44,928 matches
-
generale ale prescripției extinctive, după cum nu conțin vreo dispoziție neclară ori lacunară referitoare la aceeași materie a prescripției. Trimiterea pe care Hotărârea Guvernului nr. 582/2015 o face la drepturile de natură salarială reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 și împrejurarea că acest din urmă act normativ nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, constituie repere obiective care se cer a fi avute în vedere în demersul de evaluare a conduitei reclamantului, respectiv a diligenței pe care
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
pendinte, problema identificată de instanța de trimitere nu constituie o chestiune de drept, care să aibă potențialul de a fi soluționată în procedura de excepție reglementată prin art. 519 din Codul de procedură civilă. Titularul sesizării trebuie să decidă dacă împrejurările de fapt ale speței relevă că reclamantul a făcut demersuri utile și adecvate pentru a cunoaște dreptul conferit de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 de a primi diurna în valută și sumele destinate facilitării relațiilor cu familia, cunoaștere care să fi
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
de interpretare pe care instanța de trimitere le-a evocat ca posibile răspunsuri la întrebarea formulată prefigurează situații de fapt, și anume: o primă situație în care s-ar aprecia că reclamantul trebuia să cunoască existența dreptului litigios din perspectiva împrejurării că el este conferit printr-un act normativ nepublicat (Hotărârea Guvernului 1.086/2004) și că un alt act normativ publicat ulterior descrie în mod insuficient dreptul litigios concomitent cu trimiterea către incidența actului nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
în mod insuficient dreptul litigios concomitent cu trimiterea către incidența actului nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I; o a doua situație în care norma de trimitere conținută în actul normativ publicat ulterior ar putea fi apreciată ca o împrejurare suficientă spre a se concluziona că reclamantul trebuia să cunoască existența dreptului litigios. ... 91. În mod neîndoielnic, ambele ipoteze prefigurate astfel de instanța de trimitere implică aprecieri punctuale, particularizate în raport cu situația reclamantului din fiecare proces pentru că - așa
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
caracter mixt, prezentând caracteristica stabilirii - alternativ - a două momente de la care prescripția începe să curgă, și anume: un moment subiectiv, principal, constând în data cunoașterii nașterii dreptului la acțiune, și un moment obiectiv, subsidiar, constând în data când, după împrejurări, trebuia cunoscută nașterea acestui drept. ... Prin urmare, simpla încălcare a dreptului subiectiv, deși implică nașterea dreptului la acțiune, nu atrage și începutul prescripției extinctive, dacă titularul dreptului la acțiune nu a cunoscut, în mod efectiv, actele sau faptele de care
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
a dreptului subiectiv, deși implică nașterea dreptului la acțiune, nu atrage și începutul prescripției extinctive, dacă titularul dreptului la acțiune nu a cunoscut, în mod efectiv, actele sau faptele de care legea leagă nașterea dreptului la acțiune și nici, după împrejurări, nu trebuia să le cunoască. Dacă titularul dreptului la acțiune nu are cunoștință de elementele minime care fundamentează dreptul său, respectiv actul sau faptul juridic, licit sau ilicit, și cel care este ținut să răspundă, atunci nu poate acționa, astfel
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
lui avea cunoștință ori trebuia să cunoască acest fapt. În concluzie, așa cum a arătat și autorul sesizării, momentul la care persoana vătămată printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei constituie o împrejurare de fapt, care trebuie dovedită printr-un probatoriu serios, nefiind legată în mod direct și aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal și nici de momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia». 93. Concluzionând prin prisma considerentelor anterior
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
în conformitate cu prevederile art. 2.523 din Codul civil, text de lege care instituie regula generală în privința începutului cursului prescripției, prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau trebuia să cunoască, după împrejurări, nașterea dreptului. ... 52. Această regulă de determinare a începutului prescripției extinctive se caracterizează prin stabilirea a două momente alternative de la care prescripția poate începe să curgă, și anume: pe de o parte, momentul subiectiv al datei cunoașterii nașterii dreptului
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
a dreptului subiectiv, deși implică nașterea dreptului la acțiune, nu atrage și începutul prescripției extinctive, dacă titularul dreptului la acțiune nu a cunoscut, în mod efectiv, actele sau faptele de care legea leagă nașterea dreptului la acțiune și nici, după împrejurări, nu trebuia să le cunoască. ... 54. Prin urmare, începutul prescripției extinctive este reprezentat de data la care titularul dreptului la acțiune are posibilitatea materială, dar și juridică, de a face acte de întrerupere a prescripției, respectiv de a acționa în
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
de a face acte de întrerupere a prescripției, respectiv de a acționa în justiție, ceea ce presupune că reclamantul este chemat să probeze imposibilitatea identificării actelor sau faptelor de care legea leagă nașterea dreptului la acțiune, respectiv că nici după împrejurări nu trebuia să le cunoască, în caz contrar, operând prezumția de culpă de a nu fi depus toate diligențele necesare pentru a cunoaște, în mod efectiv, nașterea dreptului său la acțiune. ... 55. În consecință, pentru soluționarea problemei litigioase ce face
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
extinctive care prezintă caracteristica stabilirii - alternativ - a celor două momente de la care prescripția începe să curgă, respectiv determinarea momentului subiectiv, principal, constând în data cunoașterii nașterii dreptului la acțiune, și a momentului obiectiv, subsidiar, constând în data când, după împrejurări, trebuia cunoscută nașterea acestui drept, apreciere realizată în funcție de particularitățile fiecărui litigiu, soluțiile diferite fiind influențate exclusiv de aprecierea probatoriului, iar nu de o interpretare diferită a dispozițiilor art. 2.523 din Codul civil. ... 58. Se impune a se reține
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
de terți (a se vedea Decizia nr. 727 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 3 martie 2015). ... 13. Autoarea prezentei excepții, debitor cedat într-un contract de cesiune de creanță, critică împrejurarea că legea nu prevede obligativitatea comunicării actului de cesiune către debitorul cedat, pentru ca acesta să ia cunoștință de conținutul său și să poată să își protejeze în mod eficient patrimoniul și să se poată apăra în justiție în mod
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
profesională teritorială la alta. Instanța de contencios constituțional a observat că dispozițiile legale criticate nu stipulează care sunt acele infracțiuni intenționate pentru a căror săvârșire și, implicit, condamnare avocatul este nedemn de a mai exercita profesia, fapt ce conduce la împrejurarea ca un aspect esențial, de natură să influențeze gravitatea sancțiunilor disciplinare aplicate, să nu fie prevăzut în mod explicit prin lege, ci să fie lăsat la aprecierea subiectivă a structurilor profesionale competente. ... 5. În această ordine de idei se susține
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
27. Astfel, dacă nu este nicio problemă în aplicarea acestui ordin și stabilirea bazei de impunere prin estimarea atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor, în cazul contribuabililor de bunăcredință, când necesitatea stabilirii bazei de impunere este determinată de alte împrejurări decât comiterea unei infracțiuni de evaziune fiscală, în acest ultim caz, estimarea cheltuielilor, conform art. 67 din Codul de procedură fiscală din 2003, nu poate fi reținută, deoarece nu ar face decât să încurajeze cazurile de fraudă fiscală (Decizia nr.
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, de împrejurarea ca interpretarea dată de către instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. ... 55. Referitor la sintagma „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
fapt, la o rezolvare a fondului litigiului aflat în ultimul grad de jurisdicție. ... 65. Totodată, din mențiunile inserate în Încheierea din 16 decembrie 2021 rezultă că instanța de apel, „în raport de natura bunurilor și elementele de fapt prezentate, de împrejurarea că bunurile indicate în facturi ar fi fost revândute, ceea ce implică existența lor fizică, în raport și de practica organelor de urmărire penală în această situație“, a admis completarea la raportul de expertiză contabilă cu un nou obiectiv, respectiv
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. De asemenea, imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate (a se vedea Decizia nr. 333 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, și Decizia nr. 711
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
este afectată, „omisiunile și atestările neadevărate ale înscrisurilor judiciare“, Curtea reține că recuzarea este o ipoteză de excludere a judecătorului suspect - judex suspectus (distinct de judex incapax și judex inhabilis), iar suspiciunea poate avea numeroase temeiuri. Astfel, pot exista anumite împrejurări, interese, relațiuni, pasiuni, preocupațiuni care ar putea să producă îndoială, suspiciune asupra imparțialității judecătorului, și de aceea legea, în interesul bunei justiții, a încrederii în justiție și a prestigiului acesteia, prevede recuzabilitatea judecătorului suspect. Judex suspectus trebuie să fie dispensat
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind stabilirea indemnizațiilor lunare, precum și acordarea de drepturi fără respectarea prevederilor legale, după caz, atrag răspunderea disciplinară sau patrimonială a persoanelor vinovate, potrivit legii. ... VII. Clauze speciale Articolul 10 (1) Orice împrejurare independentă de voința părților, intervenită după data semnării contractului și care împiedică executarea acestuia, este considerată forță majoră și exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate forță majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile
ORDIN nr. 1.471/332/2022 () [Corola-llms4eu/Law/255818]
-
speciale Articolul 10 (1) Orice împrejurare independentă de voința părților, intervenită după data semnării contractului și care împiedică executarea acestuia, este considerată forță majoră și exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate forță majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluție, cutremur, marile inundații, embargo. (2) Partea care invocă forța majoră trebuie să anunțe cealaltă parte, în termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră, și să prezinte un act confirmativ eliberat
ORDIN nr. 1.471/332/2022 () [Corola-llms4eu/Law/255818]
-
termen de 5 zile calendaristice de la data apariției respectivului caz de forță majoră, și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul București, prin care să se certifice realitatea și exactitatea faptelor și împrejurărilor care au condus la invocarea forței majore, și, de asemenea, de la încetarea acestui caz. Dacă nu procedează la anunțarea în termenele prevăzute mai sus a începerii și încetării cazului de forță majoră, partea care îl invocă suportă toate daunele
ORDIN nr. 1.471/332/2022 () [Corola-llms4eu/Law/255818]
-
încetarea acestui caz. Dacă nu procedează la anunțarea în termenele prevăzute mai sus a începerii și încetării cazului de forță majoră, partea care îl invocă suportă toate daunele provocate celeilalte părți prin neanunțarea în termen. (3) În cazul în care împrejurările care obligă la suspendarea executării prezentului contract se prelungesc pe o perioadă mai mare de o lună, fiecare parte poate cere rezoluțiunea contractului. ... VIII. Suspendarea, încetarea și rezilierea contractului Articolul 11 (1) Contractul se suspendă/încetează/se reziliază printr-o notificare scrisă
ORDIN nr. 1.471/332/2022 () [Corola-llms4eu/Law/255818]
-
decesului pentru acordarea acestui ajutor; altfel spus, în intenția legiuitorului acesta a fost un ajutor acordat la trecerea în rezervă/retragere, nicidecum un ajutor de deces. ... 32. În ceea ce privește critica raportată la art. 53 din Constituție, se arată că împrejurarea că Legea-cadru nr. 153/2017 nu mai prevede acordarea drepturilor constituite de Legea-cadru nr. 284/2010 nu poate avea semnificația inexistenței acestora. În caz contrar, s-ar încălca art. 53 din Legea fundamentală referitor la condițiile în care se poate restrânge exercițiul
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cât și de Legea-cadru nr. 284/2010, acesta fiind eliminat după 17 ani, odată cu adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017. Această împrejurare, coroborată cu faptul că doar în ultimii 7 ani ai intervalului de 17 ani menționat s-a suspendat acordarea ajutoarelor, conduce la concluzia că dreptul la acordarea acestora a existat în tot acest interval; o interpretare contrară ar avea semnificația
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
din 6 iunie 2019. În plus, instanța mai arată că, atât timp cât dreptul prevăzut de Legea-cadru nr. 284/2010 nu a fost înlăturat, punându-se în discuție doar exercițiul său, abrogarea la 1 iulie 2017 a Legiicadru nr. 284/2010 și împrejurarea că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 au fost adoptate în aplicarea Legiicadru nr. 153/2017 nu echivalează cu suspendarea prevederilor unei legi abrogate. În realitate, chiar dacă Legeacadru nr. 284/2010 a
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]