2,099 matches
-
a se lăsa omorât rămâne puțin plauzibilă; în schimb, cruzimea ipocrită, egoismul, filistinismul celor ce nu își fac scrupule din a sacrifica un inocent ies la lumină într-un mod ce amintește de Boule-de-Suif, nuvela lui Maupassant. Din perspectiva ideologică îndeobște conformistă adoptată în proză e privită existența și în teatrul lui P. Acțiunea dramei Passacaglia (1960) se petrece în august 1944. Doi militari germani pătrund în casa unui profesor de muzică, evreu, al cărui fiu adoptiv, Andrei, muzician genial, tocmai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Leonida Teodorescu, Alexa Visarion, Ileana Berlogea, Peut-on parler d’un baroque roumain? (4/1986) - întrebare la care răspund Alexandru Duțu, Edgar Papu, Tudor Păcuraru, Mihai Zamfir, Dan Horia Mazilu, Romul Munteanu, Cornel Mihai Ionescu, Dolores Toma, Dim. Păcurariu. Dintre scriitorii (îndeobște clasici) cărora li se consacră numere tematice fac parte Dimitrie Cantemir (2/1973), Mihai Eminescu (1/1975 și 2/1989), Tudor Arghezi (3/1980 și 2/1988), Mihail Sadoveanu (4/1980), Panait Istrati (1/1981), George Bacovia (3/1981), E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]
-
e de găsit semnând, deopotrivă ca poet și publicist, în periodice precum „Evenimentul” (Iași), „Tribuna populară”, „Arta”, „Cronica israelită”, „Mișcarea”, „Absolutio”, „Umanitatea”, „Puntea de fildeș”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic”, „Curierul israelit”, „Semnalul”, „Gazeta evreiască” etc., în cea dintâi postură îndeobște sub numele real, A. Axelrad, în timp ce gazetarul apelează la pseudonime ca A. Luca, A. A.-Luca (A. Luca-Axelrad) sau Roata, A. Roată, Moș Roată, A. Tutov(eanu). Placheta de debut, Spre Răsărit (1900), trimite vag la țara biblică, pierdută; într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
de spectator, scăpând controlului politic. Legată de regula cineticii cu sens este cea a absenței liniștii. În filmele acelor ani nu se face deloc liniște. Dacă nu vorbește nimeni, dacă nu există zgomote diegetice de activitate, atunci ilustrația muzicală, produsă îndeobște de o orchestră laureată cu Premiul de Stat, marchează fiecare deplasare în spațiu, fiecare gest sau grimasă a personajelor. E adevărat, și în cinematograful internațional al anilor ’50 se poate constata că sonorul nu dusese încă la înțelegerea valorii stilistice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
etiologic, de situația socio-economică a țării și mai ales de război, amintim și faptul că secțiile de pediatrie de exemplu, aveau în acea epocă butoaie cu apă și gheață la intrare pentru combaterea prin mijloace fizice a febrei, hiperpirexia fiind îndeobște extrem de periculoasă mai ales la copilul mic (șoc hipertermic, convulsii, comă). - gândirea filosofică și socială, reprezintă a patra dimensiune a personalității savantului Paulescu. Își va expune public concepția sa despre lume și viață, pentru prima dată, în cele trei lecții
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în alcătuirea căruia intră elementele chimice ale mediului în care trăiește, comune deci cu elementele constitutive ale materiei brute, cu precădere însă pentru C, N, H, O, S, Ca, P, care, structurate în compuși organici proprii materiei vii, realizează ceea ce îndeobște este cunoscut sub numele de bioplasmă (protoplasmă), structură coloidală complexă ce formează citoplasma și în general mediul intern al oricărei ființe vii. Este, cu alte cuvinte, mediul intern al celulei, a cărei structură este realizată atât prin aportul din afara celulei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
predispoziție genetic determinantă pentru anumite asocieri. În aceeași măsură trebuie precizat faptul că nu toate încercările și erorile sunt asimilate procesului de învățare. Și aici există o predispoziție genetică pentru a învăța unele lucruri mai ușor decât altele. Este ceea ce îndeobște numim talent sau înclinație naturală pentru un anumit aspect al vieții: artă, scris, gândire, politică, afaceri etc. În concluzie se poate spune că de fapt comportamentul în lumea viețuitoarelor are la bază trei elemente: - instinctele - care satisfac și răspund trebuințelor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prin mijloace financiare, scopul însă a rămas același. În plan individual neîndeplinirea acestei trebuințe instinctive alterate, în contrast cu satisfacția celor care și-o pot realiza, determină apariția unui sentiment de insatisfacție și nemulțumire care se transformă treptat în invidie (pizmă), ceea ce îndeobște se definește ca ciudă sau necaz, aspecte ce pot degenera în ură neîmpăcată și vrăjmășie. Dacă individul aflat în această stare este și victima unei înșelăciuni, atunci apare tendința de răzbunare care poate lua formele cele mai monstruoase, de la distrugere
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
civile și politice, cât și cele din alte legislații religioase cu perceptele creștine, Paulescu ajunge la concluzia că morala creștină reprezintă rezolvarea completă și de o manieră sublimă a armonizării omului cu natura și societatea. Argumentarea lui pleacă de la ceea ce îndeobște filosofii, moraliștii, psihologii, fie că nu cunosc, fie că nu iau în considerare, instinctele sociale pe care le ignoră complet. Iisus Hristos nu numai că inițiază morala creștină, dar o și adaptează împlinind-o în chip desăvârșit prin exemplul său
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fără nici-un sentiment religios „redeveniți barbari” dădeau episcopatele fiilor concubinelor lor, sau unor favoriți care plăteau mai mult și care de regulă erau perverși și ignoranți. Simonia avea să coboare și la nivelul preoților de jos și chiar mănăstirilor considerate îndeobște ca surse de venit. Și toate acestea ca urmare a faptului că seniorii locali erau investiți cu dreptul de a patrona lăcașurile de cult și pe ecleziaștii ce le populau. Dubla calitate în care se afla Papa a generat o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
În 1968, când URSS era încremenită în stagnarea brejneviană, toți românii sau aproape erau antisovietici. Zece ani mai târziu însă, când era vorba de Gorbaciov și de perestroika (ferestruica, cum era ea alintată, ușor ironic, în românește), chiar dacă nu aveam îndeobște nicio brumă de încredere în buna credință a Moscovei, parcă am fi vrut și noi să avem parte măcar de un pic de glasnost. La capătul puterilor Cei mai mulți români înțeleseseră de fapt în 1977 că Nicolae Ceaușescu nu avea de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
incapabile să soluționeze în vreun fel problema Ceaușescu. Dimpotrivă, congresul supralicitase toate temele național-comunismului și ale cultului personalității dictatorului, îl ovaționase pe dictator mai entuziast ca oricând, în vreme ce acesta lansa un atac direct la adresa lui Gorbaciov, a perestroicăi și a URSS îndeobște, deschizând pentru prima dată oficial problema vechilor teritorii românești de la Est de Prut. Or, această ofensivă contra Pactului Ribbentrop-Molotov, exact în momentul în care, în RSS Moldovenească, bătălia pentru recunoașterea limbii române, a școlilor românești și a alfabetului latin trezea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tema economiei libere de piață, de partea cealaltă. Fără îndoială, acest binom fundamental al democrației e esențial. Ceea ce însă nu apare cu evidență în ochii acestor generoși promotori veniți din lumea liberă este faptul că acțiunea acestor principii acțiunea principiilor îndeobște nu este automată. Economia de piață nu generează de la sine democrația, "zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă", ca să-l parafrazăm pe Lenin. Democrația poate fi incipientă, șovăielnică, poate fi chiar mimată: instituirea la nivel formal
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Dacă pornim de la aceste considerații, putem identifica două componente distincte ale rămânerii în urmă care pare a fi fost destinul României în ultimele secole, manifest atât prin actele, hotărârile și comportamentul elitelor sale politice, cât și prin atitudinea cetățenilor săi îndeobște: una este, desigur, consecința unor condiții istorice, în parte moștenite dintr-un trecut destul de îndepărtat, în parte însă decurgând din calitatea cu totul precară și lipsită de orice viziune proprie a elitelor comuniste, rezultat al unei contra-selecții de jumătate de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în exterior de puternica Internațională Socialistă, care îl va susține constant. Rămâne totuși, pe plan intern, un partener minor, plătind pe de o parte prețul prăbușirii tuturor partidelor și ideologiilor de stânga într-o țară ca România, unde stânga anticomunistă, îndeobște puțin consistentă, fusese complet anihilată de comuniști în 1948 și, pe de altă parte, confruntându-se cu acapararea rapidă a "brandului" stângii o stângă strict declarativă, în realitate de către Iliescu și Roman, aflați în căutarea unei identități acceptabile pentru FSN
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
toate instituțiile și întreprinderile, în unități militare, dar și la nivel teritorial, de la comune la județe: FSN reușise să pătrundă, deseori cu aceiași oameni, în toate structurile puterii, la toate nivelele, controlând ministerele, bugetul, economia, dar și poliția, forțele armate îndeobște, inclusiv serviciile de informații înghițite aparent de armată. Alături de acestea, sistemele de educație, de sănătate, și mai ales justiția, în toate componentele ei, erau sub controlul guvernului provizoriu, la rândul lui controlat de CFSN. Abia dacă, în marile universități și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
era prea mult loc de analiză; azi observăm că minerii și mai ales cei care îi manevrau au avut trei ținte principale: decapitarea simbolică a societății civile studenți, ziare și ziariști, trecători care aveau aerul de a fi "golani", intelectuali îndeobște -, culminând cu tentativa de decapitare efectivă a lui Marian Munteanu; partidele politice de opoziție, ale căror sedii sunt devastate, spre jubilația televiziunii publice și a ziarelor pro-FSN; în fine, cartierele locuite mai ales de rromi, unde minerii se defulează comițând
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și guvernare militară mascată, între tradiția de independență, dorința unei apropieri de Occident și dezideratul unei minorități de a apropia țara de URSS, apoi de Federația Rusă, asemeni generalului Militaru, vârfurile Armatei au provocat mai multe sincope decât se știe îndeobște în mersul României către normalitate: pentru a da un singur exemplu, prezența trupelor de diversioniști de la Buzău atât la mineriadă, cât și în câteva mari afaceri de contrabandă, e deobicei trecută cu vederea. Cu toate acestea, a devenit tot mai
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu timpul, prezentarea unor teorii noi, a unor descoperiri și, complementar, lupta „în contra producțiunilor științifice greșite”. Campaniile revistei, susținute energic, cu agresivitate chiar și cu intemperanță, au influențat într-o măsură o parte a spiritului public. Prin cicluri de articole, îndeobște prelucrări, cu adaosuri și exemplificări la îndemâna cititorului român, prin rubrici speciale, sunt aduse în pagină, într-un stil accesibil, varii cunoștințe. Se vorbește mai cu seamă despre darwinism, materialism, ateism. Derivată din aceste opțiuni, neocolite de eclectism și empirism, orientarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
lui Ștefan cel Mare devine subordonată identității românești, aceasta din urmă dobândind întâietate, după cum reiese din concepția exprimată de istoricul V.A. Urechia în manualul Istoria Românilor din 1862: O nouă eră se deschide nu numai Moldovenilor, dară tuturor Românilor îndeobște. Acest mare Domn înțeleasă de-ndată care era misiunea ce-i încredința Providența: aceea de a lucra pentru rentrolocarea tuturor Românilor în unu singur statu, ca astfel, să poată mai cu ușurință lupta contra mulților neamici ai Patriei și ai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
relevant și interesant de constatat faptul că în curentul literar romantic se promovează o literatură narativă care acutizează opoziția angelic-demonic, cultivând obstinat idealul feminin angelic (și Eminescu este un exemplu), spre deosebire de protofeminiștii Prerenașterii (judecați în teza de față, ca și îndeobște, prin prisma de validare a naratologiei unui viitor realism, inclusiv a prefigurării adoptării de către scriitori a unei optici „poietice”). Din perspectiva mutațiilor și inovațiilor pe care Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer le aduc în ceea ce privește valorificarea și impunerea în prim-plan
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vol. II, nr. 8, June, 1920, p. 189. (trad. n.) 983 Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi raiul s-a-ntrupat.../ și frumusețea-i fără-asemuire/ Se întrecea cu dulcea ei simțire.// Cinstită, cumpătată și cuminte,/ și dăscălită-n orișice privință,/ Plăcută îndeobște la cuvinte,/ Miloasă, mândră, dornică ființă,/ și-n toate dovedind îngăduință,/ Cu suflet galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată, să găsească la cei din jur siguranța de care avea nevoie. O întâlnim în această
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai totdeauna în stare de nervozitate și de aceea am crezut cu toții că ar fi bine să nu stăruim pe lângă el să mai scrie ceva și pentru Fântâna Blandusiei. Nu mult în urmă Eminescu a fost izbit de crunta boală, îndeobște cunoscută, care i-a pricinuit moartea. Așadar, de la numărul 6 ziarul nostru a fost lăsat pe proprii noștri umeri. Această sarcină încetul cu încetul pe mulți dintre cei care se angajaseră la o colaborare regulată i-a obosit, astfel că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
experiență de mare folos.” Observăm că și Hanrieta are idei (cam fixe!) despre ereditate, dar mai ales că înțelege un lucru: fratele ei trebuie să „merite stima” prin purtare, așa cum o merită prin talent. Hanrieta vorbește, aici, despre ceea ce numim îndeobște imaginea cuiva: Eminescu trebuie să se îngrijească de imaginea proprie. În concepția Hanrietei asta înseamnă să fie îmbrăcat mereu curat,elegant, să se poarte „frumos”, să nu stea în grupuri mai ales, să nu stea în grupuri prin cârciumi ieftine
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fel de „Oedip viu” care-și plimbă orbirea de sine prin lume ca să se vadă tipul său de existență supus plenar celei mai reluate maxime eminesciene din perioada interbelică: „Poezie - sărăcie”. Se poate spune, conclusiv, că ceea ce s-a numit îndeobște „mal de siecle” pentru Europa, mai ales pentru Franța, a devenit, pentru noi, „răul de Eminescu”, adică spaima de boli intelectualiste. în acest covor de destine paralele în absolutul tradiției, Eduard Gruber nu este decât o virgulă, o mică derivație
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]