2,256 matches
-
dintr-un set de ședințe săptămânale, fiecare ședință (de aprox. 1,5 ore) având trei părți: 1) revederea și împărtășirea practicilor din săptămâna precedentă (are loc o evaluare a modului în care au fost înțelese cunoștințele din ședința anterioară , experiența împărtășirii sentimentelor are mare impact asupra părinților); 2) prezentarea unei noi activități (prezentarea unor materiale și implicarea părinților prin întrebări, pentru a-i antrena în discuții, pentru a afla cum reacționează copiii lor în unele situații); 3) discutarea cu fiecare părinte
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
Moldova. Pământul, soarele și o amenii care l-au slujit i-au pus un temeinic soclu coroanei sale - una de „domnitor peste vinuri” De aceea vinul de Cot nari se cere, cred, băut boierește, cu prieteni adevărați, ca o laică împărtășire aducătoare de gânduri nutrite numai din bine și din f rumos.” N. STEINHARDT Se naște la 29 iulie 1912 în comuna Pantelimon de lângă București, Nicu-Aurelian Steinhardt, într o familie evreiască. Tatăl său, inginerul și arhitectul Oscar Stei nhardt, era directorul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
asupra distribuției cunoașterii controlate de indivizi. Brandon și Hollingshead (2004) abordează problema sistemelor de memorie transactivă (transactive memory system) în termeni de precizie (gradul în care percepțiile membrilor unui grup cu privire la expertiza celorlalți în realizarea unei sarcini sunt corecte ) și împărtășire (gradul în care membrii unui grup au în comun anumite reprezentări). Borgatti și Cross (2003) consideră că o cerință de bază pe care trebuie să o satisfacă orice sistem distributiv al cunoașterii și expertizei este de a ști unde se
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
umană se efectuează în sisteme și limbaje complexe în principal prin simboluri verbale. Prin comunicarea umană se operează „schimburile de semnificații”. Comunicarea umană, conversația constă în transmisia și schimbul de informații între persoane, în circulația de impresii și comenzi, în împărtășirea unor stări afective, de decizii raționale și judecăți de valoare. Conversația stă la baza formării limbii și a conștiinței umane, fiecare persoană este influențată pe de o parte de ce recepționează din jur, iar pe de altă parte de efectele pe
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
O mare bucurie ratată. Am ajuns ca multele bucurii mărunte să ia locul celor câteva uriașe... Iubire pământească - iubire cerească. Iubire învolburată - iubire senină. Iubire clocotitoare - iubire liniștitoare. Pământ și cer. Învolburare și seninătate. Clocot și liniște. Fericire și lumină. Împărtășire. Pare că - între altele - calculatorul a înlesnit birocratizarea societății. Cred că cel mai important moment în existența Universului este nașterea unui om. Posibile concluzii Între numeroasele și diversele probleme ale educației, autoeducația merită o atenție (mult) mai mare. Ea se
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
să fie facut copilul cât mai "vizibil". Trebuie să se investească în stabilirea unei relații cu el. Doar atunci se va putea ajuta legat de sentimentele și percepția sa asupra maltratării și a investigațiilor. Comunicare empatiei și înțelegerii face posibilă împărtășirea durerii copilului și sprijinirea lui. 2.4. Observarea copilului în interacțiunea cu părinții, cu alți copii și cu alți adulți Observarea interacțiunii dintre părinți și copii Observației participative sistematice a interacțiunii dintre părinți și copii în situații de maltratare i
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
noastre, și care merge în sensul lui Vanderveken (1992: 58), menționat la finele cap. 4. Explicație, descriere, narațiune și argumentație nu pot fi definite ca patru acte de discurs primitive (F(p)), ci intermediare între scopul ilocuționar primar și aserțiune (împărtășirea unei credințe sau a unei cunoașteri) și scopul ultim al actului asertiv (a convinge pe cineva să facă ceva). Formula următoare este o reprezentare a faptului că o aserțiune posedă o forță (F) narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă: [F. primară
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe noi, cititorii) invită să împărtășim cu focalizatorul inferențe desprinse din observarea faptelor, asupra lumii evidențelor, despre care știm că nu sînt chiar atît de eficace decît atunci cînd sînt împărtășite, fără știrea noastră. (2001: 142) Obiectivul ultim al unei împărtășiri de credință fiind un scop de acțiune, explicația apare ca un act intermediar între scopul ilocuționar primar al aserțiunii (a împărtăși o credință sau niște cunoștințe) și scopul ultim al actului (a convinge pentru a determina o acțiune). Exemplul T63
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
face două lucruri în același timp: caracterizează un anumit obiect (în cazul de față, zâmbetul anumitor persoane într-un anumit loc), prezentându-l ca pe un exemplar dintr-o clasă pe care o reconstituie. Empatia ia forma înțelegerii culturale, a împărtășirii unui univers de stereotipuri. evocarea unei experiențe personale: aici, centrul deictic este un personaj bine identificat; alegerea demonstrativului provoacă o puternică empatie, cititorul având impresia că poate ajunge la referenți prin conștiința personajului: Înainte s-adoarmă, s-a gândit la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Ioan Pintea. 1994. La Editura Tipomur din Târgu Mureș apare N. Steinhardt, Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuț. 1995. La Editura Biblioteca Apostrof din Cluj-Napoca se publică 6 texte de N. Steinhardt primul fiind Secretul,,Scrisorii pierdute" sub titlul Cartea împărtășirii, o ediție de Ion Vartic. În același an apare, sub îngrijirea lui Ioan Pintea, la Editura Adonai, romanul lui Steinhardt, Călătoria unui fiu risipitor. Marily Le Nyr traduce în franceză Jurnalul fericirii. Le journal de la félicité apare la Editions Arcantere
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
1992), Dăruind vei dobândi (volum de predici, publicat la inițiativa P.S. Justinian Chira, episcop al Maramureșului și Sătmarului, reeditat apoi la Editura Dacia), Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ioan Pintea (1993), N. Steinhardt. Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuț (1994), Cartea împărtășirii (1995), Călătoria unui fiu risipitor (roman apărut în 1995), Drumul către isihie (1999), Caietele de la Rohia I (1999), Dumnezeu în care spui că nu crezi ... (2000), Ispita lecturii (2000). Tot în acest an se va tipări și opera sa științifică
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Jurnalul fericirii, ediția a VII-a, Îngrijire, postfață și note de Virgil Ciomoș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. Steinhardt, Nicolae, Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, Editura Revistei Literatorul, București, 1992 Steinhardt, Nicolae, Cartea împărtășirii, ediție gândită și alcătuită de Ion Vartic, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1995. Steinhardt, Nicolae, În genul lui Cioran, Noica, Eliade ..., cu o postfață de Dan C. Mihăilescu, Editura Humanitas, București, 1996. Steinhardt, Nicolae, Dăruind vei dobândi, ediția a IV-a
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Mărturisire 2, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 34 15 Idem, Ibidem. 16 Idem, Ibidem, pp. 37-38. 17 N. Steinhardt, Ispita lecturii, Editura Dacia, 2000, pp. 42-43 18 Idem, Ibidem, p. 44. 19 Idem, Ibidem, pp. 48-51. 20 N. Steinhardt, Cartea împărtășirii, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1995, pp. 25-33. 21 Demostene Șofron, Convorbire, Steaua, nr. 7, 1986, apud Caietele de la Rohia III. N. Steinhardt în interviuri și corespondență, Editura Helvetica, Baia Mare, 2001, p. 40. 22 N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
anilor '60 ai secolului al XX-lea a devenit celebră în unele cercuri de critici (Fishkin 147). Astfel, ea a reușit ca o carte ce își propunea, asemeni lucrării lui Stephen Crane, An Experiment in Misery, un schimb sau o împărtășire a subiectivităților, nu numai prin observarea de la distanță a modului de viață al "celeilalte jumătăți" obiectivizate, ci și prin încercarea de a o experimenta prin tehnica "detaliului simțit" al lui Trachtenberg. Bineînțeles, prima jumătate a anilor '40 ai secolului al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și-i îndemna, zicând: Mântuiți-vă de acest neam viclean. Deci cei ce au primit cuvântul lui s-au botezat și în ziua aceea s-au adăugat ca la trei mii de suflete. Și stăruiau în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciuni. Și tot sufletul era cuprins de teamă, căci multe minuni și semne se făceau în Ierusalim prin apostoli, și mare frică îi stăpânea pe toți. Iar toți cei ce credeau erau laolaltă și aveau
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
umană se efectuează în sisteme și limbaje complexe în principal prin simboluri verbale. Prin comunicarea umană se operează „schimburile de semnificații”. Comunicarea umană, conversația constă în transmisia și schimbul de informații între persoane, în circulația de impresii și comenzi, în împărtășirea unor stări afective, de decizii raționale și judecăți de valoare. Conversația stă la baza formării limbii și a conștiinței umane, fiecare persoană este influențată pe de o parte de ce recepționează din jur, iar pe de altă parte de efectele pe
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
regla, dirija și remedia conversațiile. Însuși actorii sociali contribuie la instituționalizarea socială a gesturilor permise și interzise (de exemplu, în biserică s-au instituționalizat gesturi precum rugăciunea, plecăciunea, sărutarea icoanelor). Constatăm că, armonizarea și sincronizarea gesturilor ca și în cazul împărtășirii credinței în Dumnezeu prin încrucișarea mâinilor contribuie la stabilirea unității între oameni. Din perspectiva sociologiei moderne, rolul întruchipat de o persoană și contextul spațial, temporal, social sau psihologic al comunicării influențează gestualitatea. O instituționalizare a anumitor gesturi se generalizează sub
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
postmodernă o pedagogie decentrată vizând marginalii care ,,nu înseamnă nici desființarea autorității și nici îndepărtarea profesorului devenit inutil, ci redefinirea autorității ca autoritate co-participativă și accentuarea laturii facilitator-ajutătoare a rolului de profesor"107. Contextul școlar devine scena unor schimburi și împărtășiri care pornesc de la inițiativele, dorințele, convingerile și dilemele elevilor, iar lecțiile sunt orientate și în funcție de curiozitățile și reacțiile elevilor. Remarcăm, astfel, în procesul instructiv-educativ încurajarea spiritului interogativ al elevilor și implicarea acestora în alegerea metodelor de predare-învățare și în stabilirea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acord cu ceea ce aude, ducerea mâinii sub formă de ,,pâlnie" la ureche când vocea elevului este astenică etc. Janet Beavin Bavelas realizează următoarea tipologie a gesturilor interactive: a) gesturi făcute în grabă (delivery gestures), precum indicarea direcției, a adresei, semnalarea împărtășirii unei păreri sau idei comune); b) gesturi ,,de citare" (citing gestures) pentru reglarea feed-back-ului la nivelul receptorului; c) gesturi de căutare (seeking gestures) a ajutorului, a relaționării; d) gesturi de reciprocitate (turn gestures), gesturi prin care se răspunde sau se
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pretextul producerii unei sociabilități specifice prin oferirea oportunității de a deschide o conversație imediată în prezența imaginii (steaguri, logo-uri, icon-uri și diferite alte semne), artele vizuale se caracterizează prin puterea de a provoca empatie și de a permite împărtășirea emoțiilor și reflecțiilor participanților.46 Reconsiderând locul operelor de artă în cadrul sistemului economic, simbolic (de valoare semantică) ori material (de natură mercantilă), care guvernează societatea contemporană, teoreticianul francez afirmă că lucrarea artistică ar reprezenta un interstițiu social, preluând conceptul de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
devenind la fel de "materială" ca și lumea, acționând într-o societate contemporană caracterizată prin diversitate, diferențiere și fragmentare, mai curând decât prin omogenitate 85. Punând în discuție termenul de Kulturkritik, Francis Mulhern sesizează anumite afinități problematice cu disciplina studiilor culturale, respectiv împărtășirea anumitor narațiuni standard, în virtutea aplicării unor pattern-uri ale dorinței lor etico-politice, de la tratarea modernității ca degenerare, ca valorizare a maselor, ca hiperactivitate paradoxală a forțelor inerte din perspectiva "revoltei" multitudinii "pasive", ca decădere sau contaminare a tradiționalului, respectiv a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
1969 a publicației britanice Art-Language: The Journal of Conceptual Art, coordonată de grupul Art & Language, alcătuit din Terry Atkinson, Michael Baldwin, David Bainbridge și Harold Hurrel, îl determină pe Kosuth să devină editorul variantei americane a revistei, pe fondul recunoașterii împărtășirii unei atitudini teoretice cu privire la practica artei. Cu timpul, acestora li se alătură Ian Burn și Mel Ramsden, care inițiaseră The Society for Theoretical Art and Analyses, Philip Pilkington și David Rushton, care conduceau revista Analytical Art, și Charles Harrison, editorul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
creative, cooperarea liberă, care își asumă atât avantajele cât și compromisurile, oferă posibilitatea părăsirii cadrului cooperării în orice moment. Recuperarea sferei publice pe baza unui model decentralizat de participare presupune un gen de alianță temporară care s-ar baza pe împărtășirea unui scop comun 253. La rândul său, Geert Lovink, pornind de la o lectură a cărții lui Paul Virno A Grammar of the Multitude, în care e descrisă "natura producției contemporane", susține că "libera colaborare" ar fi posibilă în condițiile în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prin intermediul computerului, se pot împărtăși perspective personale asupra culturii (prin inter-distribuirea bookmark-urilor electronice) ori asupra relațiilor personale (prin citirea mail-urilor) ori asupra gestionării memoriei (prin utilizarea arhivelor de imagini) ori asupra ideilor și proiectelor (prin accesarea diferitelor tipuri de fișiere). Împărtășirea vieții intelectuale s-ar desfășura, astfel, după modelul similitudinilor creierului cu computerul. Cea de-a doua parte a proiectului "Glasnost", intitulată VOPOS, implică trasarea imaginii unei hărți geografice digitale pe baza identificării poziției exacte a celor doi artiști în mediul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
viitorului cărturar, într-o perioadă istorică destul de tulbure. Studentul abia ieșit din adolescență cultivă cu totală sinceritate și dăruire o prietenie întemeiată pe comunitate de „ideal” (noțiune des invocată în aceste confesiuni), de lecturi și preocupări literare, ca și pe împărtășirea acelorași sentimente de revoltă față de injustiția socială, resimțită de tineri cu specială acuitate. În una dintre scrisori (toate fiind adresate foștilor colegi de școală și prieteni - dl. prof. Ion Balcanu și regretatul Aurel Beldea) rezumă ideile tratatului despre prietenie (De
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]