29,704 matches
-
și brânza dulce să le rămână în stomac. Tipul care a făcut gură la gură apucă sticla de apă oxigenată și-și dă capul pe spate. Luând vreo două înghițituri, își clătește gura. Cu fața nemișcată spre tavan, cu ochii închiși, cu gura deschisă, face gargară cu apă oxigenată. Apoi se îndoaie de mijloc și scuipă în chiuveta de metal. Toți respiră mirosul de înălbitor al apei oxigenate, sub damful de latrină care iese din plămânii Suflătoarei Betty. Directoarea cere să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
căzut fluturând pe podea. Apoi brațele Corei s-au repezit în jurul fetiței, strângându-i moliciunea ca de pernă, căutând o folie de plastic pe care s-o înfășoare în jurul trupușorului. Detectivul a zâmbit, clătinând din cap, ținându-și ochii strâns închiși și spunând: — Te pricepi de minune la procurat, Cora. Cora o ținea pe fetiță, ascunzându-i cu o mână fesele rozalii. Cu cealaltă sprijinind căpșorul blond la piept, Cora a spus: — E o greșeală. Broșura spunea că păpușile erau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
găsit păpușile în biroul directoarei. Stând pe sofa. În pielea goală, zâmbind. Cu fețele pline de pistrui, nerușinându-se de nimic. Directoarea Sedomnulak trăgea de unul dintre sfârcurile băiatului. Cu degetul mare și arătătorul, doar cu unghiile de un roșu închis, directoarea răsucea și trăgea de sfârcul roz. Trecându-și degetele celeilalte mâini în sus și-n jos printre picioarele fetiței, directoarea spunea: — Măi să fie, parcă-i adevărată. Cora i-a spus directoarei că-i pare rău. S-a aplecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
interviu de a doua zi dimineață. Camera de hotel era pentru o pândă, spusese detectivul. Un altul în noaptea următoare, tot cu fetița, o cameră de hotel, o masă comandată la room service. Un film pentru adulți comandat pe circuitul închis. Altă pândă, spusese el. Directoarea Sedomnulak s-a uitat la ea. Cora stătea acolo, aplecată peste biroul ei, tremurând atât de violent încât chitanțele îi fluturau în mână. Directoarea s-a uitat la ea și a zis: — Și, ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
uniformă militară sau un costum de patinaj artistic, din stofă de lână neagră, cu două rânduri de nasturi de alamă în față. Parcă-i o majoretă neagră de catifea, cu nasul ei despicat, ținut laolaltă de cojile de un roșu închis. Își vâră mâinile prin mânecile lungi, apoi îi spune Sfântului Fără-Mațe — Mă închei? Flutură ce-a mai rămas din mâinile ei și zice: N-am degetele de care-aș avea nevoie. Degetele ei sunt doar cioturi la încheituri. I-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de strană sunt tapițate cu o piele de un galben intens, care n-a fost decolorată nici o clipă de lumina soarelui. Cel puțin de când o purtau vacile, spune Veriga Lipsă. Pereții salonului în stilul Renașterii italiene sunt de un verde închis, cu vine și cheaguri negre, un strat de vopsea care parcă se transformă în malachit dacă îl privești cu atenție. În amfiteatrul egiptean, pereții sunt de ipsos și papier mâché, sculptați și modelați în piramide și sfincși. În faraoni uriași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
peruca lui blondă și gura ca de clovn, se urcă pe-un scaun, apoi pe-o masă, și începe să cânte. Tot barul se uită la el, și Flint dă tot ce poate, mângâindu-și coapsele prin blugi. Cu ochii închiși, așa încât nu se vede decât fardul albastru strălucitor de pleoape. Și pata aia rujată cântă. Exact la momentul potrivit, Webber ridică mâna să-l ajute să coboare. Flint îi ia brațul ca o femeiușcă, dând încă din buze. I se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de unelte Craftsman, și paisprezece poșete Coach cu pantofi și toalete asortate. În noaptea aia, după ce a plătit cincizeci de dolari ca să-l bată măr pe Webber, fata se uită la el, la ochiul lui orb și lăptos, umflat, aproape închis, la buzele lui despicate. E doar cu trei ani mai mare decât ea, dar arată de parcă ar fi bunică-sa, și fata zice: — Și până la urmă de ce faci asta? Și Webber își desprinde peruca, toate șuvițele și cârlionții blonzi lipiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
TTL - through the lens), obținând astfel expunerea corectă în cazul includerii inelelor, trebuie să compensăm prin mărirea timpului de expunere. Pentru a produce o oarecare creștere a profunzimii de câmp, e de preferat să se fotografieze cu diafragma cât mai închisă (16 sau 22), iar aparatul de fotografiat să fie instalat pe un trepied. În macrofotografie, foarte importantă este iluminarea. În funcție de proprietățile obiectelor fotografiate, avem două sisteme principale de iluminare: prin transparență și prin reflexie. Fiecare dintre aceste sisteme se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de fotografiat să fie instalat pe un trepied. În macrofotografie, foarte importantă este iluminarea. În funcție de proprietățile obiectelor fotografiate, avem două sisteme principale de iluminare: prin transparență și prin reflexie. Fiecare dintre aceste sisteme se poate face pe fond deschis sau închis. Iluminarea prin transparență este specifică microscopiei, în fotografierea preparatelor histologice. Majoritatea obiectelor mici sunt opace și, de aceea, ele se fotografiază prin reflexie. Acest tip de iluminare trebuie să fie foarte intens, atât pentru facilitatea focalizării precise, cât și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
și, de aceea, ele se fotografiază prin reflexie. Acest tip de iluminare trebuie să fie foarte intens, atât pentru facilitatea focalizării precise, cât și pentru evitarea timpilor lungi de expunere care ar rezulta dintr-o expunere cu o diafragmă foarte închisă (lucru necesar pentru mărirea profunzimii de câmp). Iluminarea cu fond deschis se realizează prin folosirea simetrică a două surse de lumină, care vor asigura o distribuție unitară a luminii pe subiect. Iluminarea pe fond deschis se realizează similar, cu condiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
5,6/250; 8/30, 11/15; 16/8. Situația este analoagă cu rezultatul unui produs: 64 = 32×2 = 16×4 = 8×8 = 4×16 = 2×32. Dacă fotografiem un subiect static, cu dezvoltare în profunzime, vom alege o diafragmă închisă (spre exemplu, 16, căreia îi va corespunde timpul de expunere 1/8 s). Astfel, vom obține și o profunzime de câmp mare, datorită închiderii diafragmei. Dacă subiectul este în mișcare, vom alege un timp scurt, pentru a „îngheța” mișcarea; de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
senzorul către sursa de lumină, după ce am atașat în fața lui un ecran difuzor etalonat). Acest tip de măsurare se folosește atunci când ne aflăm departe de un subiect ce are o gamă de valori diferită de fundal (spre exemplu, un personaj închis valoric aflat la distanță pe un deal înzăpezit sau o pasăre pe fundalul cerului); - măsurarea luminii indirecte reflectate de subiectul fotografiat. Exponometrul se orientează cu senzorul către subiect și va măsura lumina reflectată de acesta (figura 3.2). Fig. 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
În situația în care nu putem folosi o măsurare cu exponometrul în modul de lucru spot și nici nu avem o cartă gri 18%, e indicat să facem corecții ale rezultatelor date de exponometru. Iată câteva situații: 1. subiecte predominant închise (fundaluri negre, personaje îmbrăcate în culori închise), dar care au câteva elemente deschise ca valoare (exemplu, fața ori mâinile): este indicat să se micșoreze expunerea cu 1-2 trepte; 2. subiecte predominant deschise (personaje în zăpadă, păsări pe cer senin, desene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
o măsurare cu exponometrul în modul de lucru spot și nici nu avem o cartă gri 18%, e indicat să facem corecții ale rezultatelor date de exponometru. Iată câteva situații: 1. subiecte predominant închise (fundaluri negre, personaje îmbrăcate în culori închise), dar care au câteva elemente deschise ca valoare (exemplu, fața ori mâinile): este indicat să se micșoreze expunerea cu 1-2 trepte; 2. subiecte predominant deschise (personaje în zăpadă, păsări pe cer senin, desene în creion pe hârtie, pagini cu texte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
expune hârtia. Pentru o expunere corectă și pentru a face economie de hârtie fotografică, este indicat să tăiem o coală în ștraifuri mici, cu care se vor face probe de expunere (figura 7.2). Dacă negativul este saturat cu zone închise (supraexpus), trebuie să mărim timpul de expunere, iar dacă acesta are multe zone transparente, atunci timpul trebuie micșorat. Alegerea timpului optim se face prin probe și este indicat ca acesta să fie în jur de 10 secunde. Hârtia corect expusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
și noi ceva mai fericiți. Nu e vina Luanei că poate să alerge de dimineață până în seară, fără să se îmbolnăvească sau măcar să-i curgă nasul. Nici biata noastră copilă nu poate fi trasă la răspundere că, strănutând, se trezește închisă trei zile în casă și îndopată cu medicamente... După cum spuneam, mă îndoiesc amarnic și continuu să te supăr spunându-ți că nu vei fi vreodată ca Sanda iar Ema nu va semăna nicicând "calamității" blonde... Nu pot fi altfel decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cerul, căutând să-și piardă amorțeala în alunecarea piezișă a norilor. Sub adierea vântului, copacii își scuturau frunzele iar Luana cobora privirile către ei și pornea un dialog imaginar cu fiecare creangă în parte. Mai apoi, dădea fuga în dreptul ușilor închise și căuta, atentă, să perceapă zgomotele dinăuntru. Teribilă dezamăgire când regăsea aceeași neînțeleasă adormire. Într-o zi, descoperi o șansă de umplere a orelor goale. O văzu pe mătușa Anda stând cu cartea în mână. Ochii i se mișcau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
încăpu în pene de mândrie. Se afla în mijlocul atenției, partenera se bucura de o sinceră apreciere. De mică își corectase mișcările și gesturile în fața oglinzii. Dansa, în timp ce radioul dat la maxim o făcea pe Sanda să se ascundă în spatele ușilor închise, învârtindu-se, analizându-și ținuta, privirea și zâmbetul. O dată ce stăpânea toate astea, mișcările trupului căpătau inflexiuni proprii, pornite din duioșia sufletului și cochetăria cu care, orice reprezentantă a sexului frumos, era născută. Nu se mira de reacția pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
milă. Îmbrăcați în uniforme vechi, necălcate, deșirați și slabi, unii dintre acești copii nu vorbeau și nu râdeau aproape niciodată. Pe Luana o impresionă primul contact cu ei. Avea doi căminiști în clasă: Mincaș Gheorghe și Vându Teodor. Mincaș, fire închisă și reținută, nu vorbea decât cu prietenul lui de la Casa de copii. De altfel, elevii nu se înghesuiau să-i adreseze vreun cuvânt. Veșnic încruntat și incomunicabil, școlarii se temeau de el. Vându era scund și de o veselie debordantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
descrețeau frunțile cu tot felul de ghidușii. La un moment dat, nu se știe care dintre ei, veni cu o idee năstrușnică, pe care băieții se grăbiră s-o declare strălucită. Narcis Sava se așeză turcește în iarbă, cu ochii închiși. Un coleg se apropie ușor de el, se aplecă asupra-i și-i puse mâinile la ochi. Pipăind palmele lipite peste față, Narcis trebuia să ghicească cine este posesorul lor. Dacă nimerea, se bucura de sărutul celui care îi acoperise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
biroul ei. Luana auzi rotirea cheii în yală, hohotele Nuții întrerupte de șoapte răstite și vocea lui agasată. Apoi, o bufnitură pe birou, foșnet de haine, clipoceli și gemete sacadate. Consternată, căzu pe scaun. Rămase cu privirea țintuită pe ușa închisă, nevenindu-i să creadă. Când momentul împăcării se încheie, cei doi ieșiră șifonați, bărbatul dădu năvală afară iar femeia, zbârlită și cu rujul întins la colțul buzelor, avu tupeul să se așeze în fața Luanei și să-i spună cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nu se terminau aici. Radu se dovedi a fi foarte dificil dar în ciuda concluziei că Noia nu părea a fi alegerea cea mai fericită ea nu și-l putea scoate din suflet. Împlinirea alături de acest băiat, mai tânăr decât ea, închis și pretențios în toate dar capabil de trăiri pe care numai o femeie le putea simți, o făcea să creadă că era jumătatea pe care i-o sortise Dumnezeu. Se iubeau din toată inima, fără doar și poate, iar dragostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
face. Pentru început, se puse la punct cu activitățile și responsabilitățile fiecărui compartiment în parte. Rapoartele și situațiile pe care le primea pentru a le înainta directorului, o ajutară să înțeleagă că munca brută a agenției se desfășura în spatele ușilor închise ale compartimentului de creație. De acolo ieșea produsul final. Departe de-a se declara mulțumită, Luana abordă cu discreție și sensibilitate, profitând de orice prilej, pe fiecare angajat în parte iar în scurt timp știu, cu exactitate, ce responsabilități au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Așa zice mama când o apucă tristețea și se pune pe plâns. „Am rămas văduvă! Nu mai sunt nimic! Fata mea e orfană! Vai de noi, fata mea-i orfană!“ Pe Adam l-a pufnit râsul. Ea avea pielea mai Închisă decât a lui, deși nu prea semăna cu ceilalți. și vorba Îi era cumva deosebită de a lor. — Mă cheamă Neng. Dar pe tine? L-a gâdilat cu frunza pe gât. — Adam. — Ceva mai Încolo trebuie să mă duc să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]