3,598 matches
-
cuvinte fără număr Și, fie vorbe bune sau fie vorbe rele, Totuna mi-i, totuna, m-am îndrăgit în ele, Tu leneș-visătoareo cu amăgeli cochete, Reped zâmbiri și lacrimi privirile-ți șirete Acuma-s îndărătnici, acuma-mi imputează, Acuma mă îmbată c-o clară, dreaptă rază, Căci miere veninoasă e-n caldul tău răsuflet Fii rea, fii bună... oricum... eu te iubesc din suflet. Te las pentru o clipă... [VERENA] Nu! Nu vreau să te duci... Ei, du-te, fugi de-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voi să scurtez calea a morții triste, rece, Voi să petrec cum ziua surâde și petrece Fără ca să-și dea seama, olimpica regină, De ce petrece-n lume frumoasă și senină. Nu știu la ce simt Vodă, nu știu de ce trăiesc, Îmbăt suflarea-mi caldă, urăsc, visez, iubesc. O, viața e-o amară... e-o dulce nebunie Ce zboară fără țintă, ce trece și nu știe. Când moartea te trezește din visul cel plăcut Bagi prea târziu de seamă că viața a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voi să scurtez calea a morții triste, rece, Voi să petrec cum ziua surâde și petrece, Fără ca să-și dea seama, olimpica regină, De ce petrece-n lume frumoasă și senină. Nu știu la ce sânt Vodă! Nu știu de ce trăiesc, Îmbăt suflarea-mi caldă, urăsc, visez, iubesc! (miș[care] Arb[ore]) O viață e-o amară... e-o dulce nebunie Ce zboară fără țintă, ce trece și nu știe, Când moartea te trezește din visul cel plăcut Bagi prea târziu de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i tristă, lungă, rece, Nesimțită-n noapte trece. Ca un vis urât și rău... Ce se strecură mereu! Trece searbăda viață, O -nnorată dimineață Înecată-n tristă ceață. Dar eu voi s-o luminez, Sufletul să mi-l turbez, Să-mbăt sufletul din mine; Să-mi scald gîndurile-n bine, Să strig marelui cupar: Toarnă-mi ziuă în pahar Să-nec inima-mi din sin, Sufletul să-mi însenin. Vinul e lumină vie Care inima învie, Ochiul arde, sânul crește, Inima ți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nori - Dar astfel ești mai frumoasă, Ești ca steaua cea senină Ce-și îneacă-a ei lumină În seninul unei mări. O, astfel pierdută-n raze, O, icoană-a frumuseței, Albă floare-a tinereței, Fiica mea, copilu meu, Las' să-mbăt slaba-mi privire În angelica ta față, Las' să sorb nouă viață Din adânc, din ochiul tău, Dulce îngere de pază, Cu aripa ta de raze TU lumini orbitu-mi trai. {EminescuOpVIII 188} Tu ești ziuă, eu sânt noapte, Tu ești
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stele-eterne ce-n ceruri ard Cu raze de-aur. Cântă dar, cântă, tânăr poet, Mîn-a ta liră, Lumea ascultă gîndu-ți profet: (încet Marea se miră! MUREȘANU (cu foc) În ocean de flăcări gândirea mea se scaldă Și sufletu-mi se-mbată d-o primăvară caldă Și-un cântec trece aspru prin visele-mi de jar Cum vântul trece-n freamăt prin codrii de stejar... Să cânt cum leul rage?... Să cînt!.. Zdrobita liră! {EminescuOpVIII 264} Din coardele-n rugină odat-ncă respiră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Un geniu rău? O, nu e! De s-ar coborî cerul aceasta să mi-o spuie, De-ar spune-o dânsa însăși eu totuși nu o cred: Aș crede că mă-nșală spre-a stinge-ncet, încet, Omorîtoare-iubire ce sufletu-mi îmbată. De-ai ști tu cum privirii-mi cerească se arată, Cât e de dulce chipu-i... atunci n-ai putea spune C-un geniu infernal e acea sântă minune. Când ca un vis argenteu plutește blonda lună Și noaptea-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
313} VARIANTĂ 2284 [REGINA] A, cavalere! Flutur tu ești pe lângă soare, Desfășuri frumusețea-ți cu aripi sclipitoare Pe lîngă-acea coroană ce țara luminează. Și nu te temi tu oare [.......................... ]? Cum el e-o corăbioară de lustre și colori, Ți-a îmbătat viața cu-avere și onori. Păcat! Neînvingibil ai fost - și o minciună, O singură-nșelare [...................................................... ] [CAVALERUL] L-am întrecut cu calu-mi. L-am slobozit din frâie, Zbura ca și când nara-i ar fi simțit pustie... Și am ajuns... [REGINA] A
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
COMEDII A. FRAGMENTE NEAFILIABILE 1 a 2255 - Mă mojicule, de unde dracu ieșiși și tu prin București mă, ei al dracului! - Cum mai petreci tu, bețivule! - Ce mai faci, frate-meu. b 2255 aci-n birturi naționale găsești cât [să] te-mbeți pe naționale, de nu vezi cu ochii pîn-a doua [zi]. c 2255 oriunde-i vedea că nu iese fum de la bucătărie să știi că șede un boier, ei mănâncă de la Hugues. d 2255 ti! da' prost mai ești, Ioane! e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mi sleiau puterea vieții secând inima din mine, Dar acum în răsfățare, în trufie și în bine Eu m-am tolănit. O dulce trândăvie moleșită Lîngezi a mea gândire pân-la starea fericită De tâmpire. Iar încolo, la solemnele ospețe Mă-mbătai din vase de-aur ca s-alung a mea tristețe; Mă culcai pe-un pat de fildeș ce-l trimise Orientul, {EminescuOpVIII 454} Beat de-amor și fericire am putut în tot momentul Să-ngenunchi cum îngenunche persianul la lumină, Înaintea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lume sunt. Urmată de-o fanatică mulțime Ce se grămădea în cale-ți, bucuria să-ți esprime, Să te-admire... înlăuntrul astei inimi încă sterpe Toate poftele-și iviră a lor capete de șerpe. Strălucire răsărită de prin lumi necunoscute Îmbăta a mea vedere și, cu mințile pierdute, Îmi părea cumcă o mare de lumină, de miroase Și de dulce încîntare varsă raze călduroase Împrejurul litierei. Frumusețea ta cea mare, Sigură de biruință, mândră, era orbitoare Mistuind împrotivirea ca a soarelui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Acum mă simțeam și mai slab decât înainte; pe urmă toate închieturile mă durea; vrui să trag covorul ca să mă acopăr și n-avui putere. O altă slugă îmi aduse cafea, ciubuc și dulceață; pe urmă mă lăsă să mă îmbăt de miroase și de fumul tutunului. Petrecui astfel, aromind, o jumătate de ceas între somn și privighere, pierdut în niște rătăcite meditații ale unei beții dezmierdoase, cercând un simțământ de o fericire oarecare necunoscută, într-o adevărată nepăsare despre lucrurile
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bună ; Beau de-a rândul și cinsteau Și frumos se-nveseleau (13, p. 26). în alte variante, excesele sunt și mai evidente. Sf. Ion se „libovește” într-un „pat mândru frumos” (14, p. 45) sau/și bea vin până se îmbată : Of, Ioane, Sfânt Ioane, Tu de vin te-ai îmbătat. Sfântul Petru, paznicul raiului, adoarme „în post”, în timp ce Dumnezeu „trage” un „danț” cu îngerii : Joacă-o horă de îngeri, Dar danțul cine mi-l trage ? ’l trage bunul Dumnezeu (14
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-nveseleau (13, p. 26). în alte variante, excesele sunt și mai evidente. Sf. Ion se „libovește” într-un „pat mândru frumos” (14, p. 45) sau/și bea vin până se îmbată : Of, Ioane, Sfânt Ioane, Tu de vin te-ai îmbătat. Sfântul Petru, paznicul raiului, adoarme „în post”, în timp ce Dumnezeu „trage” un „danț” cu îngerii : Joacă-o horă de îngeri, Dar danțul cine mi-l trage ? ’l trage bunul Dumnezeu (14, p. 59). Omul pare să-și „construiască” un model divin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
măsuri polițienești și administrative pentru a interzice sărbătoarea sau pentru a-i limita amploarea. Astfel, într-un ordin al vicecomitelui din Deva, trimis în 1783 protopretorului din Silvașul de Sus (Hunedoara), se menționa obiceiul colindătorilor cu turca de a se îmbăta, provocând bătăi și omoruri. Ordinul stipula interzicerea datinii, colindatul fiind permis numai dacă primarul împreună cu șapte bătrâni ai comu- nității garantau că nu se vor produce scandaluri (17, p. 254). Mărturii similare ne parvin și din secolul al XIX-lea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stăpânul Beau bere împreună (48, p. 342 ; vezi și 50, p. 58). Revenind la colinda comentată, voi încerca să arăt în conti nuare că „lumea pe dos”, sugerată în primele versuri (Dumnezeu chefuiește și dansează cu îngerii, Sf. Ion se îmbată și se „libovește”, Sf. Petru adoarme etc.), nu este decât un preludiu al Haosului. Un preludiu care prevestește și pregătește regresiunea totală a Cosmosului în Haos. Mai mult decât atât, pare a fi vorba de o dezordine voită, conștientă, ca și cum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și-au părăsit posturile pentru a chefui și l-au lăsat singur : „Stați, Doamne, și ospătați/ [...] Sfinții din Rai au plecat,/ Singur pe min’ m-au lăsat” (6, p. 115) ; sau „Of, Ioane, Sfânt Ioane,/ Tu de vin te-ai îmbătat/ Și din rai tot a prădat” (14, p. 62) ; sau „Măi Ioane, Sfânt Ioane/ Dar tu stai și veselești,/ Dar de rai nu te gândești” (14, p. 48) ; sau „Tu șezi, Doamne, și prânzești/ Și raiul nu ți-l grijești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
47, p. 73). în unele variante, Antofiță e obligat să-l narcotizeze pe vătaful Vioară cu vin dres cu opium („Paharul cu vin umplea,/ Cu afion l-împlinia,/ Și da lui tat-so de bea” ; cf. 63, p. 298) sau să-și îmbete ortacii (43, p. 264) pentru a le învinge frica. în vechiul mit germanic al înfruntării dintre Beowulf și balaur, însoțitorii eroului, „cuprinși de o groază sălbatică” și „temându-se pentru propria lor viață”, o rup la fugă în timpul luptei. Același
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arca în secret (obligat de Dumnezeu). În timp ce lucrează, se taie la o mână. Din sângele scurs pe pământ crește călinul. Personaj inedit în economia mitului, Diavolul simte că se pregătește ceva și o convinge pe nevasta lui Noe să-l îmbete și să-l tragă de limbă pe acesta. Nevrând să mai scape cineva în urma potopului (regresiunea totală în Haos fiind o dorință firească a unei întrupări a acestuia), Diavolul - după ce află unde și ce face Noe - dezmembrează arca atunci când e
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
XIX- lea (62, pp. 102, 244). În aceeași epocă, Baudelaire admitea că cele două specii vegetale, „cânepa euro- peană” („franțuzească” o numea poetul) și „cânepa indiană”, fac parte din aceeași familie, dar că sunt diferite. Și „cânepa franțu- zească” îl îmbată pe secerător, provocându-i reverii involuntare, dar „este improprie transformării în hașiș”, chiar și „după expe- riențe repetate”, scrie cu năduf nedisimulat Baudelaire. În schimb, 437Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean continuă poetul, „hașișul sau cânepa indiană [...] posedă pro prietăți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
abur pe cari le întrebuințează încă și azi rușii, producând abureala prin turnare de apă pe petre roșite în foc, iar pe de altă parte, afumarea cu fructul [= semințele] unei plante, pe care [...] o aruncau în foc spre a se îmbăta din fumul ei [...] Acea plantă ar fi dară chiar cânepa, kannabis, ce cresce, și de sineși și semănată, în Sciția (68). Vasile Pârvan a considerat că sciții la care se referă Herodot erau de fapt „geto-sciți”. Într-adevăr, în zona
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Se mai zice că ei [masageții] ar fi descoperit și un pom purtător de niște fructe pe care - după ce se strâng laolaltă pe ginți și aprind un foc mare în jurul căruia se așază - le aruncă în jar și apoi se îmbată criță de mireasma lor, așa cum se îmbată elenii cu vin, însă numai trăgând pe nări mirosul [= fumul] răspândit din fructul care arde aruncat pe jăratic ; cu cât aruncă mai multe asemenea fructe, cu atât se îmbată mai tare, până când, sculându
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi descoperit și un pom purtător de niște fructe pe care - după ce se strâng laolaltă pe ginți și aprind un foc mare în jurul căruia se așază - le aruncă în jar și apoi se îmbată criță de mireasma lor, așa cum se îmbată elenii cu vin, însă numai trăgând pe nări mirosul [= fumul] răspândit din fructul care arde aruncat pe jăratic ; cu cât aruncă mai multe asemenea fructe, cu atât se îmbată mai tare, până când, sculându-se în picioare, se apucă de dănțuit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
jar și apoi se îmbată criță de mireasma lor, așa cum se îmbată elenii cu vin, însă numai trăgând pe nări mirosul [= fumul] răspândit din fructul care arde aruncat pe jăratic ; cu cât aruncă mai multe asemenea fructe, cu atât se îmbată mai tare, până când, sculându-se în picioare, se apucă de dănțuit și de cântat. Așa se spune c-ar fi felul lor de trai (Istorii, I, 202). De data aceasta, Herodot nu menționează vreun context magico- -ritual, ceea ce nu înseamnă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a preluat în mod cvasi-parodic acest obicei, foarte probabil chiar de la Herodot. Eroul său din satira Istoria adevărată - unul dintre primii selenauți imaginați de oameni - povestește moravurile locuitorilor de pe Lună. „Seleniții [...], așezându-se în jurul focului ca în jurul unei mese”, se îmbată inhalând fumul degajat nu de plante narcotice, ci de broaște psihotrope : „[Seleniții] sorb fumul care se ridică din broaște și petrec”. Mai mult decât atât, Lucian imaginează un fel de alambic avant la lettre, în care „seleniții” distilează o poțiune
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]