bacău. Din 1913 este ajutor contabil la aceeași prefectură dar se
George Bacovia, esența SIMBOLISMULUI românesc - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102139_a_103431]
-
1944 apare volumul intitulat ‘Opere’, care reunește toate scrierile sale. În 1945 este numit bibliotecar la Ministerul Minelor și Petrolului. E sărbătorit de Ministerul Artelor în 1946 cu ocazia împlinirii a 65 de ani de viață și 50 de activitate literară. Tot Ministerul îl angajează drept consilier. Un an mai târziu în Bacău au loc frumoase festivități legate de ziua poetului. În 1953 i se înregistrează pe bandă de magnetofon 20 de poezii recitate chiar de el. În 1956 apare volumul
George Bacovia, esența SIMBOLISMULUI românesc - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102139_a_103431]
-
surprins făcând primele versuri. Acele stihuri mi s-au înfățișat la început cu un aer cât se poate de inofensiv, ca oricare altă jucărie nevinovată. Nici nu bănuiam eu pe atunci peste ce pricopseală am dat. Nu știam că microbul literar, când găsește teren favorabil, e destul să pătrundă o singură dată în organism, ca să nu mai scapi de el o viață întreagă până dincolo de moarte, până te face statuie... Aveam pe atunci un coleg de clasă pe care-l chema
Viața lui George Topîrceanu, povestită cu mult umor și lirism de el însuși () [Corola-website/Journalistic/102212_a_103504]
-
el va purta ghete cu tocuri înalte). Într-o recerație i-am zis lui Stăniuc: -Vino să-ți spun o poezie făcută de mine... Și l-am tras după colțul școalei unde i-am debitat pe nerăsuflate prima mea operă literară, alcătuită din două versuri: ”Săriți cu toții frați români, Să dăm năvală în păgâni” Era o poezie patriotică. O făcusem într-un moment de inspirație, după modelul versurilor războinice pe care toate manualele didactice găsesc de cuviință să le pună la îndemâna
Viața lui George Topîrceanu, povestită cu mult umor și lirism de el însuși () [Corola-website/Journalistic/102212_a_103504]
-
târziu va scrie: ”Literatura e un produs al vieții normale, creatoare de civilizație și progres iar războiul este negarea acestei vieți”. După luptele de la Turtucaia din 1916 cade prizonier, fiind elberat abia în ianuarie 1918. După război are o perioadă literară fructuoasă. Mihail Sadoveanu tânăr Odată cu trecerea timpului îl întâlnim inspector special al teatrelor și spectacolelor din Moldova, funcție importantă dar nestatornică. ”Eu văd numai atâta că de câte ori s-au descoperit niscai fraude la C.F.R., imediat statul mi-a suspendat mie
Viața lui George Topîrceanu, povestită cu mult umor și lirism de el însuși () [Corola-website/Journalistic/102212_a_103504]
-
atâta că de câte ori s-au descoperit niscai fraude la C.F.R., imediat statul mi-a suspendat mie, din spirit de economie, postul de inspector special teatral”. În 1926 primește premiul național pentru poezie. În al treilea deceniu al secolului XX lumea literară ieșeană este în regres deoarece ”Viața românesască” se mută la București. Urbea din Moldova este părăsită de mulți scriitori. Topîrceanu care era ”moldovean născut la București, din părinți ardeleni” refuză să plece din orașul care-i devenise drag, deși acum
Viața lui George Topîrceanu, povestită cu mult umor și lirism de el însuși () [Corola-website/Journalistic/102212_a_103504]
-
au discutat despre sunetul concret al piesei, dorind mai degrabă să facă ceva nederivat de nimic de la radio. BloodPop a detaliat că piesa este compusă într-un stil tradițional și continue influențe ale muzicii soul, însă nu într-un mod literar. „Perfect Illusion” este în scris în tonalitatea fă diez minor și are un tempo cu 126 de bătăi pe minut. Din punct de vedere liric, „Perfect Illusion” cercetează în „cea mai mare dintre maxime și cea mai mica dintre minime
Perfect Illusion () [Corola-website/Science/337535_a_338864]
-
Simplu”, “Opinia Băcăuană” - redactor (1992-1995) - Centrul de Creație Bacău - organizator de festivaluri și de manifestări culturale de nivel național, organizator de turnee artistice și expoziții de artă plastică în străinătate (Belarus, Olanda, Elvetia, Moldova, Franța) - Inițiator și organizator al manifestării literare trimestriale ZILELE CĂRȚII, CĂRȚILE ZILEI - BACĂU (1992 - 1998) - Organizatorul primei expoziții de grup a pictorilor români în Pully-Lausanne (Elveția-1992) și Morges (Elveția-1996) - Televiziunea SATBA Bacău - redactor șef, conducător al departamentului de publicitate și vânzări, editor al ziarului Publicitatea băcăuană - Grupul
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
cunoscut drept poetul Cetății căci avea analize la zi/ asidurare și Diplomă de tigru dresat“ (p. 72) Înțelegerea liricii sale ține de o mărturisire din Când Hem se întorce în mine, poate cel mai frumos poem din întregul volum: „criticii literari vor greși încă o dată/ dibuind sensuri la care nu m-am gândit/ vor spune că Versul e incandescent că/ stilul revoluționează Arta migrației/ că scrierea mea fără punctuație arde/ dar tu află că țesuturile absolut umane cu care scriu eu
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
stagiu de cercetare la Universitatea din Poitiers și la Institutul de studii franceze din La Rochelle (1968). După absolvirea facultății a lucrat ca lector la Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor (1953-1961), redactor responsabil al secției de poezie, critică, istorie literară și teatru la Editura pentru Literatură (1961-1968); director al Editurii pentru Literatură Universală (1968-1969), redactor la Cahiers roumains d’études littéraires, apoi director al Direcției literaturii și publicațiilor literare din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1969-1983). Se pensionează în 1983
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
și Tipăriturilor (1953-1961), redactor responsabil al secției de poezie, critică, istorie literară și teatru la Editura pentru Literatură (1961-1968); director al Editurii pentru Literatură Universală (1968-1969), redactor la Cahiers roumains d’études littéraires, apoi director al Direcției literaturii și publicațiilor literare din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1969-1983). Se pensionează în 1983 pe motiv de boală. Funcțiile deținute i-au oferit puterea de a cenzura publicarea unor cărți, care nu se încadrau în ideologia culturală a regimului comunist. a fost considerat
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
Nicolescu face parte din aceeași generația poetică cu Alexandru Andrițoiu, Ion Horea, Ion Brad, Aurel Gurghianu și Aurel Rău. A debutat ca poet în anul 1946, publicând versuri în ziarul "Națiunea", condus de George Călinescu, apoi în revistele "Contemporanul", "România literară", "Luceafărul", "Secolul 20" etc. Poezia lui Vasile Nicolescu exprimă sentimente esențiale în forme intelectualizate, considera criticul Emil Manu. Volumul său de debut, "Liturghii negre" (1946), conține poeme de atmosferă bacoviană care, în opinia lui Eugen Simion, „evocă „poeții descompuși de
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
la Montreal, în 2013, "Clavirul de odinioară / Le clavier d’antan" (Editura ASLRQ) cu 70 poeme ale lui Emile Nelligan, într-o ediție bilingvă de lux, ilustrată de artista Raluca Pilat, dedicată „"elevilor mei"”. III. În opinia Ortansei Tudor, traducerea literară ar trebui să fie în același timp știință și artă. Traduce poeme din limba rusă, scrise de mari poeți contemporani, (Vladimir Vîsotski ș.a. - publicate partial) , iar din franceză romanul "" de (din viața eschimoșilor), apărut sub formă de roman-foileton în revista
Ortansa Tudor () [Corola-website/Science/337582_a_338911]
-
Note și Glosar. V. In ultimii cinci ani, a desfășurat o vastă activitate publicistică în colectivul de redacție al revistei Candela de Montreal, unde semnează traducerea din franceză în română a romanului "" de (prezentat în foileton) precum și nuvele, eseuri, cronici literare. A publicat și în revistele și ziarele montrealeze: Destine Literare, Tribuna Noastră, Pagini Românești, Accent Montreal, Marca-Ro, dar și în alte publicații din Canada și din țară. Este membră a Asociației Canadiene a Scriitorilor Romani și a Cenaclului „Mihai Eminescu
Ortansa Tudor () [Corola-website/Science/337582_a_338911]
-
o vastă activitate publicistică în colectivul de redacție al revistei Candela de Montreal, unde semnează traducerea din franceză în română a romanului "" de (prezentat în foileton) precum și nuvele, eseuri, cronici literare. A publicat și în revistele și ziarele montrealeze: Destine Literare, Tribuna Noastră, Pagini Românești, Accent Montreal, Marca-Ro, dar și în alte publicații din Canada și din țară. Este membră a Asociației Canadiene a Scriitorilor Romani și a Cenaclului „Mihai Eminescu” din Montreal. Participă cu interes la activitățile Școlii românești „Junimea
Ortansa Tudor () [Corola-website/Science/337582_a_338911]
-
față de activitatea Fundației „Emile Nelligan” și Fundația Culturală Română.. Pasiunea principală a Ortansei Tudor a fost și rămâne traducerea de poezie și proză poetică din franceză, rusă, spaniolă, subliniind de fiecare dată bogăția și expresivitatea limbii române, dovedind că traducerea literară poate deveni artă.
Ortansa Tudor () [Corola-website/Science/337582_a_338911]
-
este un premiu literar francez, care care recompensează un jurnalist care "a depus mărturie prin calitatea propriei sale limbi, prin preocuparea sa de a apăra limba franceză". Acesta este acordat anual, sub egida asociației și Éditions Larousse. Acest premiu a fost creat în 1992
Premiul Richelieu () [Corola-website/Science/337599_a_338928]
-
Omul de prisos (în ) este un concept literar rus din anii 1840 și 1850, derivat din eroul byronian. El se referă la un individ, probabil talentat și capabil, care nu se adaptează normelor sociale. În cele mai multe cazuri, această persoană s-a născut într-o familie bogată și privilegiată
Om de prisos () [Corola-website/Science/337623_a_338952]
-
cei mai buni oameni educați nu au intrat în serviciul guvernului și, neavând alte opțiuni de autorealizare, au fost condamnați să-și trăiască viața în pasivitate. Savantul David Patterson descrie omul de prisos ca fiind „nu doar... un alt tip literar, ci... o paradigmă a unei persoane care a pierdut un moment, un loc, o existență în viață” înainte de a concluziona că „omul de prisos este un om fără adăpost”.
Om de prisos () [Corola-website/Science/337623_a_338952]
-
Victor Ghenrihovici Erlich (în , ) a fost un istoric literar american de origine rusă. s-a născut la Sankt Petersburg în 1914. Tatăl lui era Heinrich Ehrlich (1882—1942), om politic evreu și unul dintre liderii organizației socialiste evreiești Bund. Mama lui era Sofia Dubnova (1885—1986), fiica istoricului și
Victor Erlich () [Corola-website/Science/337622_a_338951]
-
unora dintre martorii începuturilor teatrului la Constantă, povești amuzante despre actori și mari regizori care și-au făcut debutul la malul mării. Exercițiul de admirație al trecutului teatral tomitan o avut-o că invitată specială pe celebra Anaid Tavitian, secretarul literar al Teatrului de Stat Constantă încă de la începuturi, precum și alte câteva voci dragi spațiului cultural, asemeni ei. Festivalul Internațional de Teatru Independent de la Constantă a fost organizat de Asociația Culturală Mișcarea Teatrală pentru Educația Tineretului, cu finanțarea Primăriei Municipiului Constantă
Festivalul internațional de teatru independent de la Constanța () [Corola-website/Science/337624_a_338953]
-
(24 februarie 1829 - 25 februarie 1911) a fost un romancier, teoretician literar și traducător german. El a încercat mai multe meserii pe când avea aproximativ 20 de ani, dar la 25 de ani a început să scrie și să traducă. Romanul său cel mai cunoscut este "Sturmflut", în timp ce romanul "In Reih' und Glied
Friedrich Spielhagen () [Corola-website/Science/337636_a_338965]
-
Faustulus" (1897) și "Freigeboren" (1900), printre multe altele. În prezent, "Sturmflut" este opera sa literară cea mai cunoscută, deși este disponibilă în prezent doar într-o formă prescurtată. Scrierile ulterioare ale lui Spielhagen au fost dedicate aproape în întregime teoriei literare. Operele complete ale lui Spielhagen ("Sämtliche Werke") au fost publicate în 1871 în șaisprezece volume și în 1878 în paisprezece volume. A urmat publicarea colecției"Sämtliche Romane" în 1898 (22 volume), urmată de o nouă serie în 1902. În 1890
Friedrich Spielhagen () [Corola-website/Science/337636_a_338965]