192,981 matches
-
1863. Între timp, Verga a activat în Gardă Națională din Cătănia (1860-1864), după care a călătorit la Florența de mai multe ori, stabilindu-se acolo în 1869. S-a mutat la Milano în 1872, unde a dezvoltat o nouă abordare literară, caracterizată prin utilizarea dialogului în definirea personajelor, realizând cele mai importante lucrări. Volumul de povestiri "Vită dei câmpi" ("Viața la țară", 1880) cuprindea printre altele "„Fantasticheria”" („Visarea cu ochii deschiși”), "„La Lupă”" („Lupoaica”), "„Pentolaccia”" („Jucăria”) și "Rosso Malpelo", povestiri despre
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
a adaptat-o pentru teatru și care a reprezentat mai tarziu sursă de inspirație pentru mai multe librete de operă, inclusiv "Cavalleria rusticana" a lui Mascagni și "Mala Pasqua!" a lui Gastaldon. Povestirea "„Malaria”" a fost una dintre primele reprezentări literare ale malariei. El a început să lucreze apoi la o serie proiectată de cinci române, din care a finalizat doar două, "Familia Malavoglia" și "Mastro-don Gesualdo" (1889), cea de-a doua fiind ultima să scriere importantă a carierei sale literare
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
literare ale malariei. El a început să lucreze apoi la o serie proiectată de cinci române, din care a finalizat doar două, "Familia Malavoglia" și "Mastro-don Gesualdo" (1889), cea de-a doua fiind ultima să scriere importantă a carierei sale literare. Ambele române sunt considerate capodopere. În 1894 Verga s-a mutat înapoi la Cătănia, în casa în care a trăit pe când era copil. În 1920 a fost numit senator al Regatului "(Senatore del Regno)" pe viață "(ad vitam)". El a
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
sale vieți. După pensionarea lui Grahame, ei s-au întors la Cookham unde locuise în copilărie și au trăit în clădirea Mayfield, unde se află astăzi Școala Pregătitoare Herries, transformându-și poveștile spuse înainte de culcare lui Alastair în capodopera sa literară. Alastair s-a sinucis în cele din urmă pe o șină de cale ferată în timp ce era student la Universitatea Oxford, cu două zile înainte de a împlini vârsta de 20 de ani, la 7 mai 1920. Din respect pentru Grahame, decesul
Kenneth Grahame () [Corola-website/Science/336920_a_338249]
-
Lev Natanovici Lunț (în ; 2 mai 1901 - 10 mai 1924) a fost un scriitor, dramaturg, critic, traducător și eseist evreu rus. El a fost membru al grupului literar Frații Serapion. Lunț s-a născut în Sankt Petersburg, capitala Imperiului Rus, într-o familie bogată de evrei, pe 2 mai 1901. Tatăl său era farmacist și negustor de dispozitive optice. Lev a primit în copilărie o educație specific evreiască
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
ani, în timpul Revoluției Ruse și a Războiului Civil. El a fost imediat observat de publicul cititor, iar eseurile, proza de ficțiune și piesele de teatru scrise de el l-au transformat într-o celebritate la începutul anilor 1920. Talentul său literar a fost lăudat de Maxim Gorki și de Evgheni Zamiatin, scriitori de marcă ai acelei epoci. Lunț a devenit membru al Fraților Serapion, un grup literar al scriitorilor din Petrograd, având un rol important în fondarea grupului și cristalizarea ideilor
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
de el l-au transformat într-o celebritate la începutul anilor 1920. Talentul său literar a fost lăudat de Maxim Gorki și de Evgheni Zamiatin, scriitori de marcă ai acelei epoci. Lunț a devenit membru al Fraților Serapion, un grup literar al scriitorilor din Petrograd, având un rol important în fondarea grupului și cristalizarea ideilor sale. Grupul îi includea, printre alții, pe Mihail Zoșcenko și Veniamin Kaverin (care vor deveni ulterior autori extrem de prolifici ai literaturii sovietice), precum și multe alte personalități
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
Zoșcenko și Veniamin Kaverin (care vor deveni ulterior autori extrem de prolifici ai literaturii sovietice), precum și multe alte personalități. Lunț a propus ca grupul să poarte această denumire după volumul de povestiri "Frăția Serapion "al lui E. T. A. Hoffmann. Eroii literari ai lui Hoffmann, pustnicul Serapion și frații lui, erau propuși de Lunț ca un model de mântuire existent în literatură. El a scris, de asemenea, articolul " De ce suntem Frații Serapion" în 1921, care a devenit într-un mod oarecum neașteptat
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
lui Hoffmann, pustnicul Serapion și frații lui, erau propuși de Lunț ca un model de mântuire existent în literatură. El a scris, de asemenea, articolul " De ce suntem Frații Serapion" în 1921, care a devenit într-un mod oarecum neașteptat manifestul literar al grupul. Articolul era critic față de realitățile noului stat socialist post-revoluționar RSFSR. Publicarea sa a atras o critică oficială, căreia Lunț i-a răspuns în eseul "Despre critică și ideologie". Ulterior, el a scris un al doilea manifest al grupului
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
este pseudonimul englezesc al lui Dmitri Petrovici Sviatopolk-Mirski (în ), cunoscut adesea sub numele de Prințul Mirsky ( - c. 7 iunie 1939), un istoric politic și literar rus care a promovat cunoașterea și traducerea literaturii ruse în Marea Britanie și a literaturii engleze în Uniunea Sovietică. El s-a născut în Gubernia Harkov și a murit în apropiere de Magadan. Născut ca prințul Dimitri Petrovici Sviatopolk-Mirski, descendent din
D. S. Mirsky () [Corola-website/Science/336932_a_338261]
-
Mirski în țara sa natală nu este una precis stabilită. Korney Chukovsky a realizat un portret plin de viață al lui Mirski într-o însemnare din 27 ianuarie 1935 din jurnalul său: L-am plăcut enorm: vasta erudiție, sinceritatea, talentul literar, barba ridicolă și chelia ridicolă, costumul care, deși făcut în Anglia, îi atârna pe el, ponosit și ros, modul în care scotea sunetul simpatic ee-ee-ee (ca țipătul gutural al unui purcel) după fiecare propoziție pe care o rosteai — era atât
D. S. Mirsky () [Corola-website/Science/336932_a_338261]
-
Tamra o asociația Ibn Haldun care promoveaza îmbunătățirea studiului istoriei arabilor în școlile israeliene. În oraș a luat ființă și o filială a Universității Deschise. Centrul „Sheih Zaki Diab” finanțează o mare parte din activitățile culturale din localitate - conferințe, seminarii literare, seri de poezie, un teatru de tineret, cursuri de limbi străine și de arte etc., un centru pentru elevii dotați, care este frecventat și de elevi din localităti din împrejurimi - Kabul, Kfar Yasif, Sheih Danun și Acra. În oraș există
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
bibliofili. Ca prieten al scriitorilor, Ioan V. Socec a găzduit în localul librăriei sale ședințele Societății Junimea, după mutarea acesteia de la Iași la București, în 1885. De asemenea, a tipărit și a subvenționat cu începere din același an revista „Convorbiri literare”. În anul 1873, Ioan V. Socec a fost premiat pentru realizările sale cu medalia de aur a Expoziției din Viena, iar casa de editură înființată de acest harnic și priceput întreprinzător român a primit două medalii de aur și Marele
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
(n. 13 octombrie 1963, Timișoara) este o eseistă și critică literară română. Este stabilită în Luxemburg, publicând articole, eseuri și cărți în limbile română și franceză. Este fiica prozatorului și criticului literar Livius Ciocârlie și al prof. univ. Constanța (n. Bălan). A absolvit Liceul „C. Diaconovici Loga” din Timișoara, apoi Facultatea
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
(n. 13 octombrie 1963, Timișoara) este o eseistă și critică literară română. Este stabilită în Luxemburg, publicând articole, eseuri și cărți în limbile română și franceză. Este fiica prozatorului și criticului literar Livius Ciocârlie și al prof. univ. Constanța (n. Bălan). A absolvit Liceul „C. Diaconovici Loga” din Timișoara, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1986). A lucrat ca profesoară de limba română la Slobozia și Timișoara
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
în Belgia în 1991, iar apoi în Luxemburg. Este profesor de limba franceză la Alianța Franceză din Luxemburg și profesor de limba română la Parlamentul European și la Curtea Europeană de Justiție, lucrând în paralel ca redactor-șef al suplimentului literar Livres-Bücher al cotidianului "Tageblatt". Coordonează colecția «Afinități» a editurii Phi din Luxemburg. Începând din 1995 se ocupă de organizarea Zilelor literare de la Mondorf (Luxemburg). Colaborează, de asemenea, la "Radio socio-culturelle Luxembourg" și la săptămânalul francofon "Le Jeudi" din Luxemburg. este
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
limba română la Parlamentul European și la Curtea Europeană de Justiție, lucrând în paralel ca redactor-șef al suplimentului literar Livres-Bücher al cotidianului "Tageblatt". Coordonează colecția «Afinități» a editurii Phi din Luxemburg. Începând din 1995 se ocupă de organizarea Zilelor literare de la Mondorf (Luxemburg). Colaborează, de asemenea, la "Radio socio-culturelle Luxembourg" și la săptămânalul francofon "Le Jeudi" din Luxemburg. este membra a Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din Luxemburg (Lëtzebuerger Schrëftstellerverband). A debutat în revista "România literară" (nr.
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
Zilelor literare de la Mondorf (Luxemburg). Colaborează, de asemenea, la "Radio socio-culturelle Luxembourg" și la săptămânalul francofon "Le Jeudi" din Luxemburg. este membra a Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din Luxemburg (Lëtzebuerger Schrëftstellerverband). A debutat în revista "România literară" (nr. 45/1985) cu un articol despre proza lui Mihail Sadoveanu. Colaborează la reviste din România și din străinătate: "România literară", "Viața românească", "Euresis - Cahiers Roumains d'Études Littèraires", "Revista de istorie și teorie literară", "Limbă și literatură" (București), "Orizont
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
membra a Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din Luxemburg (Lëtzebuerger Schrëftstellerverband). A debutat în revista "România literară" (nr. 45/1985) cu un articol despre proza lui Mihail Sadoveanu. Colaborează la reviste din România și din străinătate: "România literară", "Viața românească", "Euresis - Cahiers Roumains d'Études Littèraires", "Revista de istorie și teorie literară", "Limbă și literatură" (București), "Orizont" (Timișoara), "Nouveaux cahiers de l’Est" (Paris), "Revue littéraire / Léo Scheer" (Paris), "Lëtzebuerger Land", "Cahiers luxembourgeois", "Le Jeudi" (Luxemburg) etc. Publică
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
A debutat în revista "România literară" (nr. 45/1985) cu un articol despre proza lui Mihail Sadoveanu. Colaborează la reviste din România și din străinătate: "România literară", "Viața românească", "Euresis - Cahiers Roumains d'Études Littèraires", "Revista de istorie și teorie literară", "Limbă și literatură" (București), "Orizont" (Timișoara), "Nouveaux cahiers de l’Est" (Paris), "Revue littéraire / Léo Scheer" (Paris), "Lëtzebuerger Land", "Cahiers luxembourgeois", "Le Jeudi" (Luxemburg) etc. Publică eseuri și articole de critică literară în limbile română și franceză. Volumul de eseuri
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
d'Études Littèraires", "Revista de istorie și teorie literară", "Limbă și literatură" (București), "Orizont" (Timișoara), "Nouveaux cahiers de l’Est" (Paris), "Revue littéraire / Léo Scheer" (Paris), "Lëtzebuerger Land", "Cahiers luxembourgeois", "Le Jeudi" (Luxemburg) etc. Publică eseuri și articole de critică literară în limbile română și franceză. Volumul de eseuri de debut "Pragmatica personajului" (1992) a obținut Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat volume de eseuri pe teme literare în limba română: "Fals tratat de disperare" (1995
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
Luxemburg) etc. Publică eseuri și articole de critică literară în limbile română și franceză. Volumul de eseuri de debut "Pragmatica personajului" (1992) a obținut Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat volume de eseuri pe teme literare în limba română: "Fals tratat de disperare" (1995, Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor), "Femei în fața oglinzii" (1998), " În căutarea centrului pierdut" (2011, Premiul revistei "Observator Cultural"), "Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției" (2013) și în limba franceză
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
din cărțile lor. Autoarea prezintă tentațiile și capcanele acestor experiențe interculturale, uneori grotești, ce pot transforma inspirația scriitorilor în inhibiție. Volumul "Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției" (2013), nominalizat la Premiile revistei "Observator cultural", ediția 2014, secțiunea „Critică literară/ Istorie literară/ Teorie literară”, conține eseuri de literatură comparată ce realizează o incursiune erotico-exotică în operele unor scriitori români (Liviu Rebreanu, Gib I. Mihăescu, Mircea Eliade, Ștefan Bănulescu) și străini (Danilo Kiš, Ismail Kadare, Ivo Andrić, Milan Kundera, Péter Esterházy
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
lor. Autoarea prezintă tentațiile și capcanele acestor experiențe interculturale, uneori grotești, ce pot transforma inspirația scriitorilor în inhibiție. Volumul "Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției" (2013), nominalizat la Premiile revistei "Observator cultural", ediția 2014, secțiunea „Critică literară/ Istorie literară/ Teorie literară”, conține eseuri de literatură comparată ce realizează o incursiune erotico-exotică în operele unor scriitori români (Liviu Rebreanu, Gib I. Mihăescu, Mircea Eliade, Ștefan Bănulescu) și străini (Danilo Kiš, Ismail Kadare, Ivo Andrić, Milan Kundera, Péter Esterházy, Constantin P.
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
prezintă tentațiile și capcanele acestor experiențe interculturale, uneori grotești, ce pot transforma inspirația scriitorilor în inhibiție. Volumul "Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției" (2013), nominalizat la Premiile revistei "Observator cultural", ediția 2014, secțiunea „Critică literară/ Istorie literară/ Teorie literară”, conține eseuri de literatură comparată ce realizează o incursiune erotico-exotică în operele unor scriitori români (Liviu Rebreanu, Gib I. Mihăescu, Mircea Eliade, Ștefan Bănulescu) și străini (Danilo Kiš, Ismail Kadare, Ivo Andrić, Milan Kundera, Péter Esterházy, Constantin P. Kavafis, Jaroslav
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]