192,981 matches
-
Ioana Diaconescu publică poezie timp de câteva decenii, în revistele literare din țară și străinătate, în limba română și tradusă în limbile germană, engleză, italiană, georgiană, ploneză etc. Pe de altă parte, este prezentă cu eseuri, traduceri, cronici și recenzii literare precum și cronici muzicale etc. în revistele de cultură cu o bogată și masivă activitate publicistică, iar după deschiderea Arhivelor Securității publică periodic, începând cu anul 2005, în revista „România literară” documentare ample și noi informații istorico-literare pe baza documentelor primare
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
altă parte, este prezentă cu eseuri, traduceri, cronici și recenzii literare precum și cronici muzicale etc. în revistele de cultură cu o bogată și masivă activitate publicistică, iar după deschiderea Arhivelor Securității publică periodic, începând cu anul 2005, în revista „România literară” documentare ample și noi informații istorico-literare pe baza documentelor primare de arhivă. Ana Blandiana și Romulus Rusan, ca Fondatori ai Academiei Civice și ai Memorialului Sighet îi propun colaborarea la departamentul editorial. Este prezentă în emisiuni de radio cu grupaje
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
îi propun colaborarea la departamentul editorial. Este prezentă în emisiuni de radio cu grupaje de poeme inedite, interviuri dar și cu rubrica „Jertfa cuvântului. Document inedit” pe care a susținut-o începând cu anul 2000 până în 2013 în cadrul emisiunii “Revista literară radio” de la Radio România și pe care o continuă de atunci și în prezent la radio “Trinitas” în cadrul emisiunii „Revista culturală Trinitas” Participa in emisiunile de televiziune „Memorialul Durerii” și „Rezistența prin cultură” (în problema scriitorilor, cărturarilor și preoților supuși
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
toate le descurcă, grăbita ori prearăbduria cumătră neciclică a Proserpinei...”. Alte referințe critice: Grete Tartler (în volumul “Melopoetica” - București 1984), Mircea Iorgulescu (în volumul “Scriitori tineri contemporani “- București 1984), Aurel Martin( în revista “Contemporanul”, 1982), Mircea Scarlat (în revista” Romania literară”, 1982), Alex Ștefănescu (în revista “România literară”, 1984), Daniel Dimitriu(în revista “Convorbiri literare”, 1985), Elena Tacciu (în revista” România literară”, 1986) Liviu Grăsoiu (în emisiunea “O carte pentru biblioteca dumneavoastră” - 1997 Radio România), Petru Poantă ( în volumul “Radiografii” - Cluj
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
neciclică a Proserpinei...”. Alte referințe critice: Grete Tartler (în volumul “Melopoetica” - București 1984), Mircea Iorgulescu (în volumul “Scriitori tineri contemporani “- București 1984), Aurel Martin( în revista “Contemporanul”, 1982), Mircea Scarlat (în revista” Romania literară”, 1982), Alex Ștefănescu (în revista “România literară”, 1984), Daniel Dimitriu(în revista “Convorbiri literare”, 1985), Elena Tacciu (în revista” România literară”, 1986) Liviu Grăsoiu (în emisiunea “O carte pentru biblioteca dumneavoastră” - 1997 Radio România), Petru Poantă ( în volumul “Radiografii” - Cluj 1978), Sultana Craia (în revista “Luceafărul”, 1986
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
Tartler (în volumul “Melopoetica” - București 1984), Mircea Iorgulescu (în volumul “Scriitori tineri contemporani “- București 1984), Aurel Martin( în revista “Contemporanul”, 1982), Mircea Scarlat (în revista” Romania literară”, 1982), Alex Ștefănescu (în revista “România literară”, 1984), Daniel Dimitriu(în revista “Convorbiri literare”, 1985), Elena Tacciu (în revista” România literară”, 1986) Liviu Grăsoiu (în emisiunea “O carte pentru biblioteca dumneavoastră” - 1997 Radio România), Petru Poantă ( în volumul “Radiografii” - Cluj 1978), Sultana Craia (în revista “Luceafărul”, 1986), Octavian Soviany (în revista”Luceafărul” nr. 20
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
Iorgulescu (în volumul “Scriitori tineri contemporani “- București 1984), Aurel Martin( în revista “Contemporanul”, 1982), Mircea Scarlat (în revista” Romania literară”, 1982), Alex Ștefănescu (în revista “România literară”, 1984), Daniel Dimitriu(în revista “Convorbiri literare”, 1985), Elena Tacciu (în revista” România literară”, 1986) Liviu Grăsoiu (în emisiunea “O carte pentru biblioteca dumneavoastră” - 1997 Radio România), Petru Poantă ( în volumul “Radiografii” - Cluj 1978), Sultana Craia (în revista “Luceafărul”, 1986), Octavian Soviany (în revista”Luceafărul” nr. 20, 24 mai 2000) etc. O atenție deosebită
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
dumneavoastră” - 1997 Radio România), Petru Poantă ( în volumul “Radiografii” - Cluj 1978), Sultana Craia (în revista “Luceafărul”, 1986), Octavian Soviany (în revista”Luceafărul” nr. 20, 24 mai 2000) etc. O atenție deosebită o acordă poeziei Ioanei Diaconescu profesorul universitar și critical literar Elvira Sorohan publicând două studii referitoare la poezia ei în revistele “Convorbiri literare “ (“Ce ne spune poezia Ioanei Diaconescu”) in 2015 și “ România Literară”(“Ioana Diaconescu citită în transparența poeziei”) in 2016. Iovan Strezovski - Tărâmul de la miazăzi (versuri), în colaborare
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
în revista “Luceafărul”, 1986), Octavian Soviany (în revista”Luceafărul” nr. 20, 24 mai 2000) etc. O atenție deosebită o acordă poeziei Ioanei Diaconescu profesorul universitar și critical literar Elvira Sorohan publicând două studii referitoare la poezia ei în revistele “Convorbiri literare “ (“Ce ne spune poezia Ioanei Diaconescu”) in 2015 și “ România Literară”(“Ioana Diaconescu citită în transparența poeziei”) in 2016. Iovan Strezovski - Tărâmul de la miazăzi (versuri), în colaborare , Ed. Dacia 1979 Raul Gomez Garcia - Poeme , în colaborare , Ed.Junimea 1980 Ana
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
24 mai 2000) etc. O atenție deosebită o acordă poeziei Ioanei Diaconescu profesorul universitar și critical literar Elvira Sorohan publicând două studii referitoare la poezia ei în revistele “Convorbiri literare “ (“Ce ne spune poezia Ioanei Diaconescu”) in 2015 și “ România Literară”(“Ioana Diaconescu citită în transparența poeziei”) in 2016. Iovan Strezovski - Tărâmul de la miazăzi (versuri), în colaborare , Ed. Dacia 1979 Raul Gomez Garcia - Poeme , în colaborare , Ed.Junimea 1980 Ana Kalandadze Duhul albastru(versuri), în colaborare, Ed. Junimea 1983 Constantin Stoiciu
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
din București - 2001- volumul pentru copii „Poveste cu un vampir și două pisici” - Ed Ion Creangă Nominalizată pentru Premiul Uniunii Scriitorilor - 2004 - volumul pentru copii “Roni cel viteaz și prințesa cu ghete” - Ed. Vivaldi Premiul pentru Poezie al revistei “Convorbiri Literare” - Iași 2012 Premiul Uniunii Scriitorilor „Cartea anului” al Filialei de Poezie pentru volumul „Nusakan” - 2013, Ed. Timpul Diploma și Titlul de “Poet al Iașului”- Festivalul Internațional Ediția a IIIa - „Poezia la Iași” - conferită de Primăria Municipiului Iași - 2015 Diploma și
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
care a expus natura ca parte definită a poemului. În următorul episod care vizează latura umană, putem sesiza filosofia înfrățirii cu natura, prin actul morții, element care a însoțit și creația lui Mihai Eminescu ("Mai am un singur dor"). Versiunea literară în limba bretonă (considerată și cea originală) utilizează rime împerecheate în patru versuri a câte 12 silabe fiecare. Cântecul breton aduce în expunerea orchestrală elemente din aria Sfinxului ("Oedipe"), dar asemenea unui ecou. Episodul 2, care încă păstrează un discurs
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
de tratare a plajei sonore, în care vocile și orchestrația sunt foarte complexe, iar limbajul sonor întrunește elemente modale. Orchestrația depășește în această lucrare nivelul atins în Simfonia a 3-a (1916-18). Astfel, întregul discurs muzical este construit pe ideea literară descrisă de Enescu în "Amintiri": „Închipuiți-vă o mare furtunoasă. Un marinar, nemișcat, o contemplă, având ochii pironiți asupra orizontului. Vântul se întețește, crește, se preface în vijelie. O sirenă mugește în depărtare. E alarmă! Se aud strigăte în mijlocul furtunii
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
Sfântul Sava din orașul natal, apoi Facultatea de Litere și Filozofie a Universității București (1931-1936). Debutul editorial a avut loc în revista Liceului "Sf. Sava", în anul 1927. Publicații în care au fost incluse articole semnate de : "Cronica", "Facla", "Viața literară" and "Reporter" și "Reporter", iar după lovitura de stat de la 23 august 1944, a publicat în "România literară, "Luceafărul și "Tribuna. In anul 1931, a fondat revista "XY.Literatură și artă", cu colaborările lui N. Crevedia, Ilarie Voronca, Andrei Tudor
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
avut loc în revista Liceului "Sf. Sava", în anul 1927. Publicații în care au fost incluse articole semnate de : "Cronica", "Facla", "Viața literară" and "Reporter" și "Reporter", iar după lovitura de stat de la 23 august 1944, a publicat în "România literară, "Luceafărul și "Tribuna. In anul 1931, a fondat revista "XY.Literatură și artă", cu colaborările lui N. Crevedia, Ilarie Voronca, Andrei Tudor, Mircea Streinul, Vasile Voiculescu, Anton Holban, T.T. Braniște, cu eseuri de C. Noica și V. Bârna, cu cronici
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
Luceafărul și "Tribuna. In anul 1931, a fondat revista "XY.Literatură și artă", cu colaborările lui N. Crevedia, Ilarie Voronca, Andrei Tudor, Mircea Streinul, Vasile Voiculescu, Anton Holban, T.T. Braniște, cu eseuri de C. Noica și V. Bârna, cu cronici literare de Oct. Șuluțiu. Acest lucru a fost urmat în 1933 de "Herald", un buletin literar editat împreună cu Miron Suru. Au contribuit la această din urmă publicație: [Eugène Ionesco]], Eugen Jebeleanu, Emil Botta, Vasile Voiculescu și Anton Holban. Între 1931-1932, Neagu
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
lui N. Crevedia, Ilarie Voronca, Andrei Tudor, Mircea Streinul, Vasile Voiculescu, Anton Holban, T.T. Braniște, cu eseuri de C. Noica și V. Bârna, cu cronici literare de Oct. Șuluțiu. Acest lucru a fost urmat în 1933 de "Herald", un buletin literar editat împreună cu Miron Suru. Au contribuit la această din urmă publicație: [Eugène Ionesco]], Eugen Jebeleanu, Emil Botta, Vasile Voiculescu și Anton Holban. Între 1931-1932, Neagu Rădulescu frecventează Cenaclul Sburătorul, citește proze și prezintă caricaturile tuturor participanților. Este remarcat de Eugen
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
au crescut" (1943). El a publicat, de asemenea, albume de caricaturi și cărți pentru copii. "Turnul Babel", care a apărut în 1940 și a ajuns la o a treia ediție din 1946, descrie în mod plăcut o panoramă a lumii literare, la sfârșitul perioadei interbelice. Comentariul și ilustrațiile provin dintr-un autor care a frecventat cafenele literare, un umorist cu tendințe lirice și evocatoare.
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
Babel", care a apărut în 1940 și a ajuns la o a treia ediție din 1946, descrie în mod plăcut o panoramă a lumii literare, la sfârșitul perioadei interbelice. Comentariul și ilustrațiile provin dintr-un autor care a frecventat cafenele literare, un umorist cu tendințe lirice și evocatoare.
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
Frank O'Neal, B. Tobey, Pete Wyma și Bill Yates. Revista a publicat serialul de benzi desenate "Hazel" al lui Ted Key din 1943 până în 1969. Fiecare număr conținea mai multe povestiri originale și includea adesea capitole ale unor foiletoane literare ce apăreau în numere succesive. Cele mai multe opere de ficțiune au fost scrise pentru marea masă a cititorilor de scriitori populari, dar au publicat aici și scriitori valoroși. Paginile de început ale povestirilor conțineau desene realizate de ilustratorii revistei. "Post" a
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
sub epitetul Modern Pythagorean. A fost un secret că Charles Whibley a contribuit anonim la revistă cu Musings without Methods timp de peste douăzeci și cinci de ani. T. S. Eliot le-a descris ca fiind „cele mai bine susținute bucăți de jurnalism literar de care știu eu, în vremurile recente”. În romanul polițist (1931) de Dorothy Sayers procurorul scoțian ce lucra cu lordul Peter Wimsey este menționat ca citind „cel mai recent număr al Blackwood”, în timp ce au petrecut câteva ore plictisitoare de noapte
Blackwood's Magazine () [Corola-website/Science/336401_a_337730]
-
(în română: Revista celor două lumi) este o revistă literară și de afaceri culturale în limba franceză care a fost publicată, lunar, la Paris din 1829. Potrivit site-ului sau, ea este astăzi „un loc pentru dezbateri și dialoguri între națiuni, discipline și culturi, despre cele mai importante subiecte din
Revue des deux Mondes () [Corola-website/Science/336407_a_337736]
-
doilea război”. Atmosfera războiului și unele episoade și tipuri umane erau deja formulate în mintea scriitorului, dar linia centrală a romanului s-a cristalizat abia după conștientizarea sacrificiului inutil al generației sale, mărturisea autorul într-un interviu publicat în "Adevărul literar și artistic", nr. 30, 11 august 1929. Istoricul literar Mihai Gafița plasează scrierea acestui roman în verile anilor 1923, 1924 și 1925 („trei vacanțe de vară, câte două luni”, potrivit mărturisirilor autorului). Cezar Petrescu a început să lucreze la acest
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
umane erau deja formulate în mintea scriitorului, dar linia centrală a romanului s-a cristalizat abia după conștientizarea sacrificiului inutil al generației sale, mărturisea autorul într-un interviu publicat în "Adevărul literar și artistic", nr. 30, 11 august 1929. Istoricul literar Mihai Gafița plasează scrierea acestui roman în verile anilor 1923, 1924 și 1925 („trei vacanțe de vară, câte două luni”, potrivit mărturisirilor autorului). Cezar Petrescu a început să lucreze la acest roman în vara anului 1923, după încheierea unei perioade
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
și "Omul din vis" (1925); trei nuvele din volumul său de debut („Prietenul meu Jan”, „Întoarcerea eroului” și „Lângă o piatră veche de hotar”) schițaseră decepția postbelică trăită de participanții la război, această perspectivă fiind prezentă și în unele anchete literare, mărturisiri în presă etc. Cezar Petrescu nu fusese niciodată pe front, fiind reformat medical din cauza faptului că era bolnav de tuberculoză ganglionară (se îmbolnăvise în 1913, pe când era student la Iași în anul II de facultate), iar reprezentările războiului din
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]